1,062 matches
-
OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. Interdicția de a reveni în locuința familiei pe o perioadă determinată Articolul 118^1 Când persoana condamnată la pedeapsa închisorii de cel puțin un an pentru loviri sau orice alte acte de violență cauzatoare de suferințe fizice și psihice, săvârșite asupra membrilor familiei, dacă instanța constată că prezența acesteia în locuința familiei constituie un pericol grav pentru ceilalți membri ai familiei, poate lua față de această persoana măsura interzicerii de a reveni în locuința familiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
fapta sa, ori nu putea fi stăpână pe actele sale, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Secțiunea II Lovirea și vătămarea integrității corporale sau a sănătății Lovirea sau alte violențe Articolul 180 Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. 1^1 Faptele prevăzute la alin. 1 săvârșite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
închisoarea de la 3 la 12 ani. Tentativa faptei prevăzute în alin. 3 se pedepsește. ------------- Art. 182 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte Articolul 183 Dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Vătămarea corporală din culpă Articolul 184 Fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
și evitarea situațiilor/evenimentelor stresante; durează până la 4 săptămâni. Tulburarea de stres posttraumatic Retrăirea unor gânduri, sentimente sau a unei neliniști asociate cu un eveniment extrem de traumatizant; determină un arousal ridicat și insensibilitate / evitarea gândurilor / sentimentelor / situațiilor asociate cu evenimentul cauzator; durează cel puțin o lună. Tulburări anxioase induse chimic Simptome de anxietate ce rezultă direct din folosirea unei substanțe de genul inhalanților, alcoolului, stimulentelor sau medicamentelor. Anxietatea de separare Îngrijorare excesivă privind despărțirea de o persoană iubită (din anturaj) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
adolescenți (Fritz și colab., 1997). Totuși, în studiul lor asupra acuzelor somatice, Offord și colegii săi (1987) au constatat că aproximativ 11% dintre fete și 4% dintre băieți (cu vârste între 12 și 16 ani) prezintă acuze somatice recurente și cauzatoare de suferință. Datele disponibile cu privire la populațiile de adolescenți sugerează că simptomele asociate cu tulburarea de somatizare (dureri de cap sau de stomac, amețeală, suferință) sunt relativ frecvente (Taylor, Szatmari, Boyle & Offord, 1996). Într-un studiu efectuat pe 1035 de adolescenți
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
manieră, "mijloacele tehnice care permit manipularea bunurilor"11. Titularii unor asemenea drepturi pot cere unei alte persoane o anumită prestație. Având în vedere faptul juridic ce le generează, raporturile obligaționale pot izvorî din: contracte (convenții), acte juridice unilaterale, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, fapte licite izvor de obligații civile (gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată). Deoarece dreptul civil tradițional nu avea capacitatea să cuprindă în sfera sa de reglementare toate raporturile patrimoniale, literatura de specialitate anterioară a oferit
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cel care în mod abuziv exercită un drept al său, instanța îi va respinge apărarea. În cazurile arătate exercițiul abuziv al unui drept subiectiv nu ridică problema răspunderii titularului dreptului. Atunci când abuzul de drept se concretizează într-o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu (material sau moral) titularul dreptului subiectiv va răspunde față de cel vătămat. În literatura de specialitate 120 se subliniază faptul că exercitarea abuzivă a drepturilor subiective antrenează și răspunderea autorului exercițiului abuziv numai dacă sunt întrunite anumite condiții 121
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fără intenția de a produce efecte juridice și la faptele (evenimente) naturale. Au ca izvor acte juridice, obligațiile civile născute din contracte (convenții) și din actele juridice unilaterale. Au ca izvor fapte juridice, stricto-sensu, obligațiile civile născute din: faptele ilicite cauzatoare de prejudicii (delictele și cvasidelictele) și din faptele licite precum: îmbogățirea fără temei juridic, gestiunea de afaceri 124 (girarea de către o persoană a intereselor altei persoane); plata lucrului nedatorat (indebitul)125. În reglementarea oferită de noul Cod civil, izvoarele obligațiilor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obligații contractuale trebuie să se producă anumite împrejurări prevăzute de lege (în speță este necesar consimțământul concordant al părților cu privire la încheierea unui contract 170). După cum, pentru nașterea unui drept la repararea pagubei trebuie să se fi produs un fapt ilicit cauzator de prejudiciu. Și pentru modificare 171 unui raport juridic civil este necesară producerea unor împrejurări prevăzute de lege. Astfel, încheierea unui act adițional la un contract este de natură să modifice conținutul și efectele acestuia, după cum căsătoria unei tinere de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
174, plata lucrului nedatorat 175 (indebitul), îmbogățirea fără temei juridic (îmbogățirea fără justă cauză)176. Ilicite sunt acele acțiuni omenești săvârșite cu încălcarea dispozițiilor legale 177 (exemplul tipic de acțiune ilicită comisivă sau omisivă este delictul civil sau fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu). Clasificarea împrejurărilor de care legea leagă nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile concrete, în acțiuni omenești și fapte naturale (evenimente), prezintă importanță în teoria și practica dreptului, sub mai multe aspecte. Astfel, capacitatea civilă cunoaște reguli diferite
