74,562 matches
-
vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării 33. Prin Adresa nr. 2.290/C/2.992/III-5/2021 din 26 ianuarie 2022, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind chestiunea de drept supusă dezlegării pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 34. Cu referire la sesizarea adresată Înaltei Curți, procurorul
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind chestiunea de drept supusă dezlegării pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 34. Cu referire la sesizarea adresată Înaltei Curți, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: „În cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la determinarea impozitului pe profit
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
justificative, deoarece prevederile Codului fiscal din 2015 [spre exemplu, art. 68 alin. (4) lit. a)] impun existența unor asemenea documente justificative pentru luarea în calcul a cheltuielilor la stabilirea impozitului pe profit sau pe venit. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 38. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, în materie penală, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
Justiție 38. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, în materie penală, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Codul de procedură penală, a stabilit că, în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
se află în conexiune, astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare“. ... 40. În Jurisprudența Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, în condițiile în care sunt înregistrate în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, pentru
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
sens au fost identificate Decizia nr. 2.467 din 5 septembrie 2014 și Decizia nr. 4.011 din 12 decembrie 2013. ... 41. Într-o altă orientare jurisprudențială, prin Decizia nr. 293/A/2019 din 2 octombrie 2019 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a reținut că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, în vederea stabilirii prejudiciului, prin estimare, în condițiile art. 14 din aceeași lege și art. 67 din Codul de procedură fiscală
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
determinarea bazei impozabile nu sunt avute în vedere cheltuielile care nu au la bază documente justificative ori au la bază documente care atestă realizarea unor operațiuni fictive. ... 42. În jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate următoarele hotărâri: (i) Decizia nr. 3.383 din 5 iulie 2012, în care s-a reținut că, la stabilirea bazei de impunere pentru calculul impozitului pe profit, nu sunt luate în considerare cheltuielile deductibile pentru care
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
fictive, la determinarea impozitului pe profit stabilit suplimentar pot fi avute în vedere, prin estimare, în condițiile art. 14 din Legea nr. 241/2005, cheltuielile efectuate cu achiziția mărfii cu privire la care nu există documente justificative. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție 47. Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, raportul întocmit de judecătorii- raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: ... 48. Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
penală, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 49. În raport cu textul legal mai sus enunțat se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor trei cerințe: a) existența unei chestiuni de drept, care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii; ... b) soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
soluționare, se constată că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. ... 53. Sesizarea este inadmisibilă întrucât chestiunea de drept invocată nu este susceptibilă de o rezolvare de principiu, având în vedere considerentele arătate în continuare. ... 54. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 28 ianuarie 2022). ... 57. Totodată, s-a subliniat că rațiunea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu este aceea ca judecata Înaltei Curți de Casație de Justiție să se substituie celei a instanțelor de trimitere (Decizia nr. 26 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 2 februarie 2016), adoptarea soluțiilor reprezentând atributul exclusiv al judecătorului (Decizia nr.
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
realitate sau ipoteza în care sunt evidențiate operațiuni nereale, întrucât în fapt nu a fost realizată niciun fel de achiziție și, prin urmare, nu ar fi fost efectuată nicio cheltuială. ... 63. În realitate, ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție este de a stabili „Dacă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, comisă prin achiziționarea de marfă fără documente justificative, ulterior înregistrată în contabilitate în baza mai
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
expuse anterior, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, va fi respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IIa penală, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, va fi respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IIa penală, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală în Dosarul nr. 1.778/116/2016 (332/2020), prin care solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
la care nu există documente justificative? Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 martie 2022. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE JUDECĂTOR CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Bogdan Georgescu ----
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Răzvan Teodorescu în Dosarul nr. 2.472/299/2017* și de Elena Ababei în Dosarul nr. 3.194/222/2015 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.616D/2018 la care a fost conexat Dosarul nr. 1.780D/2018. ... 2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 martie 2022, în prezența reprezentantului autoarei excepției Elena Ababei, avocat
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 3. Prin Încheierea nr. 351/RC din 17 octombrie 2018 și Încheierea din 26 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 2.472/299/2017* și nr. 3.194/222/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Răzvan Teodorescu și de Elena Ababei în cauze având ca
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Răzvan Teodorescu și de Elena Ababei în cauze având ca obiect verificarea admisibilității în principiu a unor cereri de recurs în casație prin care au fost atacate soluții pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art.
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
echitabil, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, folosirea căilor de atac și rolul Ministerului Public, întrucât exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate cu privire la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens, autorii excepției - persoane vătămate care s-au constituit părți civile - arată că norma criticată îi împiedică
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
privire la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens, autorii excepției - persoane vătămate care s-au constituit părți civile - arată că norma criticată îi împiedică să formuleze recurs în casație cu privire la hotărâri definitive nelegale și să invoce cazuri de casare pertinente, pentru motivul că acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea lor prealabilă. Consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii. De asemenea, arată că, din moment ce a reglementat recursul în casație, legiuitorul trebuie să asigure egalitatea cetățenilor în utilizarea respectivei căi de atac, chiar dacă aceasta este una extraordinară. Autorii excepției admit că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea recursului în casație, reglementând anumite situații în care nu
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
moment ce a reglementat recursul în casație, legiuitorul trebuie să asigure egalitatea cetățenilor în utilizarea respectivei căi de atac, chiar dacă aceasta este una extraordinară. Autorii excepției admit că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea recursului în casație, reglementând anumite situații în care nu se poate formula această cale de atac, însă tratamentul diferențiat nu poate fi expresia unei aprecieri subiective, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul principiului egalității în drepturi. În
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]