14,490 matches
-
de transport rutiere. Dintre formele specifice ale acestui tip de agrement, menționăm: animația religioasă, prilejuită de vizitarea unor edificii religioase (biserici, mănăstiri, catedrale, moschei) cu o anumită vechime, ca și refacerea ambianței istorice, implicând vizitarea unor obiective istorice (cetăți, palate, castele, monumente) și participarea la comemorarea (aniversarea) unor evenimente sau personalități istorice. Rezultatul acestui turism este ridicarea nivelului de cunoaștere și de instruire a persoanelor participante. d) Turismul polivalent (complex) rezultă prin satisfacerea, în egală măsură, a mai multor motivații turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și arhitecturale dar și atracții naturale, generate de relieful pitoresc, apele curative și vegetația deosebit de bogată. Cele mai importante obiective sunt: cetățile urbane: Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș; cetățile țărănești: Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
rugat și am depășit și acest lucru. Cred că tot el a venit vreo trei nopți la mine, la Frasin, ca să-mi ofere mai întâi funcții mai mari decât cele pe care leam avut; altă dată mi-a oferit un castel modern și o viață ca-n povești până am privit în jos și am văzut că avea o cizmă de cauciuc în picioare. Atunci am conștientizat; mi s-a mai oferit o cetate medievală, dar de fiecare dată ceva mă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Când am pășit pragul. Să nu râzi, pare o nebunie, o exagerare, dar trăind tot ce am trăit împreună, casa aceea a devenit, pentru mine, cea mai frumoasă din lume. Casa din care n-aș mai fi plecat niciodată. Un castel. Un castel al poveștilor cu happy-end, inundat de frumos, unde nu există niciun strop de răutate. Zâmbești? Îți dau voie. Pentru că mi-ai intrat în suflet. Definitiv. Ai toate calitățile din lume, de care aveam nevoie. Tandrețe. Înțelegere. Frumusețe interioară
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pășit pragul. Să nu râzi, pare o nebunie, o exagerare, dar trăind tot ce am trăit împreună, casa aceea a devenit, pentru mine, cea mai frumoasă din lume. Casa din care n-aș mai fi plecat niciodată. Un castel. Un castel al poveștilor cu happy-end, inundat de frumos, unde nu există niciun strop de răutate. Zâmbești? Îți dau voie. Pentru că mi-ai intrat în suflet. Definitiv. Ai toate calitățile din lume, de care aveam nevoie. Tandrețe. Înțelegere. Frumusețe interioară. Dar și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cel mai mic semn de îngăduință din partea lui, revenea, cu speranța unui alt început. Ce departe erau vremurile în care o singură privire, o simplă atingere delicată a mâinilor făceau cât o sută de cuvinte. Totul se prăbușise ca un castel de nisip, în fața valurilor. Când? Unde se pierduse ceea ce până mai ieri părea indestructibil? Cine greșise în toată această poveste, conturată atât de frumos, până la un punct?... Să constate că totul se spulberase pe parcurs, era dureros. Cumplit. Insuportabil. Dar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ani, avea în privire umbrele frunzelor de castani; abia acum îi înțeleg privirea de altădată și glasul ce suna ca o lăută spartă. Mama Lucreția credea în minuni și în astrele opale, citea toată vremea romane despre grădinile misterioase ale castelelor medievale. Bunica ageră la minte plângea, doar Tata mare umblat prin lume avea în colțul ochilor altare strivite în lumea aceasta cu treptele trecătoare. Frumosul chip al tatălui meu veghea sever un destin îngenuncheat. Au trecut de la unul la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și în apa care ți curge prin și peste sandale. Splendid și înviorător în cetatea veche, cu străduțe înguste și ziduri înalte, toate întreținute în cea mai perfectă curățenie și ordine. În altă zi am hălăduit peste Dunăre la un castel sus pe vârful muntelui, sau ne-am plimbat până la Passau pe malurile Dunării. Ziua următoare am luat drumul spre Salzburg unde l-am căutat pe doctorul Mircia Ardeleanu ca să-i mulțumim pentru toată osteneala și solicitudinea în problema noastră. A
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
