3,300 matches
-
ar putea să fluctueze în mod direct cu ambele. Din păcate, există practic un număr infinit de variabile care ar putea „falsifica” relația dintre X și Y. Nici un studiu nu poate să le analizeze pe toate. Într-un anumit sens, cauzalitatea nu se poate specifica cu adevărat decât într-un sistem complet închis, unde nu există posibilitatea unor influențe exterioare. Cel mai adesea, în cercetarea din științele sociale, pentru a identifica și încorpora în model toate variabilele relevante pentru relația studiată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dat cel care modelează trebuie să lucreze presupunând că nu mai există alte variabile confundabile adiționale neexaminate care să influențeze rezultatele. Fără o astfel de decizie simplificatoare volumul de conexiuni cauzale potențiale din lume ne-ar paraliza practic orice efort. Cauzalitatea, din punctul de vedere al modelării cauzale, presupune covariație, direcționalitate și raportare non-aparentă. Aceste trei aspecte sunt deschise, într-o oarecare măsură, observărilor empirice, pe când aspectul de impunere, element intrinsec al teoriei cauzale, nu este. În plus, mai există o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stup face ca miile de albine să se organizeze în apărare, dacă nu adăugăm și că acestea răspund instinctual la anumite semnale chimice ale reginei. Mecanismul de conectare trebuie să fie plauzibil din punct de vedere teoretic ca să putem stabili cauzalitatea. În cazul indivizilor umani, după cum am mai spus, mecanismul de conectare implică cel mai adesea înțelegere, alegere și intenție - factori care fac științele sociale unice și foarte dificil de aplicat. Astfel, foametea determină migrația pentru că indivizii umani doresc să supraviețuiască
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu ar fi nici necesar pentru victorie (de vreme ce și o armata vegetariană poate câștiga), nici suficient pentru victorie (de vreme ce doar consumul de carne fără alte avantaje militare ipotetice nu ar fi de ajuns). Descoperim adesea, când formulăm ipoteze legate de cauzalitate, că factorul care concentrează problema teoretică principală este o componentă insuficientă, dar necesară într-o succesiune care nu este necesară, dar este suficientă în a produce un anume efect. Acest lucru ne conduce către o concluzie importantă: o afirmație cauzală
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Rezumat. Acest curs prezintă în continuare modelarea cauzală. Începe cu modelele non-liniare bivariate și ajunge apoi la cele multivariate. Cursul tratează problemele în care sunt mai multe variabile independente ce influențează simultan o variabilă dependentă, incluzând identificarea efectelor parțiale, problema cauzalității aparente și folosirea modelelor multivariate la testarea teoriilor alternative. Este accentuat în mod special rolul variabilelor de control. Cursul se concentrează apoi asupra lanțurilor cauzale mai complexe, inclusiv analiza path și modelele simultane de ecuații. În încheiere se face o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cauză. Fiecare alegere ar fi putut fi diferită. Fiecare diferență ar fi schimbat rezultatul final. Desigur, studenta respectivă este responsabilă de lucrările sale și de predarea lor. Dar vreau să subliniez faptul că lumea este complicată și că o cauzalitate simplă nu o poate explica suficient. Scopul urmărit în acest curs este de a analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și că o cauzalitate simplă nu o poate explica suficient. Scopul urmărit în acest curs este de a analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea de control multivariată, cauzalitatea interactivă și modelele path și vom termina cu modelarea cauzală deductivă formală. Promit să folosesc multe exemple. Scopul meu este să prezint câteva dintre formele în care se prezintă relațiile dintre variabile în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzalitate simplă nu o poate explica suficient. Scopul urmărit în acest curs este de a analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea de control multivariată, cauzalitatea interactivă și modelele path și vom termina cu modelarea cauzală deductivă formală. Promit să folosesc multe exemple. Scopul meu este să prezint câteva dintre formele în care se prezintă relațiile dintre variabile în științele sociale. Modelarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poate explica suficient. Scopul urmărit în acest curs