1,147 matches
-
și destoinicie tema “Plăcere amară/Dar și mult prea dulce chin/ Ce în inimă strecoară/Minunatul ei venin”, cum o descria H. Heine, dacă nu cardiologul―care, pe deasupra, mai este “uns cu toate alifiile” epigramei― și mai tânărul său colaborator! Catrenele selectate cu minuțiozitate de către antologatori, deși pe o temă atât de gravă, ca aceea a iubirii, au totuși menirea să ne facă să zâmbim. Evident, ele tratează această temă fără obișnuita “profunzime”, “orizont abisal ” sau “metafizic”, cum o fac poeții
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
Inchiziția nu sălășuiesc laolaltă. Democrația încurajează râsul, tirania îl detestă și îl oprimă. Câteva cuvinte despre autorii epigramelor selectate. Înzestrați cu spontaneitate, cu spirit de observație, cu capacitate de analiză și sinteză, dar, mai cu seamă, cu simțul umorului, prin catrenele adunate între coperțile cărții, ei vădesc originalitate, percutanță, finețe. Aceste miniaturi amuzante aduc o notă de prospețime și savoare de idei, facilitând accesul la esență și de judecăți de valoare. Nu exagerez deloc când afirm că reprezintă un remarcabil efort
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate după
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
asupritorilor, dor, înstrăinare. Exemplu: Măi bădiță, floare dulce (literatura populară) - elegia - specie a genului liric, caracterizată prin exprimarea unui sentiment de tristețe, de regret, de melancolie sau de durere. Exemplu: Melancolie de M. Eminescu - epigrama -specie lirică, de obicei un catren, care satirizează defecte umane, încheindu-se întotdeauna printr-o poantă. Exemplu: Unui poet netalentat de C. Pavelescu - idila - specie a liricii peisagistice având ca obiect zugrăvirea vieții pastorale și a obiceiurilor câmpenești. Exemplu: Rodica de V. Alecsandri - imnul - specie a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de muzică. Exemplu: Serenadă de C. Pavelescu - rondelul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 13 versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile șapte și opt, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
primul vers, versificația limitându-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
-se la două rime. Există și rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat.
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de hazarduri”, „aventură totală”, „perpetuă mișcare”. Până și rima, element tradițional constrângător al discursului, se transformă într-un factor de dinamizare, alături de celelalte elemente ale prozodiei clasice (Colomba e scris în întregime în vers perfect ritmat și organizat strofic în catrene), căci ceea ce se impune în ultimă analiză este și aici propria energie productivă a textului. Dacă e să facem o apropiere de experiențele din domeniul plasticii moderne, am putea vorbi despre „imaginația discontinuă” a futuriștilor (fără, aici, cultul mașinismului), ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sensibil: în poemul Colomba, din 1927, conserva destul de grijuliu regulile prozodice, își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar în Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, în "imnurile" cunoscute, închinate ceaiului și cartofului. Pe de altă parte, e de remarcat că inevitabila, la majoritatea avangardiștilor, "cumințire" și "clasicizare" formală, apărută la vârsta maturității, se produce și în cazul său, încurajată de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Demian, și Satul meu de Ion Pillat, cu xilogravuri de Ioan Theodorescu-Sion. Actualitatea culturală e surprinsă la rubricile „Teatrale”, „Revista cărților noi”, „Cronica revistelor”. Multe texte rămân nesemnate: traducerea nuvelei Floarea de lotus a lui Henryk Sienkiewicz, parodiile, epigramele și catrenele vesele. L. D.
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
loc m-am prins!/ De inimă, nu de cap!/ N-am nădejde să mai scap”. Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Spiritul autohton de Nichifor Crainic ș.a.). Numeroase sunt și traducerile, fie din lirica, fie din proza universală, semnate de Lucian Jurchescu (din Horațiu și Heinrich Heine, precum și multe fragmente din romanul Castelul cu fantome de Antonio Fogazzaro), Al. T. Stamatiad (Catrenele lui Omar Khayyam, Charles Baudelaire, Răscumpărarea, Maurice Maeterlinck, Necunoscuta), Jacques Byck (din Erich Maria Remarque), Nora Novac (fragment din Lacul Immen de Theodor Storm), Eugen Gropșianu (din poezia franceză: Alphonse de Lamartine, Charles Baudelaire, José-Maria de Hérédia, Paul Verlaine), Barbu
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
sonetului (unde versurile nu se puteau repeta, și nici cuvintele în rimà). Blocul strofic mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul strofic, dar tot el surclaseazà prin
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul strofic, dar tot el surclaseazà prin omofone rimicà respectivă tàieturà: ea este și nu este, totodatà. Rezultà trei catrene încheiate cu același vers și màrginite de aceeasi rimà, laitmotivic, envoi-ul că supliment al lor avînd și el aceeași rimà, a poziției a. În rondel, retoricile clasice distingeau trei momente ale dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al viziunii percepute, al viziunii amintite, al viziunii evocate. Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
intern în "catrene" (false, întrucît nemarcate tipografic): Catren I : v1(a) Ți s- a pàrut sau nu ți s-a pàrut?/ v2 (b) Cine sà știe dacà-a fost ce-a fost?/ v3 (b) Din întrebàrile fàrà de rost:/ v4 (a)// Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie cà te-ai fi nàscut,/ v6 (b) A fost sà-ți fie trupul adàpost./ v7 (b) Printre cuvinte, dedulcit la post,/ v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// Catren
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Catren ÎI : v5 (a) A fost sà fie cà te-ai fi nàscut,/ v6 (b) A fost sà-ți fie trupul adàpost./ v7 (b) Printre cuvinte, dedulcit la post,/ v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// Catren III : v9 (a) Ascultà orele gemînd în rut./ v10 (c) Cum sà oprești ce nu e de oprit?/ v11 (c) Pe limbi de ceas Isus e ràstignit./ v12 (a) = v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
a avut o serie de legături confirmate cu mai mulți tineri. Primul dintre aceștia a fost François de Baradas. Legătura l-a determinat pe unul dintre nepoții lui Saint Luc (favorit al lui Henric al III-lea) să scrie un catren ireverențios:„Ai să devii un pederast, Baradas,/ Dacă nu ești deja unul/ La fel ca bunicul meu, Maugiron/ și ca La Valette “. în același timp și poetul protestant Gédéon Tallemant Des Réaux scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să mai sune la ușă, înfășurat în mantia singurătății, am dat curs îndemnului de a așterne pe hârtie aceste rânduri, ca o încercare de defulare a unor întâmplări și trăiri stocate în subconștient. Catrenul cu care închei acest text, ușor nostalgic și pesimist, exprimă gândurile unui om aflat în toamna târzie a vieții și traumatizat de singurătate. Viața omului e ca o frunză-n vânt, Zbuciumată și pasageră pe pământ. Un lucru însă, trebuie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]