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
poate fi acela că tinerii negri sînt percepuți ca "inamicul public" al societății în general; de asemenea, și faptul că ei și-au făcut apariția în cadrul sferei publice, în cadrul culturii majore, asemenea unui inamic, ca un outsider, ca o forță cauzatoare de dezordine. Ei se autointitulează adesea și "inamicul public numărul unu", atrăgînd atenția asupra lor înșiși ca amenințare și pericol față de tendința centrală a culturii. Ice-T și Ice Cube adoptă metafora "gheții" (ice), semnificînd răceala și duritatea lor absolută
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
concentrează asupra unor poziții subiective și modalități de formare a identității care au o anumită ideologie pentru înțelegerea acestor procese. Așadar, în vreme ce sinele modern își asumă adesea identități multiple, necesitatea operării unei alegeri și instabilitatea unei identități construite sînt adesea cauzatoare de anxietate. Mai mult decît atît, o identitate consistentă, stabilă fie ea chiar autoreflexivă și liber aleasă a reprezentat cel puțin un țel normativ pentru sinele modern, fiind un tip de identitate stabilă evidentă la eroii de televiziune ai filmelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
grupul a revizuit definițiile utilizate în criteriile de diagnostic mai vechi. Primul termen pus în discuție a fost atacul. Atacul (exacerbarea, recăderea) este un episod de modificări neurologice similare celor întâlnite în SM, atunci când studiile clinico-patologice au stabilit că leziunile cauzatoare sunt de natură inflamatorie sau demielinizantă. Deși au existat unele divergențe de opinie, grupul a fost de acord că atacul, definit fie prin acuze definite, fie prin acuze subiective, fie prin observații obiective trebuie să dureze cel puțin 24 de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aflăm că interdicția este relativă: ne sunt înfățișate anumite aserțiuni și fapte narate, prin care ni se spune că a ucide din motive drepte este permis și uneori chiar poruncit. Biblia ne spune că, într-un anumit caz, răzbunarea personală, cauzatoare de moarte este îngăduită; ne prezintă situația în care o rudenie a fost ucisă cu premeditare: Dacă cineva îl izbește pe un altul din ură, sau cu gând rău aruncă asupra lui ceva, așa încât acela moare, sau din dușmănie îl
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fiecărui individ amintindu-i datoria de a se opune soluțiilor lumii pentru rezolvarea problemelor legate de raporturile interumane. Individul nu va putea lupta eliminându-și adversarii împotriva oricărui principiu de omenie, trebuind să vizeze suprimarea aceleiași lupte prin eliminarea pericolelor cauzatoare. Radicala nepotrivire dintre creștinism și serviciul militar este clar ilustrată în Divinarum Institutionum, VI, 20, 10-17, unde, uniformizându-se tradiției creștine, autorul își exprimă atitudinea de condamnare față spectacolele gladiatorilor la care și cei care asistă, complăcându-se de uciderea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imaginației sau a credinței are și numeroase aspecte negative, de care trebuie să ținem seama: se cunosc astfel cazuri de femei și bărbați care realizează În așa măsură deprimarea la pierderea partenerului de viață, Încât se supun unei anorexii prelungite, cauzatoare de moarte; sau cazuri de femei Însărcinate la care fetusul poartă pecetea imaginației materne (când reprezentările mamei sunt maladive, exprimând, de exemplu, diferite temeri obsesive, copilul va prezenta de mic reacții ciudate, aberante). Μ Indiferent ce formă ar lua, viciul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de conviețuire caracteristic categoriilor sociale cu un grad ridicat de dezorganizare socială. ● Femei care la rândul lor au comis crime. Numărul omorurilor comise de femei care și-au ucis soții, sau partenerii, sau alte rude. ● Femei victime ale unor lovituri cauzatoare de moarte și ale unor vătămări corporale grave. ● Cazuri de infanticid. Cele mai multe s-au petrecut în zona rurală. Presiunile economice foarte mari, cuplate cu accesul scăzut la tehnici contraceptive pentru anumite categorii de populație (mai ales în zonele rurale) și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ale acestor analize sunt următoarele: De regulă, aceasta se corelează și cu alte prevederi generale care se referă la orice tip de violență: bătaia sau alte acte violente: art. 180, 182, Cod Penal; vătămare corporală: art. 198, Cod Penal; lovituri cauzatoare de moarte: art. 183, Cod Penal; viol: art. 187, Cod Penal; infanticid: art. 177, Cod Penal; incest: art.203, Cod Penal; perversiuni sexuale: art. 201, Cod Penal; rele tratamente aplicate minorului: art. 306, Cod Penal. Legea nr. 61/1991, care
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului acesteia (jafuri, tâlhăriri etc.). Reprezentând o problemă socială, cu consecințe distructive și demoralizatoare la nivelul indivizilor și grupurilor sociale, delictele comise prin violență și crimele se remarcă prin gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etiologia și tipologia delictelor și crimelor cu violență împotriva persoanei (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru delicte contra persoanei în funcție de vârstă, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Grupa de vârstă Minori (%) Între 18-20 ani (%) Între 21-34 ani (%) Între 35-54 ani (%) Peste 55 ani (%) Omor 4,6 8,0 41,1 34,6 11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție, mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]