este de a analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea de control multivariată, cauzalitatea interactivă și modelele path și vom termina cu modelarea cauzală deductivă formală. Promit să folosesc multe exemple. Scopul meu este să prezint câteva dintre formele în care se prezintă relațiile dintre variabile în științele sociale. Modelarea este un meșteșug care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cel mai adesea ușor diferită de valoarea aceleiași variabile la t-l sau t+l. Într-un mod evident, trecutul influențează prezentul, care, la rândul său, determină viitorul. Dar nu explicăm nimic atunci când facem această afirmație. Pentru a putea examina cauzalitatea în timp este necesară eliminarea autocorelării dintre observații, lucru posibil prin concentrarea asupra diferențelor dintre valori. Astfel, un studiu ar putea construi o variabilă de testare concentrându-se asupra schimbărilor în cheltuielile guvernului an de an (Xt-Xt-1, Xt-1-Xt-2 etc.) și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în această situație este corect să se sublinieze situațiile individuale de interes special, pentru a se putea înțelege măsura în care acestea sunt în acord (sau nu) cu tiparul general. Orice selecție intenționată de observații trebuie să fie ancorată în cauzalitatea proprie proiectului de cercetare. Scopul trebuie să fie minimalizarea volumului de distorsiune generat de un eșantion care s-ar putea să fie diferit de populația eligibilă și cunoașterea distorsiunilor inevitabile care apar odată cu inferența din date. Un design adecvat poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în ceea ce privește distribuția, datorită unui ritm mult mai lent. Să subliniem că acesta este doar un exercițiu de descrieri comparative la nivelul agregărilor univariate, luându-se în considerare fiecare variabilă în parte. Nu se face nici o încercare de a se infera cauzalitatea. Datele nu sunt bazate pe covariație la fiecare observare. Totuși, se pot extrage multe lucruri din statisticile comparative univariate. S-ar putea examina media și variația pentru inegalitatea de venit la nivelul statelor americane înainte și după plata beneficiilor de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
schimb Y luat cu X. Logica pare elementară. Tendința centrală univariată pentru Y de sine stătător, fără influențele cauzale, este Y. Tendința centrală pentru Y care covariază cu X, dependent de X, este dreapta de regresie Y. Pentru ca relația de cauzalitate să fie posibilă, variația lui Y luat cu X trebuie să fie mai mică decât Y luat de sine stătător. În absența acesteia, variabila dependentă ar fi explicată la fel, sau poate chiar mai bine de una singură, iar variabila
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dispersat X- ⎧); Y (valorile prevăzute ale variabilei dependente pe baza unei analize univariate a variabilei luată de sine stătător, așa cum se găsesc pe orizontala trasată la nivelul mediei sale aritmetice); și Y (valorile prevăzute ale variabilei dependente pe baza unor cauzalități bivariate cu variabila independentă, așa cum se găsesc pe dreapta de regresie Y = a + bX). Atunci când avem o ipoteză cauzală, în care Y este cauzat într-o oarecare măsură de X, regresia identifică drept tendință centrală tiparul relației de covariație direcțională
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oricare observație singulară identificată. Cu cât este mai mare partea reziduală, cu atât mai diferit este acest caz față de aspectul general; cu cât este partea reziduală mai mică, cu atât acesta corespunde mai mult cu modelul tipic. Dacă explicația privind cauzalitatea este corectă, valorile prevăzute pentru Y, calculate din covariația lui Y dependentă de X trebuie să se dovedească în general a fi anticipatori superiori în comparație cu valorile prevăzute pentru Y calculate din tendința centrală proprie a lui Y, media sa. Instabilitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tip de erori. Logica inferențială ne permite, astfel, să susținem o afirmație semnificativă doar atunci când avem justificarea că o negare a acesteia ar fi foarte improbabilă din punct de vedere statistic. III. Analiza multivariată a cauzalitățiitc "III. Analiza multivariată a cauzalității" Și totuși, scepticul nostru rezonabil poate să nu fie încă pe deplin convins. Acesta ne-ar indica, în mod corect, că testarea se bazează pe modelul specificat inițial. În acest caz, am constat doar faptul că datele colectate de noi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
