2,002 matches
-
pe toți, a audiat martorii propuși, ne-a lăsat să punem întrebări, a ascultat pledoariile. Ei s-au pus cu toții de acord și au încercat să arate că clienta mea cerșește cu copiii, că nu a trimis-o nimeni să cerșească, dimpotrivă, ei nu sunt de acord cu asta, la ei în familie nu se practică așa ceva. Evident, toată lumea mințea: cel puțin una din cumnatele clientei merge regulat la cerșit cu copiii ei. De ce această tânără, victimă nu doar a violenței
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
reprezinte pe gratis, doar n-o să credem că a venit doamna de la București pro bono. Am vrut să-i răspund, dar s-a indignat judecătoarea și nu mi-a permis. Mi-am început pledoaria finală spunând că da, clienta mea cerșește și da, este adevărat că cerșește cu copiii. Am povestit cum am cunoscut-o noi și cum ne-am adunat un grup de oameni dornici să ajute. Am arătat cum toți, și reclamata și pârâții, sunt persoane vulnerabile, cu mulți
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
credem că a venit doamna de la București pro bono. Am vrut să-i răspund, dar s-a indignat judecătoarea și nu mi-a permis. Mi-am început pledoaria finală spunând că da, clienta mea cerșește și da, este adevărat că cerșește cu copiii. Am povestit cum am cunoscut-o noi și cum ne-am adunat un grup de oameni dornici să ajute. Am arătat cum toți, și reclamata și pârâții, sunt persoane vulnerabile, cu mulți copii cu risc crescut de abandon
un caz real şi nişte întrebări () [Corola-blog/BlogPost/338539_a_339868]
-
din adormire și ei să uite de opintirea lor, când aud de numele România. Domnule prim-ministru, acum 13 ani ieșeam prima dată din țară cu destinația Austria, recunosc cu inima puțin strânsă de câte acuze se aduceau românilor: că cerșesc, că fură, că destabilizează organizarea așezărilor pe unde s-au aciuit și câte și mai câte. Am străbătut atunci Ungaria, Austria, Elveția, Franța, Italia și la întoarcere m-am pus pe plâns. Poate vreți să aflați de ce? Și soțul meu
Am ieșit din țară și m-am întors plângând. Domnule Cioloș, dacă mai rămâneți, vă cer un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/338633_a_339962]
-
în mizerie, distrugându-le până și speranța celui mai modest culcuș; alții, stând impasibili, ba chiar așteptând ca acești nenorociți să le cadă pradă, au împins, prin îndărătnicirea lor, ca lipsa, foamea și mizeria să-i îmbrățișeze. Pe când unii umblă cerșind un culcuș sau o bucățică de pâine, alții se desfată în palate, în chefuri și orgii, în automobile și landouri cu cai, ca din povești. Pe când Statul geme ca un bolnav pe patul de moarte, sub povara datoriilor enorme și
Legea Nicolae Titulescu () [Corola-blog/BlogPost/339982_a_341311]
-
din autobuz, și nu te va da în judecată pentru hărțuire fizică. Este îngrijorător să știu că, deși ne plângem de impresia pe care o au străinii de țara noastră, avem cu toții impresia că se datorează romilor care fură și cerșesc. Nu toți străinii sunt niște inculți incapabili să discerne între cele două categorii de oameni, însă toți par să aibă aceiași impresie eronată că stăm într-o țară fără apă curentă și pentru români un calculator e ceva rar întâlnit
Scrisoarea unei studente românce din Anglia „Am urât România până am văzut Anglia. VREAU ACASĂ!” () [Corola-blog/BlogPost/340032_a_341361]
-
„Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Roșia Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale prețioase la suprafață s-au liniștit și au adormit de tot. Atestarea ei documentară scrisă pe celebrele tăblițe
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
cer ! Cu el poți să ma-ntorni, copila, Din nou la bine și la cer. Cu valu-i sfânt, a ta iubire Să ma-nvesminte, iar să fiu, Acolo, înger nou și viu, Pătruns de-o nouă strălucire. O, numai să m-asculti cerșesc, Sunt robul tău și te iubesc ! De când ți-am întâlnit privirea Am inceput ca să urăsc Puterea mea și nemurirea. Eu bucuriile lumești Le pizmuiesc, desi-s deșarte; Mă doare că nu-s viu cum ești, Mi-e groază să te
Un erou al timpului nostru… () [Corola-blog/BlogPost/339343_a_340672]
-
