3,622 matches
-
știe mai bine dacă o persoană trebuie să fie arestată, dacă nu cel care a înțeles toate scenariile și a scotocit după toate probele? Cine, dacă nu amărâtul de polițist, care a călcat pe urmele infractorului, i‑a suflat în ceafă și i‑a simțit mirosul puturos? Va trebui să includem în dosarul de cercetare toate propunerile noastre. Cu argumentele beton pe care le avem... Ce‑o să facă? Nu le poate șterge. Să le citească judecătorul. Dar ăsta le citește oare
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
de ce: „Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți!” Și apare personajul cheie, în jurul căruia se țes toate rapturile, jafurile, afacerile murdare etc. O durere oribilă îi săgetă ceafa; sprijinindu-se de ușa șifonierului, se uită în jur. Observă seiful: ușa larg deschisă lăsa să se vadă pereții metalici. Seiful era absolut gol. Ochii i se umplură de lacrimi. - Nu se poate... Nu se poate..., bâigui, izbucnind într-un
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Umblând liber în mijlocul focului În afara cuptorului de foc, prietenii lui Daniel erau legați, INSĂ !! în mijlocul cuptorului, în mijlocul focului umblau liber !! Poate ești la "gură cuptorului"sau îi simți dogoarea în ceafa. NU-ȚI FIE TEAMĂ !! Cei 3 tovarăși ai lui Daniel au fost eliberați de Dumnezeu ABIA CÂND AU FOST ARUNCAȚI ÎN FOC !! ÎN FOC UMBLAU LIBERI ! Focul, cuptorul, dezastrul, încercarea, întotdeauna înseamnă eliberare !! CRISTOS ESTE PREZENT ÎNĂUNTRUL DEZASTRULUI și acolo
UMBLAND LIBER IN MIJLOCUL FOCULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356501_a_357830]
-
a îmbrățișat cu mireasa, nu și-a permis să o strângă în brațe, precum ar fi dorit din toată inima. Nici nu a privit-o mai sus de bărbie. S-ar fi emoționat prea mult și, în plus, simțea în ceafă privirea atentă, cercetătoare a Ancăi. S-au despărțit pentru ca mirii să primească alți invitați, după ce aceștia le-a indicat masa cu locurile rezervate pentru ei și Valentin a smuls promisiunea de a dansa mai târziu cu "cea mai frumoasă soție
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
între cei patru pereți ai încăperii. Închise ochii la marginea imaginației. Deodată simți o atingere pe brațul drept. Deschise din nou cu un efort inimaginabil ochii. Miliarde de ace dureroase îi năpădiseră ochii obosiți de roșu. Lângă el, exact în ceafa lui simțea că cineva a început de nicăieri să respire. Ușor, aproape imperceptibil, acel cineva necunoscut îl îndemna să se conformeze dorinței picioarelor de a umbla. Îi șoptea fără a se folosi de cuvinte, direct în ceafa lui, că poate
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
el, exact în ceafa lui simțea că cineva a început de nicăieri să respire. Ușor, aproape imperceptibil, acel cineva necunoscut îl îndemna să se conformeze dorinței picioarelor de a umbla. Îi șoptea fără a se folosi de cuvinte, direct în ceafa lui, că poate ar fi mai bine să meargă la ea. Picioarele au nevoie de libertatea pământului nu doar de consistența artificială a cimentului. Iar ochii lui vor să respire albastrul cerului, nu acest pustiu de alb, îngrămădit de el
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
coapsele arcuite armonios sub talia subțire. Părul bogat se răsfăța pe umerii rotunzi, micuți și parcă mai puternic bronzați decât restul corpului. Măsura cu privirea un sutien pe care-l ținea cu brațele întinse. A simțit respirația lui fierbinte în ceafă și a întrebat șoptit: - E bun? - Nu știu, Olguța, până nu-l văd pe... - Pune-mi-l tu, dragule, l-a întrerupt ea fără să se întoarcă. - Bine... dar ce-ți veni? Intră cineva..., a îngăimat Valentin îmbrățișând-o cu
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
eu - o palmă Un țignal pentru vardist (Cel mai ponosit și trist Da' nu-i ședea rău pe cal mă'!) Un plaivaz, o terfeloagă Și ne trase o amendă Ca să intre în agendă Ziua asta de oloagă Pălăria lui, pe ceafă Nasul meu - un castravete Ca să vezi și tu băiete Cum e slujba fără leafă! Referință Bibliografică: Bucuria unui clop / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
