1,403 matches
-
paradigma latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este exprimat de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată de inexistența revendicării unității politice; ii) centrarea narațiunii istorice strict în cadrul de referință geografic al teritoriului ocupat de principatul în cauză; de exemplu, niciunul din manualele discutate nu abordează evenimente plasate geografic în spațiul celorlalte state românești, fiecare respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor teme culturale, printre care lămurește impactul valorilor fundamentale, viața spirituală în familie sau comunitate, impunerea atitudinilor sociale dominante; și, nu în ultimul rînd, este privit ca psihologie rasială, încurajînd etnocentrismul. Abordarea interculturală a culturii și personalității a debutat odată cu centrarea atenției de pe examinarea intensivă a unei singure culturi și a personalității colective a membrilor săi pe studiul extensiv al relațiilor dintre culturi și variabilele de personalitate. 2.2. Dialogul intercultural Cultura propune individului ce se dezvoltă în contextul său o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și asertivitate, în opoziție cu cele interpersonale (atmosferă prietenoasă, înțelegere cu autoritatea) și toleranță (M/F). Cercetarea de amploare organizată de G. Hofstede a permis inițial clasificarea celor 40 de eșantioane de culturi naționale investigate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale, G. Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale, G. Hofstede (1980, p. 21) a oferit bine-cunoscuta definiție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
identificarea unor tipare atitudinale fundamentale cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul său prin intermediul unei lecturi axiologice. Astfel, distanța față de putere indică măsura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul său prin intermediul unei lecturi axiologice. Astfel, distanța față de putere indică măsura în care membrii cu mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o orientare precumpănitoare pe termen scurt. Demersul nostru sugerează o dată în plus puterea rețelelor valorice de fundal, predominant asistențiale, privite ca principali
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresie indirectă a neîncrederii generalizate asumate. Corelația pozitivă dintre automonitorizare și cinism social (r = +0,29, p < 0,01) ilustrează o altă fațetă duplicitară, care nu se mai exprimă doar față de "celălalt" (ca în cazul machiavelismului), ci și față de sine. Centrarea pe deschiderea de sine indică o strategie prin care subiectul nu își poate exprima autentic poziția personală, ci doar aparența unei "sincronizări" cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai jos vom menționa între <...> unele dintre "motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă). întîlnit majoritar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și a statutului social subordonat, minimalizat sau defavorizat al femeii, nu a rămas străin psihologilor, care l-au integrat preocupărilor psihologiei diferențiale și, ulterior, demersurilor diferitelor orientări ale psihologiei sociale. În ultimele trei-patru decenii, am asistat la abandonul progresiv al centrării exclusive pe studiul diferențelor dintre sexe în favoarea atenției crescânde acordate proceselor de tratare a informației cu privire la sex și gen. În acest context, cercetătorii au repus problema relațiilor dintre sexe din perspectiva efectelor acestora asupra cogniției sociale și a comportamentelor. Fără
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ext inderea utilizării testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză), punerea la punct a unor metode de evaluare a deprinderilor practice; - deschiderea evaluării spre mai multe aspecte ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicare profesorelev, disponibilități de integrare în social); centrarea evaluării pe rezu ltatele pozit ive și nesancționarea în permanență a celor negative; 13 - necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor cât mai operativ, scurtarea feedbackului, a drumulu i de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea efortulu i și disponibilităților psihice ale
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
înălțimea timpanogramei. La -200 daPa curba se află la o distantă mai mare de abscisă decât la valoarea +200 daPa, datorită rezistenței crescute a timpanului la tracțiuni spre exterior. Vârful timpanogramei este situat normal între presiunile de ± 100 daPa, iar centrarea normală a vârfului pe presiunea 0 (presiunea atmosferică) arată că în cavitatea timpanică există o pernă de aer. În timpane monomerice sau în întreruperi de lanț osicular, complianță este crescută, iar timpanograma ia forma Ad. În fixarea lanțului osicular din
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
constituită. Lucrarea lui Ilioasa, deși mai târzie nu face un real salt calitativ în planul teoriei didactice, lucrarea sa fiind reprezentanta acelor lucrări metodice axate în principal pe aplicațiile teoriei la disciplina în sine. 6. Din punctul de vedere al centrării pe subiectul sau obiectul educației, Didactica lui Papadopol este centrată pe elev, iar Metodica lui Ilioasa este centrată pe profesor. 7. Din punctul de vedere al didacticii universitare, Papadopol își exprimă deseori opinii cu privire la ceea ce competențe ar trebui formate și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de către o persoană depinde de gradul ei de "pregătire" (nu doar teoretică) pentru a recepta ceva ca fiind frumos. Altfel spus, frumusețea reprezintă o posibilitate particulară de întâlnire cu lucruri sau fapte. * Forțând o ordonare, pot identifica următoarele forme de centrare a umanității: credința pe Divinitate, modernitatea pe subiect (recurgând însă la diferite "puncte de sprijin": conștiință, rațiune, ego, inconștient, transcendental ș.a.) iar postmodernitatea este în căutarea unui alt centru ce pare a coincide cu intersubiectivitatea (poate o centrare pe noi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
forme de centrare a umanității: credința pe Divinitate, modernitatea pe subiect (recurgând însă la diferite "puncte de sprijin": conștiință, rațiune, ego, inconștient, transcendental ș.a.) iar postmodernitatea este în căutarea unui alt centru ce pare a coincide cu intersubiectivitatea (poate o centrare pe noi în loc de eu). Caracteristica esențială a acestor abordări o constituie centrarea discursului pe o formă sau alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
însă la diferite "puncte de sprijin": conștiință, rațiune, ego, inconștient, transcendental ș.a.) iar postmodernitatea este în căutarea unui alt centru ce pare a coincide cu intersubiectivitatea (poate o centrare pe noi în loc de eu). Caracteristica esențială a acestor abordări o constituie centrarea discursului pe o formă sau alta de umanism (chiar dacă în cazul credinței esențială este Divinitatea tot omul este centrul; unul camuflat, aș spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Și când te gândești că dorința noastră de stabilitate și identitate dă naștere poftei de valori! Ritmul scrisului calmează gândirea, imprimându-i un anumit tempo și favorizându-i curgerea. Poate că acesta este "pulsul" normal al minții, normalitate dezvoltată în urma centrării spirituale pe scriere și lectură, în dauna oralității. * De scris "Chipurile morții"; un punct de pornire: experiența în vis a morții, convingerea și aproape liniștea pe care o aduce cu ea când survine într-un context tragic. Fundița care însoțește
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
descrie comportamentele liderilor. Cele două dimensiuni obținute sunt identice; însă cercetătorii nu le-au dat același nume. Se întâmplă destul de des în cercetare ca nume diferite să se folosească pentru desemnarea acelorași lucruri! Aceste două dimensiuni sunt următoarele: • considerația (sau centrarea pe grup): constă în a fi atent la nevoile salariaților și a le arăta stimă și respect; • comportamentul structurat (sau centrarea pe producție): se manifestă printr-o puternică organizare a activităților grupului și o incitare la producție. El traduce urmărirea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în cercetare ca nume diferite să se folosească pentru desemnarea acelorași lucruri! Aceste două dimensiuni sunt următoarele: • considerația (sau centrarea pe grup): constă în a fi atent la nevoile salariaților și a le arăta stimă și respect; • comportamentul structurat (sau centrarea pe producție): se manifestă printr-o puternică organizare a activităților grupului și o incitare la producție. El traduce urmărirea obiectivelor organizaționale. Aceste două dimensiuni sunt independente, adică un nivel ridicat de considerație poate coexista cu un nivel slab sau ridicat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]