au fost, și dor, / Azi și ieri - dintr-un capriciu - / Împărțind cu pruncii lor, / Curbele de sacrificiu - // De pe cardul din rărunchi, / Sânge bun pun țării-n conturi, / Să-l doneze, în genunchi, / Tot spre roșii orizonturi - // Ia priviți-i cum cerșesc, / Ia priviți cum nu mai vine, / De la Domnul lor ceresc, / Măcar mana de rușine - // Ia priviți cum stau la cozi, / Ia priviți în cimitire, / Cum se duc, să dea la plozi, / Libertate și iubire - // Tot privesc la cei ce vin
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
vlagă, / Să întrebe: Ce mai vrei, / Dragul meu, fetiță dragă? / 12 noiembrie 2010 / ( zi de salariu )“. Și tot în spirit păunescian, Liviu Jianu scrie poemul “Manifest pentru sănătatea mormintelor” - o satiră usturătoare la adresa societății în care oamenii au ajuns să cerșească. O altă satiră este îndreptată spre starea de azi a culturii într-o societate care nu-și respectă valorile și-n care poeții o duc din ce în ce mai greu: “Avem păcatul, totuși, de-a mânca, / Dar și păcatul de-a muri de
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de umezeală pe săracii bondari dansând în ritm de paparude albine zboară încă somnolente o rochie-nflorată de codană le-atrage ca o pajiște și-atente zburlesc zulufi-i ninși peste sprânceană în brațele iubitului se-ascunde părelnic speriată și cerșește sărutul lui pe frunte să inunde de drag și bine stare ce-nflorește decorul verde se preschimbă-n scena cu aburii de rouă inundată un roi de fluturi vor să-i fie trena puștoaicei de iubire alintată *** ciclul "Primăvara" Volumul
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340963_a_342292]
-
Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă cuprinde gândul la tine, Rătăcesc în cuvinte, necuprinse-n cuvânt. Neputința blestemată, amare suspine, Mă umilesc, privindu-mă râzând. În cugetul meu stau cu mâna întinsă, Cerșind doar o singură clipă în dar. Caut fericirea ce soarta o păzește, O rog să mi-o împrumute, dar în zadar... Speranțele rămas-au flori de păpădie, Eu le resfir doar dintr-un singur gând, Ele î-mi rămân veșnică
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Anotimp > ȘTEFANIA OPROESCU - AROME DE IARNĂ (POEME) Autor: Ștefania Oproescu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului TROIENE Umbla gândul meu hămesit după tine Cerșind măcar o oprire în troiene Măcar o amăgire a focului mocnit din paie Cât să nu înghețe de tot răsuflarea celui singur Adulmeca mirosul trupului tău Lăsat în urmă, piele lepădată de șarpe Poteci de întuneric despica în jungla viscolului
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
capului familiei. Model de înaltă demnitate feminină este și Caterina alias Surda care, rămasă pe drumuri după ce bărbatul de al doilea, un bețiv violent, i-a vândut casa pentru plata datoriilor făcute cu băutura, ajunsă bătrână, bolnavă, totuși „Surda nu cerșea niciodată”. Am remarcat în povestirile lui Dan Petrescu că acesta nu se dedică creionării unor portrete minuțioase, cu descrieri fizice ample, doar câteva cuvinte, în una, două fraze, însă lasă cu măiestrie să se dezvăluie personalitatea acestora din faptele lor
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PLOUĂ-N ALTARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e sete de tine și țipă cuvântul Cerșind un anume-anotimp de-nflorit; Ascultă, iubite cum arde pământul Când pasul meu calcă în toamne grăbit... Te-aștept între atrii, pulsând clorofilă Din mugurii sudului prins între nori; Se teme zăpada, ce-așteaptă umilă S-o strângi în buchete de
PLOUĂ-N ALTARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341267_a_342596]
-
la mal Bucuria, voia bună... Că nici frunza nu mai cântă Cum o știm că mai cânta Verdele nu mai cuvântă Unde-i primăvara mea? Țara mea, cea primăvară Ce-nflorea-n culori și ploi Plânge astăzi pe afară Și cerșește, că nevoi O apasă și-o omoară Și cu ea murim și noi; La mulți ani, mulți, scumpă țară! Tu cu umerii cei goi! Referință Bibliografică: La mulți ani, România! / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341249_a_342578]
-
