532,837 matches
-
un firesc extraordinar cu toată lumea. - Așa s-a născut și, mai mult, a avut norocul unei familii în care ambii părinți aveau umor. Era de o naturalețe fantastică, dar și când se înfuria... pe câți n-a dat afară din casă! Uneori făcea asta special, ca să-i sperie. - Făcea spectacol. - Ar fi fost un artist de teatru nemaipomenit și chiar i s-a propus un scenariu de film în care să joace rolul unui rector al Universității. Rolul i se potrivea
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
rigoare, pudoare, tact și onestitate, atît intelectuală cît și cinematografică,- genocidul evreilor polonezi. Am făcut filme unde mă duceau subiectele abordate și am lucrat pretutindeni, căci orice cineast e conșient că, acolo unde este platoul de filmare, se află și casa lui. Dar, ceea ce rămîne, sunt rădăcinile. Chiar dacă m-am născut în Franța, m-am format în Polonia. Sunt polonez și lucrul acesta e esențial pentru a înțelege "Pianistul". Nu am făcut și nu voi face niciodată un film autobiografic, dar
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
la demolarea făpturilor umane, cuprinse de blazare, de torpoare, împietrite într-o dezumanizare ce pare a nu mai avea remediu: "Plimbare cu Cornelia prin cartier. Timp rece, cer senin. Urcăm la Chirigiu. Priveliștea apocaliptică a șoselei Tudor Vladimirescu, pustie, fără case, în urma demolărilor devastatoare. Maidane acoperite cu gunoaie. Cîini vagabonzi. Senzația că trăim într-un trecut barbar, fără speranțe. Pe calea Rahovei, clădirea roșie a Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
pitorești străduindu-se să supraviețuiască într-o lume care se descompune nu destul de încet, portrete remarcabile și scene fascinante: lecturile matinale din Scînteia, în toate fabricile patriei, strategiile lucrative ale funcționarilor de pe întregul lanț trofic al certificatelor de căsătorie, părăsirea casei cu pisica-n brațe într-un borcan de murături sau interogatoriile domnului Sipoș de la primărie, însărcinat să verifice autenticitatea mariajului cu italianul Giovanni. O figură constantă a jurnalului Soranei Gurian e Ana Pauker, subiect de glume sinistre, dar și al
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
de toți pereții... ( nota noastră: fals, nu-i adevărat că de toți pereții, așa sunt ziariștii, exagerează, numai de peretele de la răsărit și de cel de la apus, execuția finală revenind nurorii mici care a trântit-o ulterior pe victimă în mijlocul casei călcând-o în picioare, scoțându-i limba afară, străpungând-o cu acul și presărînd-o cu sare și piper, încât martorii susțin că victima n-a mai putut zice "nici cârc". Presa a comentat mult evenimentul. Cică procurorul Cicerone Chiroșcă, sosind
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
clipească. În lumina zilei un punct de negru binefăcător care se varsă repede într-un client livid. E asemeni picăturilor de profunzime neagră pe care uneori sufletul le distilatează și care dau un ghiont binefăcător: Pleacă! Îndemn să deschizi ochii. Case suedeze răzlețe O învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și în depărtare noua casă fumegă, pe colțul cearșafului întins la uscat fâlfâie un fluture, în mijlocul unei păduri în agonie unde putreziciunea citește cu ochelari de sevă protocolul cariilor din scoarță. Vară cu ploi aurii sau cu un nor răzleț de furtună deasupra unui câine
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
protocolul cariilor din scoarță. Vară cu ploi aurii sau cu un nor răzleț de furtună deasupra unui câine care latră. Sămânța tropăie în pământ. Voci agitate, chipuri zboară pe firele de telefon cu aripi pipernicite și iuți peste mlaștinile kilometrice. Casa așezată pe un ostrov al râului își clocește temeliile. Fum perpetuu - ard hârtiile secrete ale pădurii. Ploaia dă târcoale pe cer. Lumina șerpuiește pe râu. Pe povârniș alte case veghează boii albi ai cascadei. O toamnă cu ceată de grauri
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