fel de stâlpi ornamentali de la care pleca mai departe zidul. Acum, după ce am desenat-o în plan, îmi dau seama că era ca un trifoi cu patru foi sau ca o cruce. Avea acoperișul cu multe turnulețe - semăna cu un castel deosebit. Eu i-am răspuns: - Mie îmi place și gusturile lor au evoluat și ele, nu mai sunt ca ale noastre. E frumos. La un moment dat mi-am dat seama că nu-l văd pe Claudiu și i-am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
să nu acopere decât „jumătăți de măsură” (P.H.L.). Naratorul a hotărât să nu-i refuze Domnului R. o ultimă șansă. O decizie inspirată! Prea l-a strivit sub exemplul celuilalt basarabean, de numele căruia se leagă o mare operă, un castel și un copil genial. Prin urmare, regăsesc în ultimele pagini ale caietului un domn Profesor tot mai convins că, pentru a-și dovedi că este viu, trebuie să-și dorească mai mult decât un ... mort. Întâi, să fie cât mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fiecare dimineață, somnoroasă, privindu-l cu cei mai limpezi ochi din lume. A înțeles, în fine, că acum „casa dragostei lor”, despre care amintea odinioară în glumă și puțin melancolic, este absolut reală. „Mai adevărată și mai luminoasă decât orice castel!” - punctează P.H. Lippa, făcând aluzie, pare-se, la strania construcție de la Câmpina. Profesorul, adică anonimul „Domn R.”, modestul dascăl plecat dintr-un sat basarabean, se bucură acum de cea mai primitoare casă din câte putea să și dorească. Între altele
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vii atăt de deosebite corporal: ei erau foarte complexi corporal, așa cum sunteți voi. Noi acum suntem o prezență discretă a Universului care avem posibilitatea să cercetăm și să facem chiar unele experimente. Aurora:Am văzut proiecțiile cu planeta voastră; orașe, castele, fluvii, mări, oceane. Evelin: Exploatăm subsolul foarte bogat, ca al Pămăntului, doar pentru construcții și în cantități foarte, foarte mici. Este interzisă cu desăvărșire poluarea. Ca sclavi am lucrat mai ales în mină, în fabrici; pentru stăpănire era o rușine
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 În colecția "Carte pentru copii" au apărut: ***, Botezul lui Iisus ***, Bucuria lui Sănduțu ***, Castelul uriașului ***, Nașterea lui Iisus ***, Orbii și salvatorul ***, Pescarul cocoșat Jean de la Fontaine, Fabule Christina Hole, Bucuria Crăciunului Elizabeth Hough Sechrist, Janette Woolsey, Poveste de Paști Crenguța H.B. Docan, Lupino sau minunata poveste a lupilor călători Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Cristina
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
auzi sunete și zgomote externe de intensitate mica, necesare în procesul adaptării la condițiile de joc. În dezvoltarea atenției, activitățile de constructive, de desenare, de modelare au, de asemenea, un rol deosebit. Când preșcolarul construiește o căsuță din cuburi, sau “castele de nisip”, el este tot resorbit de aceste activități de joc și de creație. Concentrarea atinge un nivel înalt, repartizat pe o durată de timp relativ lungă(preșcolarii mici-5,7minute până la 15-20 minute, preșcolarii mari chiar 40-45 min). La copilul
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
nimic nu l-a putut face să o uite, nici onoruri, mângâieri sau flatări. El a fost umilit și de rolul pe care Napoleon l-a împins să-l joace atunci când i-a încredințat misiunea de a-l primi, la castelul din Valençay, pe regele Spaniei, Ferdinand al VII-lea, atunci quasi-prizonier. Ulterior, el l-a însoțit pe Napoleon la Erfurt*, în toată splendoarea gloriei; în timp ce suveranii germani îi făceau curte împăratului, el se întâlnea în fiecare seară cu țarul Alexandru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a putut pune capăt misiunii ambasadorului. Relațiile diplomatice pot fi rupte în urma unei declarații de război. De pildă, nimeni nu-și dorea să fie ambasador la turci. Până la sfârșitul veacului al XVIII-lea, sultanul îi ținea pe toți ambasadorii în castelul celor Șapte Turnuri*, care semăna foarte mult cu o închisoare. Ambasadori venețieni au zăcut mulți ani acolo; de altfel, unul dintre ei a și murit acolo. Însuși ambasadorul Franței, La Haye-Wautelet, în timpul războiului din Kandia, în 1646, a fost bătut
