3,958 matches
-
Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al oamenilor: oamenii nu pot fi nicidecum tratați cu aceeași autoritate cu care sunt tratate animalele. Preotul nu poate
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
să lucreze continuu sobornicește, adică să ne doară durerea celuilalt, împreună să ne sfătuim, împreună să lucrăm contra răului. Nu contra unor instituții sau persoane, ci contra avorturilor, a divorțurilor, a împilărilor, a sinuciderilor, a patimilor, a ispitirilor grave, a certurilor, abandonurilor etc., etc. - Care sunt principalele cauze ale disoluției familiei în aceste vremuri? - Este lupta răului. Întrebarea poate fi pusă și altfel: de ce noi cedăm la aceste atacuri? Este vorba de noi, preoții, credincioșii, Biserica. De ce Biserica vie cedează la
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
grădină nu știu cum să le sperii Sentințele cu care îmi sparge capu-ntruna Pe mine mă frământă din toate numai una: Privesc și nu mă satur suava ei făptură Câte cuvinte... tandre au loc la ea în gură! - Nu mai căta mă' ceartă. Răspunde: de ce taci Că merg și te înfig în vie-ntre araci Dar și-acolo-mi e teamă să nu te sufle vântul Să nu prinzi rădăcini, să nu umpli pământul Mai zi și tu o vorbă că m-ai
RECHIZITORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364897_a_366226]
-
s-au plăcut și s-au căsătorit. În primii ani totul a fost perfect. El o dezmierda cu dulcegării de genul; - Porumbițo, rândunico, pisicuța mea, iar ea la rândul ei îl alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
s-au plăcut și s-au căsătorit. În primii ani totul a fost perfect. El o dezmierda cu dulcegării de genul;- Porumbițo, rândunico, pisicuța mea, iar ea la rândul ei îl alinta.-Motănelul meu, ursulețul preferat.Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul.-Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu!... XXII. MÂINILE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
și nu al vreunuia ce urma să-și predea echipamentul, trebuia să creeze confuzie. Nu și-a însușit prima foaie de cort sustrasă. A luat o alta. În locul ei a așezat-o pe prima. Doi pifani vor avea motiv de ceartă. Unul îl va învinui pe celălalt de furt. Cel învinuit își va susține, pe bună dreptate, nevinovăția. El unul, adevăratul vinovat, îi va împăca pe cei doi; la câte luni de armată mai au de făcut vor avea destule ocazii
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
ce se întâmplă. Nu mai era nimic, din femeia care-i căzuse pradă într-un moment de slăbiciune. Olga era acum o femeie puternică și stăpână pe ea. -A venit inginerul Petruș, Mariana băgase capul pe ușă, încă speriată de cearta pe care o primise de la Olga. -Eugen, te rog, să aștepți în anticameră, până vorbesc cu Petre. Vocea șefei nu lăsa loc comentarii. Puțin debusolat, mirat și intrigat că nu se mai termină umilința la care este supus în fiecare
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
practică și azi. Sunt muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători și perseverenți, pun munca pe primul plan, asigurând familiei confortul necesar. Sunt sensibili și sufletiști; pentru ei nu exista cuvântul “nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau nu le convine, din ceea ce le spui, o să-i vezi zâmbind, ascunzând cu abilitate ceea ce simt sau gândesc în acel moment. Străinii nu pot percepe adevăratele sentimente ale japonezilor și nici nu pot citi
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366633_a_367962]
-
de cafea zace prea dulce în prea diminețile tale așa cum vine nefericirea mă atingi ca pentru ultima dată o mână lipicioasă îmbrățișează patul adulmeci sfântul ropot de ploaie nu înțeleg nimic de ce să tac? pe unde să mă scalde cerul? certuri nostalgice împarte clipa una ție două mie nu sta mă zgribulit nu-ți manifest ură nu-ți place plăcutul privit în barbă lemnule sfântule mortule întorci capul după moarte cică să taci șerpuit în dâra mea de parfum un pleonasm