firele de telefon cu aripi pipernicite și iuți peste mlaștinile kilometrice. Casa așezată pe un ostrov al râului își clocește temeliile. Fum perpetuu - ard hârtiile secrete ale pădurii. Ploaia dă târcoale pe cer. Lumina șerpuiește pe râu. Pe povârniș alte case veghează boii albi ai cascadei. O toamnă cu ceată de grauri care ține zorile în șah. Oamenii se mișcă rigid în teatrul de lumină al lămpilor. Lăsați-i să-și simtă în liniște aripile ascunse și energia lui Dumnezeu învăluită
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
libertate, că există cineva care nu plătește tribut împăratului. Îmi vâr mâinile în buzunarele-mi haydniene și îl imit pe cel ce privește lumea cu seninătate. Înalț steagul haydnian - semn că: "Nu ne predăm. Dar vrem pace." Muzica este o casă de sticlă pe panta unde pietre galopează, pietre se rostogolesc. Și pietrele străbat sticla, dar fiecare geam rămâne intact. Traducere și prezentare Dan Shafran
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
cu emfază cât de neprofesioniști putem fi, am arătat astfel un chip fals, hâd, al sufletului românesc, al artei adevărate românești, chip care nu este așa, artă care nu se recunoaște în încercările timide, de un amatorism de duzină, gen casă de cultură de cartier periferic bucureștean. Arta este un lucru grav de care doctorul Dumitresco nu este la curent. Și aș spune că dsa este de fapt nevinovat. Înțeleg, doctor fiind nu poți, n-ai timpul material, nici libertatea disponibilității
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
de sânge. Ce mult îmi plăcea această iarnă! Nu mă mai săturam să o privesc. Terminasem de vizitat Palatul-muzeu, ce mi se părea - cu armurile, halebardele și pistoalele sale ghintuite, cu tablourile și clavecinul la care cântase copilul Mozart - o casă plină de jucăriile minunate, inaccesibile, ale celor mari, mă uitasem la ele cu jind, aș fi vrut să pun mâna pe toate, dar nu mi se îngăduise, iar acum ședeam pe un scaun, pe care se pusese o pernă ca să
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
perdelele toate trase, la care îl obliga fără drept de replică bunica lui, atât aici cât și în hotelul de la băile din apropierea orașului, unde își petreceau vara în anul acela, era mult mai puțin amuzantă decât joaca bună din grădina casei părintești. Numai că aici era altundeva, se afla în lumea largă, la care nu înceta să viseze. Străduindu-se, în patul imens ca pântecele unei balene, să nu adoarmă, să urmărească cu ochii larg deschiși bătălia dintre petele de lumină
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
care i le ceream uneori seara. Primeam de la ea, înainte de Crăciun, spre încântarea mea, un Adventskalender cu scena toată, desfășurată în relief pe cartonul gofrat strălucind în culori vii, a Nașterii Pruncului în ieslea din Bethleem. Când am ajuns în fața casei lor, în locul numelui cunoscut, la care mă așteptam, silabiseam pe o tăbliță strălucitoare de metal galben: Dr. Gerhard Ambrosius și dedesubt Augenartzt - Oculist. Deasupra numelui era gravat un ochi, dar nu unul alungit precum ochiul înscris într-un triunghi, închipuindu
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
o măsuță biedermeier cu intarsii, se afla un mic cântar de scrisori, cu pârghii și talgere de alamă, un obiect de o complicație amuzantă, ce-și pierduse demult folosința, devenind o piesă inutilă, decorativă. Contemplase adeseori cu mult interes, în casa unchiului Arthur, o asemenea jucărie, dar bătrânul, suflet hain, nu-i îngăduise niciodată să pună mâna pe ea. Nu pun mâna, doar mă uit" - asigurase el de astă dată, grăbindu-se să urmeze îndemnul bunicii, dar bătrâna prietenă protestă vehement
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
pot face deosebirea între cele văzute acolo odinioară, în după-amiaza de vară a copilăriei, și cele visate de atâtea ori la răstimpuri îndepărtate între ele prin scurgerea anilor. Dar, aievea sau în vis, venind din salonul tenebros, urcând scările acelei case cu întunericul îngroșat prin cotloane, intrând în odaia Sibylei, pășeam în lumină. O lumină albă ce nu venea însă de afară, pe geamurile mari, singurele larg deschise în casa oblonită ca un scrin negru, ci dinăuntru. Un baldachin de tul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