BUCURIA UNUI CLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355910_a_357239]
-
eliberat-o și a privit-o în ochi-i mari de surpriză și uimire. L-a privit și ea, fără să clipească, fără să vorbească. El a ridicat o mână și a prins-o ușor, ca într-o mângâiere, după ceafă, și-a apropiat fața cu încetinitorul de a ei, privindu-i ochii fără contenire. Ea a ridicat ușor bărbia, cu buzele întredeschise și tremurânde și a închis ochii în timp ce, fără să realizeze, se ridica pe vârfuri. Buzele lor s-au
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
trebuia să mă răzbun. - Știi de ce nu te pupă mama? Fiindcă ești prea frumoasă! Și-ți curge nasul! Pleosc, o palmă peste ochi și fuga în spatele mamei țipând... - Măăă. Mucea vrea să mă batăăă! Și mama, pleosc o palmă după ceafă, tot mie! Când s-a aflat că din toată comuna, adică satul natal și altele vreo șapte sate doar eu am reușit la liceu mama m-a așteptat în poartă, îmbrățișat și m-a pupat, Avea buzele ude de lacrimi
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
fost un mare risipitor. Am scris mii și mii de pagini de poezie, de la elegie la fabula și epigrama și mii și mii de pagini de proza. Ori mi-au fost subtilizate, supravegheat fiind, mereu simțind câte o suflare în ceafa, fie după ce le scriam le pierdeam, le dăruiam sau nu mă mai interesau. M-a supărat odată un tovarăș poet pe nume Dan Fruntelata în redacție la celebra revista ”Luceafărul”, când mi-a zis: -“Cum ba? Tarhon te cheamă? Păi
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
nu se căsătorește individul acela cu amanta lui care-l părăsește. Hm! Ar fi o idee...” * - La câte invitații avem confirmarea, dragule? Sunt două săptămâni de când le-am trimis, a făcut un calcul sumar Olga, plimbându-și degetele jucăușe pe ceafa bărbatului ce părea îngrijorat, în timp ce discutau despre stadiul pregătirilor de nuntă. - Da, așa e și foarte puțini nu au dat vreun semn de viață. Ar mai fi timp, câteva zile, până la data finalizării comenzii, a răspuns el parcă mai liniștit
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
te superi pe îngeri pleci poate ai găsit limita unei fantasme ce nu poate traversa zidurile din cauza aripilor ruginite cu țipătul credinței în genunchi am de traversat o lume tocită-n coate și păduri de pământ să îmi răsufle-n ceafă la primul răsărit negru vântul aprinde patimile rugului ce-și mai pălpâie amintirea într-o pleoapă închisă și pământul a obosit să mai stea deasupra mea sunt doar un prost care a uitat gustul plângerii o statuie sculptată cu unghiile
ÎNGEREŞTI(SAU NEVOIA DE APARTENENŢĂ A UNEI ARIPI DECĂZUTE) de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356826_a_358155]
-
lua de mînă pe surioara lui, pe Fulga, și fetița îl tîra pe Doruleț, frățiorul lor mai mic, care era leneș la mers și mai trebuia din cînd în cînd înghiontit, iar Fulga nu pregeta să îi tragă una după ceafă sau să-i ardă un șut sănătos în fund, că prea era mocăit și plîngăcios ... Doruleț scîncea și își trăgea nasul și o amenința că o spune el și o făcea tîmpită, dar Fulga nu se lăsa impresionată de smiorcăielile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
Trecea din nou la masă, ceva mai calm, pentru a mai scrie câte ceva, încercând să‑și amintească exact ce‑i ceruse polițistul. Abia acoperise o pagină și jumătate cu scrisul său neuniform și încâlcit, dar lizibil, când a simțit în ceafă o privire scormonitoare. A întors capul și nu mică i‑a fost mirarea să‑l vadă pe comisarul Olaru încremenit pe pragul ușii în costumul său gri, ce‑i scotea în evidență fața albă, proaspăt bărbierită, dar vizibil neodihnită. - Bună
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
