15,083 matches
-
niște coarne, și se arăta și la ferestre, de îi speria și pe argați. Când a făcut popa slujba, logofătul l-a urcat pe mut pe acoperiș cu un sac de pietre și atâta a sărit, că a căzut în cazanul cu ciorbă și a murit. -Tataie, ai râs de mine! am țipat nervoasă și m-am ridicat în picioare așa de repede că, dacă nu m-ar fi prins, aș fi căzut din căruță. -Tataie, m-ai mințit! strigam într-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
și-l cosea la coastă, după ce acesta se zgâriase într-un cui. Bineînțeles că nimeni n-a luat în seamă poezia aceea tristă și nu a avut cine să i-o transcrie, așa cum mama lui Nini, pe când fierbea bulionul în cazanul de aramă, i-a transcris poezia “Într-o zi cam pe la prânz” - micuțului Nichita Hristea, în vâstă de șase ani, pe un petec de hârtie și astfel s-a păstrat prima creație a celui mai mare poet contemporan al veacului
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
dat bucătăria tradițională întâlnită la colibele de pe traseu, precum și modalitatea de a prepara „bucatele” locale. „DUNĂREA A BĂTUT ȘI PORȚILE DE FIER S-AU DESCHIS” - În sfârșit, să ne vorbiți despre cel mai important, aș spune, itinerar ecoturistic al Platoului Cazanelor Mari și cel al Cazanelor Mici, care alcătuiesc una dintre primele rezervații din România, cu elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna țării noastre. Am făcut, în această importantă deplasare de documentare și de îmbăiere în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
colibele de pe traseu, precum și modalitatea de a prepara „bucatele” locale. „DUNĂREA A BĂTUT ȘI PORȚILE DE FIER S-AU DESCHIS” - În sfârșit, să ne vorbiți despre cel mai important, aș spune, itinerar ecoturistic al Platoului Cazanelor Mari și cel al Cazanelor Mici, care alcătuiesc una dintre primele rezervații din România, cu elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna țării noastre. Am făcut, în această importantă deplasare de documentare și de îmbăiere în lumina și pitorescul bătrânului fluviu
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
rezervații din România, cu elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna țării noastre. Am făcut, în această importantă deplasare de documentare și de îmbăiere în lumina și pitorescul bătrânului fluviu, o croazieră pe Dunăre în zona Cazanelor. Am admirat unicele peisaje și de pe litoralul său din Clisura Dunării. Dar totuși, dumneavoastră mi-ați spus, stimată doamnă, Sorina Ștefania Matacă despre acest areal că este singurul loc din lume în care trăiește și poți admira auriul lalelei de
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Am admirat unicele peisaje și de pe litoralul său din Clisura Dunării. Dar totuși, dumneavoastră mi-ați spus, stimată doamnă, Sorina Ștefania Matacă despre acest areal că este singurul loc din lume în care trăiește și poți admira auriul lalelei de Cazane. Este, de fapt, locul unde „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. O adevărată metaforă. De ce mai este unic acest loc binecuvântat? - Platoul Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
singurul loc din lume în care trăiește și poți admira auriul lalelei de Cazane. Este, de fapt, locul unde „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. O adevărată metaforă. De ce mai este unic acest loc binecuvântat? - Platoul Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze Borbás descrie pentru prima dată laleaua
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze Borbás descrie pentru prima dată laleaua Cazanelor Dunării de pe versantul abrupt al Cazanelor Mari românești. Doi ani mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze Borbás descrie pentru prima dată laleaua Cazanelor Dunării de pe versantul abrupt al Cazanelor Mari românești. Doi ani mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
abrupt al Cazanelor Mari românești. Doi ani mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge cea mai mare adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge cea mai mare adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici. Este una dintre primele rezervații din România. Alexandru Borza, părintele geobotanicii românești, propune pentru
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge cea mai mare adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici. Este una dintre primele rezervații din România. Alexandru Borza, părintele geobotanicii românești, propune pentru prima dată, la „Întâiul Congres al Naturaliștilor din România” câteva rezervații, între care și „Pasul Cazan din Banat”. În parcurgerea acestui itinerariu
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poți mângâia în tihnă liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge cea mai mare adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici. Este una dintre primele rezervații din România. Alexandru Borza, părintele geobotanicii românești, propune pentru prima dată, la „Întâiul Congres al Naturaliștilor din România” câteva rezervații, între care și „Pasul Cazan din Banat”. În parcurgerea acestui itinerariu, trebuie ca ecoturiștii
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
ca ecoturiștii să fie însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier, ca de altfel pe toate itinerariile, deoarece aici pășești printre elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna României, dar și a Europei. - Traseul de la Cazanele Mici se face pe poteci de munte printre păduri de stejar și de fag, cu locuri de belvedere dar și cu pajiști cu o plantă rară, talpa ursului ale cărei frunze, se spune, că au fost luate ca model în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
stejari, păduri de fag și pajiști. Este traseul de unde se poate colecta drobița (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
poate colecta drobița (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în Peninsula Balcanică, ne determină să parcurgem cu mare atenție
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în Peninsula Balcanică, ne determină să parcurgem cu mare atenție această porțiune, doar însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier. Frunzele acestei
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în Peninsula Balcanică, ne determină să parcurgem cu mare atenție această porțiune, doar însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier. Frunzele acestei plante au fost luate ca model în sculptura antică și caracterizează
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]