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1649), va cârmui Anglia sub titulatura de lord protector (1653-1658). 52 Horace Walpole, al 4-lea conte de Orford (1717-1797). Om politic, scriitor, istoric de artă și anticar britanic, fiu al primului ministru liberal Robert Walpole, autor al romanului gotic Castelul din Otranto. 53 André Hercule, cardinal de Fleury (1663-1743). Prelat și om de stat francez. A fost, de fapt, principalul ministru de stat al lui Ludovic al XV-lea, din anul 1726 și până la moartea sa, survenită în anul 1743
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
doare? Știi că durerea naște monștri? Nu mă iubi, frumoasă fată! Nu te apropia de mine căci sunt menit să distrug tot ce iubesc! Un gest greșit, un cuvânt, o atitudine nepotrivită și tot ce construiesc se prăbușește, ca un castel de nisip luat de valul mării. Iar eu greșesc atât de des, iubita mea. Sunt blestemat să distrug cu acest caracter tot ce clădește iubirea. Nu mă iubi, vei suferi prea mult!” Buzele lui tremurânde le atinseră pe ale ei
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
al luminii". (Ț. Vianu) Substan?? nu numai a lumii exterioare, ci ?i a universului s?u interior, lumina se manifest? În versurile crea?iei eminesciene „Într-o serie de corporaliz?ri" : ??trii (luna, stele, luceaf?rul, măi pu?în soarele), castelele subacvatice, marmora, ghea? a, cristalul (dup? cum remarc? I.Em. Petrescu). Astfel, „... lumină I?i manifest? prezen?a În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
eman? misterul, vraja unei lumi pe care numai fantezia eminescian? o putea crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de exemplu, razele ro?iatice ale lunii ce se ivesc pe cer deseneaz? contururile „str? vechilor codri", ale castelului singuratic ?i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
contururile „str? vechilor codri", ale castelului singuratic ?i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei", luna r?sare că o minune a nop?îi, din umbră codrilor: „ Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurze?te melancolic A lor suflet
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Imogen în cele 4 zări. Adânc mișcată,Hera își dezvălui identitatea.Bellarius îi prezentă pe cei doi prinți: Gulderius și Arviragus.De bucurie Cymbeline iertă pe toată lumea;încheie pacea cu romulanii,ferengii și klingonienii. In final invită pe toată lumea la castel,unde se dădu o petrecere demnă de secolul XX. Regina și odrasla ei nu primiră invitații la simpozion”... In biroul Agenției „Eros”,Dan privește absent la DVD. Ține în mâna un CD dăruit de Cadmos,pe care este scris numele
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
preocupat cu repararea unui ceas de mâna.Il privi prin ochiul - lupă. Pendula era lăcuită și cu cadran de porțelan în culori strălucitoare spre albastru și alb. Părea un obiect vechi care cunoscuse timpuri mai bune.Poate împodobise sala unui castel. Domnule,vreau să știu cât costă pendula din vitrină.How much? Mesteșugarul își continuă lucrul un timp,apoi îi răspunse peste umăr. -Nu e de vânzare.E a unui client.A lăsat-o la reparat.Vine mâine s-o ridice
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
1997 s-a realizat Planul Urbanistic General al orașului,cu reglementări pentru noile cartiere de locuințe,construite în anul 1990. Municipiul Barlad se regăsește pe hărțile Europei realizate de cartografii englezi (hărți expuse la Muzeul “V.Pârvan” și la Muzeul “Castelul Bran”) și de cartografii francezi (în atlas),între anii 1925 -1989. Fiecare idee măreață are un dezavantaj egal sau mai mare decât măreția ideii”. (Hunt) Fapt divers 13 decembrie '89.Tov. Gheorghiță trece îngândurat pe b-dul „Victoria Socialismului”. Lumina este
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
excedat. Nu se vede scris pe fruntea mea: singurătate de supernovă? Au nu am oare găuri negre în ochi și o nebuloasă făinoasă în gură? Când am urcat strângând în pumn o cheie veche, rugoasă, cu inel, ca alea de castel, am simțit, din jocul umbrelor și scârțâituri în spate, că se apleca peste tejgheaua recepției să vadă dacă nu urc totuși însoțit de ceva mic... un pitic, o iguană... niște lari și penați... în camera cu tapet de hârtie, m-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]