mîncarea în farfurii, prînzurile și, mai ales, mesele de seară erau prilej de veselie mare, copiii se luau la bătaie și Cezar Dunăreanu rîdea de se prăpădea și chiar îi întărîta scornindu-le porecle incredibile, dar Roua îi pleznea peste ceafă, nu cu răutate, ci așa, ca să-i mai potolească, pentru că mai aveau puțin și dărîmau masa cu tot ce era pe ea din mila lui Dumnezeu. Cezar Dunăreanu zicea că o să termine și ea curățenia de primăvară la vară, după ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
o trăsese excroacei, înghesuindu-i în palmă cîteva hîrtii pe care le primise și ea într-o noapte de la un ăla de javră, și ce mai muncise la el, vai de biata de ea, că o mai durea și acuma ceafa de cît stătuse pe vine la prohabul lui, pentru că pe hîrtii scria dracu știe ce, erau mici ca niște timbre și pe ele scria dracu înțelegea ce și aveau pe o parte biserici cu turle și p-ailaltă scria kupon, așa că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut de mine iubește-mă în neștirea așternuturilor de lumină devorează-mi timpul până în măduva sufletului care mai atârnă-n saltimbancul ciob de apă ai înflorit cimitirele unde dorm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
pe care îl târăști țărm nocturnviul frânt nu poartă amintiri în pleoapenăluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbiisuflare uitată-n brațe neumblateîți ard minute în foșnet de arbori nenăscuțite-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirintfluture roșu țipa în ceafa cerului decoloratde femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțiteîn drumul neștiut de mineiubește-mă în neștirea așternuturilor de luminădevorează-mi timpul până în măduva sufletuluicare mai atârnă-n saltimbancul ciob de apăai înflorit cimitirele unde dorm iarna leii... XXV. MĂTASE CARMIN, de Daniel Dăian
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
la ușa cabinetului de lucru al șefului Serviciului furturi de autovehicule. Venise în grabă, răzbind cu greutate în traficul intens al capitalei. Deși în acest sfârșit de august nu erau temperaturi înalte, cămașa i se lipise de piele și pe ceafă se prelingeau în voie picături de sudoare până sub betelia pantalonilor. Curtea de pe Candiano Popescu i s-a părut neîncăpătoare pentru atâția oameni care se mișcau în grabă, în timp ce alții păreau a fi toropiți de o așteptare lungă, nejustificată... A
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele lucrări literare în care sunt abordate unele elemente democratice, într-o perioadă când “dreptatea umbla cu capul spart “ și dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile : “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
supus, de parcă ar fi fost dus și apoi scos de la duș. S-a aplecat chiar de șale, i-a cerut iertare, sărutându-i brațul de-a lungul venelor reliefate ca șerpii tineri și foarte albaștri. Ea l-a lovit peste ceafă, apoi, strânși unul în altul ca gemenii satului, au urcat panta, malul cu păsări fantomatice, către casă. La sfârșitul lecturii acestui remarcabil roman, rămâi cu regretul că s-a isprăvit și-ți vine să scoți din buzunarul inimii o batistă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut de mine iubește-mă în neștirea așternuturilor de lumină devorează-mi timpul până în măduva sufletului care mai atârnă-n saltimbancul ciob de apă ai înflorit cimitirele unde dorm
RUGĂCIUNE ÎN CEAŢĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356611_a_357940]
-
surprindere, fu străfulgerat de cel mai pervers gând: “Oare dracul ăsta se dă la mine, s-a bolânzit?” Întoarse cu iuțeală capul, dar se lovi cu tâmpla de colțul vaporizatorului și se prăbuși cu fața în sus, izbindu-se cu ceafa de gresia rece și dură. Leșină. Femeia a țipat ca din gaură de șarpe. -Un străin în casa mea! Tocmai a intrat pe ușă soțul. Se bâlbâiau amândoi în timp ce Vasile zăcea întins cu “roatele” în sus. Soția, în sinea ei
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]