2,183 matches
-
oriunde altundeva, în Italia, în opinia care în mod generic este definită ca fiind moderată 25. Întîmplările revoluționare franceze, încă o dată, au făcut să se coaguleze multe dintre ideile religioase cu fundament reformator care circulau în Europa. În anul 1832 catolicismul romantic german capătă o nouă substanță prin Simbolica lui Möhler, tradusă și în limba italiană și apreciată de Rosmini. Această lucrare își demonstrează întreaga sa încărcătură inovatoare din punct de vedere teologico-ecleziastic26, dar, mai ales, se încheie la sfîrșitul anului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucrare își demonstrează întreaga sa încărcătură inovatoare din punct de vedere teologico-ecleziastic26, dar, mai ales, se încheie la sfîrșitul anului 1831 scurta și complicata experiență catolico-liberală franceză denumită "Avenir", care, în pofida tuturor limitelor 27 sale poate fi considerată hotărîtoare în raport cu catolicismul european al primei jumătăți a secolului al XIX-lea28; în 1832, are loc călătoria ad limina a lui Lamennais, Montalembert și Lacordaire, menită să trezească vii ecouri și considerații controversate; Montalembert și Lacordaire se reîntorc prin Milano, neuitînd să își prezinte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
numai împărăția lui Dumnezeu este căutată direct: "Căutați mai întîi împărăția lui Dumnezeu" și restul vine de la sine "și toate aceste lucruri vă vor fi date în plus", căci Tatăl ceresc cunoaște nevoile voastre"32. Viziunii Bisericii triumfătoare, implicit prin catolicismul reformist al epocii, Rosmini îi opune viziunea unei Ecclesia pauperum, care, chiar dacă nu este, așa cum ar fi putut părea unor observatori, în conflict radical și de neînvins cu cea de dintîi, cu siguranță însă dă reformismului rosminian o tonalitate cu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aceasta trebuie găsită la Scaunul de la Roma, iar nu la Episcopii supuși prinților ecleziaști. Totuși, trebuie să se facă o excepție, ca în cazul libertății de care se bucură Biserica în Statele Unite ale Americii și în alte regiuni necatolice unde catolicismul poate încă să respire mai mult sau mai puțin liber. Spun "mai mult sau mai puțin" căci s-au făcut toate eforturile pe plan universal ca Papa să fie intimidat, iar energia acestuia este irosită pentru menținerea precarei sale libertăți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
gîndire al Pontifilor era exagerat, după cum întotdeauna se grăbesc să spună ignoranța și lăcomia omenească. Eu mă refer la cei mai mari, sfinți și buni oameni care au înflorit în Biserica acestor vremuri; mă refer la Sf. Bernard, al cărui catolicism era dat drept pildă de însuși Napoleon; la prea-bunul Abate de Clairvaux care era în perfectă concordanță cu Inocențiu al II-lea; deși îl implora să-l excludă pe Pietro di Castra din dioceza de Bourges. Loialitatea și libertatea acestui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care sînt de bună-credință) acestui sistem șoptesc cele mai seducătoare și insidioase cuvinte în urechile principilor din Europa; și îi împing să creadă că acel sistem este un ajutor necesar autorității și puterii lor și enunță sistemul contrar pe care catolicismul cu acuzațiile cele mai severe l-a dezavuat ca pe o închipuire strict omenească, un rău provenit din ambiția capului Bisericii. Și cum să nu fie seduși monarhii? Ar putea ei fi atît de pătrunzători, atît de detașați, atît de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cînd ultimul dintre voi va muri va putea pogorî sub marele altar al Catedralei sale convins că înmormîntarea sa va fi înmormîntarea întregii Biserici din Franța". 125. Ce se va întîmpla cu Biserica abandonată? Nu va rămîne, așadar, speranța reînvierii catolicismului după această oprimare? Vor redeveni libere alegerile episcopale, fără de care Biserica nu poate exista? Nu, nu se va întîmpla așa, toată puterea se situează de partea schismei; de partea Bisericii nu este decît slăbiciunea. Nici Episcopii, nici suveranul Pontif însuși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
putere, aici este vorba de o conjurație împotriva Statului. Dar dacă toate cele trei puterile se unesc împotriva justiției și nu mai simt propria lor opresiune și nici pe cea a Bisericii, atunci este vremea în care acea națiune pierde catolicismul iar mai tîrziu părăsește și creștinismul: aici este vorba de Erezie, de Impietate. Acestea sînt cele trei maladii radicale ale societății civile creștine. Ce i se va întîmpla apoi unei națiuni desprinse de Biserică și, astfel, ruptă de învățătura adevărului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
partidele politice prezintă aspecte diverse: istorico-ideologice, economico-politice și instituționale. Aspectul istorico-ideologic este demonstrat de faptul că toate cooperativele au luat ființă din anumite mișcări ideologice. Între aceste mișcări, care s-au transformat ulterior în partide politice, amintim: socialismul, liberalismul radical, catolicismul social (în Italia), țărănismul (în România). Foarte importantă este schimbarea petrecută în doctrina socialistă, din care s-au inspirat primele cooperative. Aceasta s-a legat după cel de-al doilea război mondial de partidul comunist a cărui doctrină era foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a reușit să remodeleze valorile și convingerile supușilor săi, pentru a cîștiga sprijin popular? În ce măsură erau valorile precomuniste încă importante, indiferent dacă erau congruente cu regimul sovietic, cum este supunerea rusă în față autorității; incongruente cu valorile comuniste, așa cum este catolicismul în Polonia; sau dacă susțineau unul sau altul din sistemele de valori nedemocratice din epoca de dinainte de 1945? Unii oameni de știință s-au gîndit la posibilitatea unei culturi dualiste, în care indivizii au sprijinit valorile comuniste în public, dar