complexe vor fi presupunerile și mai speciale tehnicile de calcul elaborate pentru minimizarea distorsiunilor și creșterea eficienței. În acest curs, de exemplu, ne-am ocupat numai de relațiile cauzale liniare, ignorând subiecte cum ar fi estimările de ecuații simultane și cauzalitatea reciprocă dintre variabile. Trebuie să ne imaginăm întotdeauna că avem în preajmă un sceptic rezonabil care ia în discuție concluziile pe care le susținem. Testarea semnificației constituie răspunsul unui om de știință meticulos, care manifestă o preferință specială față de ipoteza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
studiului de caztc "III. Cercetarea studiului de caz" Studiul de caz examinează, prin definiție, o singură observație. Nu există variație la nivelul variabilei independente, nu există o variație corespunzătoare la nivelul variabilei dependente, nu există mijloace de a se distinge cauzalitatea sistematică de cea aleatorie, nu există nici o formulă pentru afirmarea relevanței generalizate a rezultatelor. Calitatea sa constă în examinarea intensivă și nu extensivă a datelor. Din perspectiva științei pure, studiul de caz poate să nu pară o metodologie de testare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
chimice care, chiar dacă se admite ponderea atomică drept ipoteză explicativă a afinității lor, rămân totuși multe În ceea ce privește proporțiile În care aceste combinații se Înfăptuiesc. În științele repețirii, de pretutindeni necunoscutul Înconjoară pe cunoscut. Dacă dl Painlevé Întemeiază mecanica pe principiul cauzalității, la care recurge În fiece moment pentru a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia unui mare principiu cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În raport invers cu pătratul distanțelor” (p. 102). Cu totul altfel stau lucrurile În științele succesiunii: geologia, transformismul, preistoria și istoria, În care cercetarea cauzelor se urcă, prin Înlănțuirea faptelor evoluției, la infinit, eliminând astfel cauza ultimă și stabilind deci cauzalitatea Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o Înlănțuire de fapte individuale; deoarece am văzut și am dovedit că ea ia uneori această formă individuală chiar pentru geneza faptelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Noi precizăm Încă mai de aproape gândirea d-lui Monod, adăugând că toate faptele universului, atât ale naturii, cât și ale istoriei, sunt productul legilor naturale sau psihologice; dar Întocmirea În șir a acestor fapte În cursul timpului este opera cauzalității succesive, care nu se mai manifestă sub formă de legi, ci sub formă de serii și În care Întâmplarea intervine adeseori. Ceea ce este sustras imperiului legilor În dezvoltarea universului Îndeobște nu sunt faptele ce-l alcătuiesc, ci succesiunea lor În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
p. 361). Dimpotrivă, ea este o știință care poate cuprinde realitatea trecută prin mijloace și metode absolut particulare. Faptele pe care istoria le stabilește tot cu mai multă siguranță sunt Încadrate În concepțiile obștești ale seriilor prin puternica legătură a cauzalității succesive, și aceste serii joacă În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
negare: o negare structurată și de metodă a suprarealismului, și una formală, de scriitură, dar nu mai puțin categorică, a fantasticului romantic. Onirismul estetic, văzut categorial (deci în mod ideal), se opune liricului metaforizant, dar și epicului bazat pe simplă cauzalitate, pe logica formală, aristotelică.” Textele teoretice și publicistice ale lui Dimov și Țepeneag abundă în asemenea explicații, declarații-program de estetică onirică redactate cu precizie și, deopotrivă, cu plasticitate: „Onirismul structural e estetic. El mizează pe a face și a construi
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
vedere majoritar asupra fizicii cuantice în dezbaterea filozofica din anii ’20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la Copenhaga” a mecanicii cuantice, de Broglie a rămas „oarecum perplex” în aceeași măsură, ca și Einstein, continuând să susțină principiul cauzalității. El a făcut eforturi considerabile pentru a demonstra că particulă este de fapt formă localizată a undei. Nu a reușit și a recunoscut cinstit că eforturile lui au eșuat. În 1929, de Broglie a primit Premiul Nobel pentru fizică. Cu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]