aievea sau în vis, venind din salonul tenebros, urcând scările acelei case cu întunericul îngroșat prin cotloane, intrând în odaia Sibylei, pășeam în lumină. O lumină albă ce nu venea însă de afară, pe geamurile mari, singurele larg deschise în casa oblonită ca un scrin negru, ci dinăuntru. Un baldachin de tul străveziu plutea ca un norișor alb deasupra patului acoperit cu o cuvertură pufoasă, în faguri, albă și ea. De jur împrejur, noptiera, un scrin, o coafeză, rafturile unei mici
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
meleaguri te ducea privirea. Dus parcă de mână de Sibyle, am început să-l cutreier pornind pe cărarea ce mergea spre o moară, o zidire de piatră cenușie, ca o cetățuie ridicată deasupra apelor întunecate ale unui pârâu. Scăpată de sub casă, bătută de o roată mare, neagră, de lemn, apa se scurgea apoi și pierea într-o latură a tabloului, printre sălcii. În spatele morii, un drum mai lat făcea ocolișuri în sus spre un sat cu gospodării rânduite frumos, în șir
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
și se iveau doar stâncile colțuroase și pe ele, albind ici-colo, zăpada. Dar Sibyle mă aducea îndărăt, la moară, ca să-mi arate singurele ființe ce se iveau în acest întins ținut, de parcă toți ceilalți oameni s-ar fi ascuns prin casele cu ziduri groase și porți ferecate. Nu se putea să nu-l recunoști pe morar, acolo, în colț, lângă roata uriașă de lemn, rotofei și făinos. Pe pragul ușii întredeschise, o recunoșteam și pe fata cu șorț alb pe fusta
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
era chiar ea, Sibyle. Avea părul ei blond, buclat și în ochii verzi ai morăriței recunoșteam chiar mărunta pată, stropul mic auriu, pe care-l zărisem în ochii verzi ai Sibylei, de cum se aplecase să mă sărute acolo pe pragul casei lor. Dar nu-i mărturiseam că o recunoscusem. Mă străduiam să văd, să înțeleg ce face ea acolo. Purta în mână o batistă albă. Urmărindu-i privirile, am zărit un vânător care trecea, cu o pălărie verde în cap, cu
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
trezesc și luat peste picior că eu, ziarist, nu sînt în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
lingvistice. Am avut o conversație domoală și pașnică de-a lungul căreia a scos de la mine cam tot în ce mă privește. Mi-a spus, cînd i-am pus întrebări concrete, că domnul director, Dr. Gefilte Fish, superviza toate activitățile Casei, și doar la sfîrșitul fiecărui tratament avea obiceiul să-și viziteze pacienții ca să se asigure de succesul său și să facă formele de externare. Pînă la acel moment, toate etapele tratamentului erau supravegheate și controlate de un personal extrem de eficient
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
de trai, greve, reducerea paturilor de spital ( Doamne-ajută Aceasta înseamnă: ori că nu mai avem atâția oameni bolnavi, ori că moartea a trecut la seceriș fără să mai aștepte compensarea medicamentelor). Așadar ei, crainicii, sunt cei care ne aduc în case veștile; rele, că bune erau doar pe vremea ceaușismului. Acum nimic nu mai e bine, totul a luat-o pe panta răului, deși Executivul se strofoacă sisific să ne convingă că nu e așa. Ce să facă și el, sărmanul
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
la Teatrul Municipal din Stockholm și la Teatrul Regal Dramatic. Din 1973 a fost angajat ca dansator la Ballet Cullberg. După trei ani și-a făcut debutul de coregraf al companiei, cucerind imediat succesul. Sfântul Gheorghe și balaurul, Soweto și Casa Bernardei Alba, sunt printre primele sale balete. Din 1981 până în 1993, Mats Ek a fost director artistic al companiei Ballet Cullberg, ca succesor al mamei sale Birgit Cullberg. Printre numeroasele producții de balet realizate de Mats Ek se află peste
Mesajul lui Mats Ek () [Corola-journal/Journalistic/13988_a_15313]