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
fericită și le doresc tuturor mamelor să trăiască astfel de momente cum trăiesc eu. Apoi, știți că nu este cu putință ca într-o căsnicie să nu intervină disensiuni. Pe cel ce spune că în viața lui n-a cunoscut certurile sau poate mai mult... eu nu-l cred. Dar azi pot afirma cu toată certitudinea și cu toată încredințarea că în familia și între soții unde este Cristos Isus, acolo există unitate, armonie, iubire și înțelegere, acolo există Dumnezeu. Este
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
fie cuvintele pe care le păstrezi în cele mai ascunse tainițe ale sufletului tău. Ce cuvinte păstrezi în inima ta? La ce cuvinte cugeți în tăcerea nopții? Sunt insulte, jigniri sau cuvinte de desconsiderare? Sunt cuvinte care aduc război, ura, ceartă, teama, îngrijorare, frica? Sunt cuvinte care aduc vești rele, nenorociri, întristare, suferință și moarte? Sau sunt cuvinte asemănătoare cu cele din inimă Mariei: NU VĂ TEMEȚI VĂ ADUC O VESTE BUNĂ O MARE BUCURIE PENTRU TOT POPORUL SLAVĂ LUI DUMNEZEU
CUVINTELE PE CARE LE PASTRAM IN INIMA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366700_a_368029]
-
amar ! Dă-mi să beau din apa vie Să-Ți pot veșnic sluji Ție... ● Doamne, Domnule și Tata, Îndrăzneala mea o iartă. Dă-mi, Te rog înțelepciune Și răbdare,fapte bune. Dă-mi iertare de păcate Și izbândă,somn ușor. Cearta-ma dar nu mă bate ; Dă-mi și-o mâna de ajutor ! Hrană și veșmânt să-mi dărui, Adăpost de vreme rea. Pe deasupra, iarăși stărui, Dă-mi și mântuirea mea ! ● Dragostea, Nădejdea și Credința Sunt trei flori plăcut mirositoare Ce
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
către Galateni capitolul cinci, începând cu versetul șaptesprezece sunt înșiruite faptele firii pământești generate de sinele plin de egoism și răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. „Și faptele firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, închinarea la idoli, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” Da! Toți
DESPRE FIREA PĂMÂNTEASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365598_a_366927]
-
cu versetul șaptesprezece sunt înșiruite faptele firii pământești generate de sinele plin de egoism și răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. „Și faptele firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, închinarea la idoli, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” Da! Toți suntem supuși greșelii, dar nu
DESPRE FIREA PĂMÂNTEASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365598_a_366927]
-
speranța cheltuirii banilor care, în provincie, își găseau din ce în ce mai puțin rostul. După o zi de orbecăire pe aleile din spatele blocurilor cu magazine alimentare în căutarea oricărui semn că s-ar putea înfiripa o coadă la nu știu ce, după o zi de certuri sau de răbdare tâmpă, chinuiți de frigul de peste zi, chinuiți de speranța că ar mai putea prinde să cumpere căte ceva de-ale gurii, acum așteptau ca trenurile mizere și reci să fie trase la liniile de plecare. Pentru locuitorii
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
fericirea ! - O spui acum. În timp, vei privi altfel starea lucrurilor ! - Nu cred ... Are intenția să-i sugereze faptul că oricum nu se prea potriveau, să-i demonstreze că ea avea suficiente defecte, să-l determine să-și amintească de certurile și neînțelegerile lor din trecut știind că acum totul va fi privit în cu totul altă lumină. Dar are dreptul ?!... Nu ar fi mai nimerit să-l îndrume să nu renunțe, așa de ușor , cum a făcut-o el ? Să
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
pierd toți combatanții. Indiferent în ce tabăra se află. De multe ori, fără să ne dăm seama, jignim. Atacăm sufletele de lângă noi cu vorbe aiuristice. Și, de cele mai multe ori, punem patimă în cuvintele grele pe care le rostim într-o ceartă. Oare ce rost au toate aceste torturi? Meteahna această o avem toți. Din păcate, nu reușim să scăpăm de ea. Suntem flecari, palavragii. Vorbim aberații. Bârfim de dragul de a cleveti. Calomniem pentru a vedea lacrimile unei persoane pe care o