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fiind de viță finică, s-au contopit repede cu maghiarii, de nu le-au rămas nici urma măcar, pe când românii au rămas și astăzi ceea ce erau pe atunci, cu toate că regii Ungariei încercau cu sabie și foc să-i convertească la catolicism și să stabilească omogenitatea statului prin unitatea religiei. Papii Onorie III, Grigorie IX, Inocențiu IV, Bonifaciu VIII, Benedict al XII[-lea] trimiteau scrisori peste scrisori regilor ungurești ca să convertească cu sila pe români la legea catolică și regii [î]și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al lui Carol, Ludovic I al Ungariei, a emis Decretul de la Turda, care a avut ca efect excluderea românilor ortodocși din nobilime. Condiția necesară impusă pentru deținerea titlului de nobil a devenit confesiunea catolică. Nobilii români care au trecut la catolicism și-au păstrat statutul dar au fost asimilați treptat în elita maghiară (de exemplu Iancu de Hunedoara, provenit dintr-o familie de origine română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă din 1366, a fost desăvârșit. În aceste împrejurări, românii au încercat să își depășească condiția de inferioritate prin acceptarea ofertei venite din partea curții de la Viena, după integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic în 1691, de convertire a clerului ortodox la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea pâinii nedospite în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O naștere căznită, moșită fiind de arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat a imperiului aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de forță prin atragerea românilor ortodocși la catolicism. Pe fondul acestor planuri imperiale de contracarare a rezistenței nobiliare a venit propunerea unirii bisericii românești cu Roma în schimbul recunoașterii unor drepturi politice care ar fi schimbat raportul de forțe consfințit în ordinea politică transilvăneană, înclinând balanța puterii decisiv în favoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Înființarea Mitropoliei Ortodoxe a reprezentat fundamentul instituțional pentru desăvârșirea unității sufletești a românilor. Un secol mai târziu, unitatea eclezială, ca temelie instituțională a unității spirituale a românilor, avea să fie scindată în urma acceptării de către Mitropolia Ardealului a trecerii formale la catolicism. Unirea cu Roma a însemnat însă dezbinarea unirii spirituale a românilor, fapt care, în interbelic, trece ca o apostazie nu doar doctrinară, ci și națională (în condițiile în care ortodoxismul este o condiție necesară a românismului). Ținând cont de faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae purcede mai departe la demonstrarea superiorității împletirii între națiune și ortodoxie (cazul românesc), întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82). Totuși, la bază stau tot rațiuni funciare, Biserica Ortodoxă fiind la rându-i mare proprietar de pământ. În logica materialismului dialectic, factorii materiali bat întotdeauna factorii spirituali
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În Europa de Sud-Est, comunismul a dispărut în urma imploziei sociale din anul 1989, demonstrând eșecul planificării economice proprie acestui Leviathan autoritarist-birocratic. 4. Coordonate ale ideologiei creștin-democrate Principiile ideologiei creștin-democrate sunt, în esență, foarte apropiate de cele specifice conservatorismului. Creștin-democrația și catolicismul politic sunt două sintagme care se identifică, în mod parțial, și putem recunoaște, în ambele cazuri, un element asupra căruia accentua și ideologia conservatoare: cel al comunității locale, în care Biserica joacă un rol deosebit. Chiar dacă avem în vedere state
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ca România și Grecia, putem recunoaște faptul că religia creștină (sub formele sael catolice, protestante ori ortodoxe) a deținut un rol important în structurarea acestei ideologii. Originile ideologice ale creștin-democrației pot fi regăsite, așa cum arată Eynedi Zsolt, în momentul fuziunii catolicismului cu politica, întemeidnu-se astfel imperialismul politic tradițional al Bisericii. Dar elementele ideologice creștin-democrate, particularizate în raport cu fiecare țară în care ele au apărut, au devenit importante mai ales către sfârșitul secolului al XIX-lea, când au format o adevărată "tabără" politico-săirituală
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reprezentată de rezerva față de piață, de necesitatea consultării între actorii sferelor statului și ale pieței, iar deosebirea față de conservatorismul autoritar constă în refuzarea pedepsei cu moartea și a naționalismului, precum și în afirmarea reformelor sociale pentru eradicarea sărăciei"2; b) curentul catolicismului social, ce poate fi înțeles ca o linie politică promovată de Vatican, având un sens paternalist și conservator. În Italia fascistă, catolicismul social a sprijinit regimul politic impus de Mussolini, astfel încât, până la momentul celui de-al doilea război mondial, el
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]