1,146 matches
-
care probabil mai știa și alte limbi orientale, și-a umplut viața numai cu poezia persană a lui Hafez, Saadi și Omar Khayyam. A publicat mai multe volumașe de traduceri din acești poeți în anii șaptezeci-optzeci (Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane, Albatros, 1974; Hafez, O sută de gazeluri, Univers, 1977; Saadi, Bustan, Albatros, 1978; Trei poeți persani: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Ed. Științifică și enciclopedică, 1982) și pot depune mărturie că nu numai în aceste cărți, dar și în nesfîrșitele
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
el a mai publicat cîteva volume de cînd a plecat în Israel: chiar acum cîțiva ani, în 1993, a editat pe speze proprii un volum în care reia mai vechile sale traduceri din Omar Khayyam ridicînd la cinci sute numărul catrenelor (rubaiatelor) cu care înzestrează cultura noastră, așa de săracă în traduceri bune din marea literatură orientală. Anul trecut, Otto Starck a publicat - și tot în editura proprie - o altă traducere, Trei parabole din "poemul spiritual" al misticului persan Djalal ud-Din
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
i se potrivesc: "O, nu-ți supune trupul caznelor, tot anul,/ doar ca s-aduni arginți și galbeni cu toptanul!/ Nainte ca suflarea-ți caldă să nu-nghețe,/ bea cu un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
la Carlton,/ Mi-am zis atunci: - cu-adevărat/ O fi el mort, însă mort beat." Șăgalnic-lezat, replică Păstorel: "La Carlton eu ca dintr-un vis/ Lugubrei morți scăpat-am trenul/ Insa aflai ca m-a ucis/ La Iași, Codreanu cu catrenul". E-adevărat, pe confratele Păstorel, fie și-n glumă, l-o fi ucis, însă pe-atîția alții, scuzînd ce e de scuzat, și remițîndu-le vremurilor tipicul lor, i-a înviat. Admirîn-du-i stîngaci, și prețuindu-i drept.
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
Sînt însă și factori care acționează în sens contrar, atenuînd ruptură formală: în primul rînd lipsa rimei între versurile 1 și 3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
nr. 9-11, din octombrie-decembrie 1926 și de Hortensia Papadat-Bengescu în Sburătorul, nr. 6, din decembrie 1926. Opera și personalitatea lui Rabin-dranath Tagore au fost prezentate în 332 de poziții bibliografice. Literatura persană a fost cunoscută, în acea epocă, îndeosebi prin Catrenele lui Omar Kayyam, traduse de Al. T. Stamatiad, despre care Al. A. Philippide scria în Adevărul literar și artistic, din 22 mai 1932: "Aceasă poezie fatalistă și senzuală, voluptoasă și melancolică, a găsit în limba noastră, prin dragostea și înțelegerea
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea cuvintelor de origine latină și de substratul popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice limbii române�; O muzicalitate aparte este imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
de cuvinte, culori, figuri exotice, fie se angajează în labirintul de semne, cu riscul rătăcirii, al eșecului decriptării, cu inevitabilul și supărătorul „stop joc“. Horia Zilieru își construiește poemele, începînd chiar de la tiparul sonetului (rime alternate, ritm iambic/endecasilabic, două catrene și două terțete, vers din unsprezece silabe, nuclee tonale etc.), le lucrează și nu se lasă ademenit de cîntecele de sirenă ale „inspirației“ și improvizațiilor de tot felul; între poeții care citesc înainte de a „compune“ versuri, Horia Zilieru e printre
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
proiecteze, pe zidul bisericii, caravana cinematografică și pe care prietenul meu Mircea Bochiș îl mai proiectează încă în Colonia de pictură de la Baia Mare, doar așa, dintr-o pornire ludică și dintr-o înaltă responsabilitate postmodernă, cînd se recita, așadar, vestitul catren ,,nea Alecu croitoru’/ cînd văzu arînd tractoru’/ de la S.M.T. adus / a zvîrlit căciula-n sus!’’, cum se mai poate numi cineva Sf. Gheorghe?) Uite-așa, că se poate! În plină contemporaneitate atee, în plin avînt al construcției socialismului, în plină
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
alții. Ultima serie de intelectuali străluciți, înainte de întronarea marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi adresasem unei artiste de 1 martie 1959, acest catren jucăuș. Nu merită, dar îl citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm ș-așa, fiind prosperă. Erau simple exerciții
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
urii,/ iar fanii se clonează, semințe aberante/ (Din gene obsedante îți strigi încătușarea...) De cele mai multe ori însă, temele, mult prea grave, impun sobrietate. Ultimul vers, al cincilea (care face practic imposibilă denumirea de ruba'i, adică poem în patru versuri, catren cu o anumită formă), rezumă ideea, o reafirmă sau, dimpotrivă, o așază în lumină contrastantă. Referirile la poeți și filozofi clasici n-au însă cum să salveze mereu de banalitate asemenea versuri recapitulative. (De exemplu, în Eminescu iubind: Dualitatea femeii
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Ultimele decriptări ale catrenelor lui Nostradamus scot în evidență atentate asupra unor premieri, fapt ce va declanșa cel de-al Treilea Război Mondial. Potrivit unui inginer ucrainean, catrenele lui Nostradamus dezvăluie că anul 2014 va sta sub semnul violenței. Patru premieri vor fi victimele