«STIHURI MELANCOLICE de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365614_a_366943]
-
mea, Cu aceiași pași, în zbor Eu mă îndrept spre tine; dor. Ne-ntâlnim ne îmbrățișăm Buzele rostesc cuvinte Banca aceea din penumbră Ne îndeamnă la iubire. Stăm la umbra răcoroasă A copacilor din parc... Patru ochi se iau la ceartă Privirile îi împac. După clipe de tăcere ... Buzele rostesc cuvinte, Ochii tăi ce-s rupți din aștrii Cer o pace în iubire. Sub același cer senin Luminat acum de stele, Părăsim banca din umbră Doar un vis...câtă durere! Referință
ATÂTA DOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365688_a_367017]
-
și unirea cu Hristos, își asumă, la Judecata de Apoi, rolul de părinți, de povățuitori ai tinerilor creștini”- m-a lămurit odată, tatăl meu. Am simțit atunci, în inima mea, cea mai frumoasă chemare la cumpătare și virtute! Nu prin ceartă, reproșuri, cuvinte de ocară te poate corecta / motiva cineva, ci prin dragoste necondiționată! Asta “am citit“ în ochii finuțelor mele, belgiencele ... iubire necondiționată. ... și abia acum am priceput cu inima ceea ce urechile mele au auzit de ani și ani. Vă
PRIMA ZI DIN 2014! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365716_a_367045]
-
apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului Iisus, din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
târziu, s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și s-au îndrăgostit unul de celălalt pe parcursul celor doi ani de căsnicie, chiar dacă a fost o căsătorie aranjată, trăind o viață liniștită, fără certuri sau scandaluri, cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
mai târziu în prietenii statornice, sau în rupturi bruște, sunt amendamentele pe care autorul le prezintă în volumul său de proză. Uneori, autorul intervine cu nonșalanță în relatare, punctând ceea ce dorește să scoată în relief, din povestire. Ex.: „...din cauza acelei certe zdravene pe care am relatat-o puțin mai devreme”. Autorul devine astfel personaj. Este o intervenție deschisă și ne-am aștepta ca autorul, aidoma unui regizor de teatru sau film, să spună brusc „Stop” și să dea indicațiile de rigoare
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
practică și azi. Sunt muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători și perseverenți, pun munca pe primul plan, asigurând familiei confortul necesar. Sunt sensibili și sufletiști; pentru ei nu exista cuvântul “nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau nu le convine, din ceea ce le spui, o să-i vezi zâmbind, ascunzând cu abilitate ceea ce simt sau gândesc în acel moment. Străinii nu pot percepe adevăratele sentimente ale japonezilor și nici nu pot citi
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366163_a_367492]
-
Cu vântul nopții făcând pereche. Se pune luna în două coarne, Dar vine vântul să o răstoarne, Se duce-ncolo, vine încoace, Ce mult îi place să se mai joace. Se frânge luna în patru sferturi, E obosită de-atâtea certuri Și-n pas cu vântul tot mai vibrează, Când se rotește și când dansează. Se-aruncă luna în lacuri calde, De praful lumii să se mai scalde, Degeaba-ncearcă și se păzește, Căci dintre trestii o urmărește. Nu e nici
JOC DE LUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366208_a_367537]
-
lapte De vacă, pere din pom, prune uscate Sunt numai în vis, îmi amintesc cu drag Suflet nostalgic, lacrimi în ochi îmi aburesc Vederea, Măicuța a murit, casa s-a prăpădit Dar casa din urmă este permanentă, nu Vecini cu ceartă nu purcei și vieți de hrănit Acuma Măicuța este pe deplin fericită. Citește mai mult Măicuța a murit, casa s-a prăpăditVecinii s-au certat s-au alungat șiApoi s-au mutat, ulița e pustie, nu unCântec, nu un joc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]