să li se întâmple, știau doar prin ce trecuseră. Tunică pe numele lui de botez Tudorel se găsise cu Suman, pe numele său real Sterian, se întâlniseră în Gara de Nord din București fără să vrea! Îi luase miliția pe amândoi pentru că cerșeau pe peroane, dar ca să se scape de ei milițienii i-au urcat în primul tren care mergea spre Ploiești, cu știința sau fără știința conductorilor trenului accelerat. După ce au ieșit din gara Ploiești conductorii i-au descoperit. Iar la Valea
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CINE ERA TUNICĂ ŞI SUMAN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341438_a_342767]
-
și ani, prin colbul șerpuitoarelor drumeaguri ce se pierdeau prin câmpiile argiloase din țara Atalyei, ori pe strâmtele uliți ale satelor, încă mai rătăcea pribeagul cerșetor Tragodas. Bătrân și sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iubește-mă de cum mă vezi, Nu după ce te ”lingușesc” Sfios că poate mă repezi Dacă-ți voi spune ”te iubesc” Și-un zâmbet doar am să-ți cerșesc... Iubește-mă de cum apari În pragul casei larg deschis, Nu doar când rareori tresari Doar la necaz, când tu, precis, Abia mă vezi că nu sunt vis... Iubește-mă de cum îți vin, Nu umbră gârbovă-n genunchi Și umilit să
IUBEŞTE-MĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342055_a_343384]
-
nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului zilele mele sunt legate cu frunze de brusturi unse cu mierea albinelor sălbatice secate de pudibonderii atârnă perplexe la ferestre spălate temeinic alunecă plescăind ca-ntr-un iaz unde roata morii cerșește grăunțe iar pești saltimbanci rup diguri înoatând în seva copacilor trainici trupul meu evanescent exorcizează ore letargice drămuiește harpagonic lumina de vineri până sâmbetele trăind minimalist frust febril salba zilelor din bob de orez cu miros de scorțișoară Referință Bibliografică
PAGODE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342281_a_343610]
-
vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adao s: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând în fiecare celulă a corpului
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
revoltă, furându-i păpușă și „ucigând-o” cu brutalitate. Viața străzii, se spune că este una „liberă” însă este extrem de dură. Copiii trăiesc în canale și sunt chinuiți de cei mai mari care le impun reguli și pedepse drastice. Ei cerșesc, fură sau muncesc iar câștigul, trebuie dat celui mai puternic care apoi, împarte însă, niciodată cinstit. După patru ani, destinul îi pune din nou față în față pe cei doi copii, care între timp ajung adolescenți. Magda, crește în numele iubirii
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
Să inspire poetul cu sufletul blând Să scrie doar versuri ce curg lăcrimând... Cerneală pe foaie să-i umple destinul, Mereu în poezie să fie doar primul! Și astfel trecu, cu muză dansându-i, Luni lungi, poate ani, cu inima cerșindu-i O dragoste oarbă pentru muză frumoasă, Dorind să o simtă în trupu-i și-n casă!... - Mărite poet, ai vrea să cobor Din lumea mea mare, la tine-n pridvor, Să-mi văd tinerețea pierdută în ani, Când pot să
DANSUL MUZEI (3) de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342696_a_344025]
-
în acolo de ciocoi!” Dar cei care mai știu cât de cât ce înseamnă economie, realizează că falimentul comerțului fălticeneea este deja pregătit și se lucrează intens la finalizarea lui. Poate vor mai rămâne cele două-trei supermarketuri de la care vom cerși o pâine sau un loc de muncă!... Dar nici ofițerii ANAF n-or să fie, in cele din urmă, scutiți de șomaj. De unde să-i mai plătească Statul dacă n-au de unde să mai colecteze taxe? Vom deveni o țară
ANARHIE CU STEMA ŢARII ÎN FRUNTE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341584_a_342913]
-
se citea pregnant în priviri și pe... scroll. Biată prozatoare, plânge-ți, plânge-ți, nenorocul! Vei muri numărând petalele margaretelor de acum o sută de ani! Ciocoi literari! dau frâu primului impuls. Ești pornită rău, floricico, veți spune îngrijorați Grădinari Cerșind Ploaie Cu Soare. Te lași înlănțuită de faldurile nesănătoase ale supărării. De ce să suferi pentru faptul că unor domni satisiți, ce își fac siesta la o masă rotundă, le lipsesc în restul timpului cei câțiva neuroni zburdalnici care fac trecerea
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]