Catrenele lui Nostradamus: când va începe al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62904_a_64229]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Ultimele decriptări ale catrenelor lui Nostradamus scot în evidență atentate asupra unor premieri, fapt ce va declanșa cel de-al Treilea Război Mondial. Potrivit unui inginer ucrainean, catrenele lui Nostradamus dezvăluie că anul 2014 va sta sub semnul violenței. Patru premieri vor fi victimele unor atentate, fapt ce va duce la declanșarea unui conflict armat în Peninsula Indostan, denumire veche a zonei care cuprinde India, Pakistan, Bangladesh, Nepal
Catrenele lui Nostradamus: când va începe al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62904_a_64229]
-
atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
de-o gloabă răpciugoasă, care saluta publicul cu capul împodobit cu un pompon fost roșu; un câine matematician ce-l înmulțea pe 2 cu 2 și aduna 6 cu 4; un clovn cu coleretă jegoasă, în sfârșit, cântând tărăgănat acest catren: „La donna è mobile,/ Trei automòbile/ Se duc la gară/ Cu sare-amară...” Ceea ce, însă, m-a dat gata („adrenalinic”, cel puțin) va fi fost, cu doi ani înainte, marele Stroschneider, Doktor Alexander. Dușan Petrovici, ca și François Pamfil își mai
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
să vă citim și să ne placă, să fim bucuroși de reușitele dvs., să fim încântați, să nu avem ce vă reproșa. De fapt nici n-am avea ce să vă reproșăm. Sunteți un harnic și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
de baterie și prelua ștafeta. Publicul cerea, iar și iar, Le Temps des cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
mereu/ și în tăcere aș spune/ și în întuneric aș spune/ și în trecut m-aș duce să spun/ rănile vechi nu s-au închis/ armele nu sunt putrede/ nici îngropate" (p. 104). Micul poem pare o replică la un catren celebru al lui Virgil Mazilescu din volumul Va fi liniște va fi seară: "ei au lumea lor și lumea asta a lor îmi face greață/ și chiar cu o cutie goală de conserve în gură sunt gata să urlu/ și
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
Timișoara. Ca-n literatura de gen, se poate anticipa că vor fi cuprinse în program momente fantastice: Plugușorul SF al Academiei „Marcel Luca și ciracii,“ concursurile de creație și umor marțian, potoale extraterestre și decernarea unui nou-râvnit titlu de Miss Catren(u’). Maestru de ceremonii va fi profesorul Cornel Secu. Înscrierile la Revelionul SF pentru pământeni și extratereștri se fac la Editura Sedona (telefon 214 805). Simona POPOVICI Evreii din Banat l Ieri și azi Comunitatea Evreilor din Timișoara, Fundația A
Agenda2003-3-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280589_a_281918]
-
șase,/ ca și cum ai căra grele valize,/ ca și cum ai face retorice vocalize,/ ca și cum te-ai antrena pentru/ a trece Styxul,/ ca și cum stiloul poate/ înlocui pixul,/ pentru a fixa sensul/ pentru a putea face/ papirusul/ s u l” (p. 10). Sau acest catren amintind de ritmurile și contorsiunile unui Christian Morgenstern: „Frâu de liber curs/ mi-este pielea leoarcă,/ blana mea de urs/ este puf de joacă” (p. 21). Nu-i ușor lucru să estimezi procentul de spontaneitate din versurile lui Daniel Pișcu
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot mai scrii/ versuri eliptice/ cu fantezii/ apocaliptice -/ Vântul cuvântul/ singur mai spune ce/ timpuri pământul/ o să-l întunece!". Bătăi în
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
declar, mă depășea... În același caiet ofilit din mai 1944, în ultimul an de non -marxism al facultății bucureștene, dau de poezii copiate conștiincios din Mallarme și Baudelaire... Spre marea mea surpriză, azi, în ianuarie 2004, dau și de un catren uitat până acum scris de mine cu o cerneală bună probabil, scrisul fiind perfect lizibil... Eram un poet ocazional, livresc, un fel de parnasian grandilocvent... Și, deodată, nu știu cum, prin ce inspirație subită, următoarele patru versuri, izolate, cu titlul Liniște : Răsună
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
Cărînd pe rînd baloanele de spumă/ În lacrimi grele iarăși se prefac." Tot atît de lucidă e aprecierea că Balada chiriașului grăbit ar fi emblematică pentru opera și personalitatea poetului. A făcut și multe concesii gustului minor, ca în aceste catrene: "Greu mi-i, dragă, fără tine/ Și te chem de atîtea ori, -/ Nu din zori și pînă-n sară/ Cît din sară pînă-n zori". Sau: N-o să mai iubesc, zisese/ Biata-mi inimă naivă,/ Dar văzîndu-te pe tine,/ A căzut în
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
Miercuri, 19 mai 2004, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timișoara (Calea Bogdăneștilor nr. 4) va avea loc, de la ora 16, lansarea a două noi apariții editoriale. Este vorba de volumele de versuri intitulate „Elegii de toamnă“ și „Catrene cu tâlc“, ambele sub semnătura lui Ștefan Orbulescu, care vor fi prezentate de prof. dr. Alexandru Stuparu. ( M. H.) Termen pentru reclamații Conform adresei nr. 6527/29 aprilie 2004 a Ministerului Muncii și Asigurărilor Sociale din Spania, reclamațiile privind nerespectarea
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, include: dezbateri pe marginea cărților „Amintiri din dulcea Bucovină“ și „Din agenda unei învățătoare“ de Stela Cazacu Radeș și „Farul“ de Mihaela Christi, poem muzical-coregrafic după un poem de 450 de catrene de Val Popa. Comentatori vor fi Mircea Șerbănescu, Panait Stănescu Belu, Rodica Pop, Horia Țâru, Alexandru Șelaru. Întâlnirea moderată de Rodica Opreanu se va încheia cu un program muzical susținut de soprana Viorica Pop Ivan și compozitorul Milutin Peici. ( S.
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]