1,908 matches
-
țintește o abordare a modernizării prin depășirea paradigmei euocentriste și prin integrarea unor perspective cît mai variate asupra acestui complex fenomen. În spiritul interdisciplinarității cultivat și în cadrul edițiilor precedente, ediția a IV-a a Conferințelor de Vară de la Telciu invită cercetători și universitari din întreaga lume să propună comunicări pe acest subiect și sugerează cîteva tematici: Modernitate, Modernizare, Postcolonialism si Decolonialitate. Est și Vest, Sud și Nord sau despre proiectarea periferiilor și a inferiorității. Peninsula Balcanică - Peninsula Iberică sau Orientul Europei
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
(n. 12 decembrie 1929, Frumușica, Jud. Soroca, d. 03 aprilie 2006 București), a fost un medic român, cercetător specialist în imunologie, care și-a desfășurat cea mai mare parte a activității profesionale în cadrul Institutului de Seruri și Vaccinuri “Dr. Ion Cantacuzino” din București. s-a născut la data de 12 decembrie 1929 în satul Frumușica, Jud. Soroca. Andrei
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
competiției „Primul pas spre Premiul Nobel în fizică” mulțumită lucrării „Studiul proprietăților fizice ale corpurilor amorfe pentru prevenirile fenomenului de îmbătrânire”. Atât presa, cât și publicațiile de specialitate din România au dedicat articole ample acestui „remarcabil succes internațional al tinerilor cercetători români în domeniul Fizicii”. Stimulat de succesul Denisei Cosmescu, S. I. Georgescu a continuat să pregătească elevi până în anul 2005; dintre lucrările coordonate de acesta, un număr de zece au fost distinse cu „Mențiuni de Onoare” în cadrul competiției „Primul pas
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
PhD, masteranzi, profesori de liceu, jurnaliști ș.a. Obiectivele autodeclarate ale asociației sunt: Miliția Spirituală desfășoară acțiuni civice, sub formă de proteste, pichetări, -uri în spațiul public, activism online, scrisori deschise, petiții, dar și o activitate de cercetare istorică, având membrii cercetători ai IICCMER. Organizația face publice frecvent documente și studii întreptrinse avand ca subiect istoria recenta și regimul comunist din România. Organizația a participat la protestele de stradă din anul 2012 și campania Uniți Salvăm Roșia Montană. La 6 octombrie 2012
Miliția Spirituală () [Corola-website/Science/330646_a_331975]
-
Petre P. Negulescu în domeniul filosofie , Traian Herseni , Dimitrie Gusti în domeniul cercetării etnografice și a folclorului și Gheorghe Zapan în domeniul psihologiei muzicale . În anul 1943 Profesorul Dimitrie Gusti , Directorul Institutului Social Român de la București îl însărcinează pe tânarul cercetător Constantin A. Ionescu să conducă cercetarea monografică a satelor românești din Trasnistria de mijloc. Astfel, etnomuzicologul Constantin A. Ionescu împreună cu soția sa Profesoara Lucia Ionescu au înfăptuit în lunile iulie-august 1943, o cercetare de teren în Trasnistria de mijloc , cercetând
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
1932 în comuna Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a Regatului României. A studiat la Facultatea de Istorie. Între anii 1957-1976, a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. Din anul 1976, Alexandru Moșanu și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, ocupând funcțiile de lector superior (1976-1980), șef al Catedrei de Istorie
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a Regatului României. A studiat la Facultatea de Istorie. Între anii 1957-1976, a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. Din anul 1976, Alexandru Moșanu și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, ocupând funcțiile de lector superior (1976-1980), șef al Catedrei de Istorie Universală Modernă și
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
multe premii pentru eforturile sale de promovare a științei. În 2002 este ales Membru Internațional al The Explorers Club iar în 2006 Cox primește premiul Lord Kelvin al Asociației Britanice pentru munca sa. În anul 2006 primește statutul de membru cercetător universitar al Royal Society. Conferențiar frecvent, Cox a fost moderatorul Festivalului de Știință Australian în 2006 iar în 2010 câștigă Premiul Kelvin al Institutului de Fizică pentru eforturile sale în transmiterea farmecului și emoției fizicii către publicul general. Brian Cox
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
(n. 3 octombrie 1784, Friesdorf, Germania - d. 25 iunie 1863, Odessa) a fost un agronom german și cercetător al peninsulei Kamceatka. Kegel s-a născut în Friesdorf și a studiat în Copenhaga. În iarna anului 1826/27 a plecat la Sankt Petersburg. În anul 1841 a primit de la regiunea rusească misiunea de a cerceta peninsula Kamceatka și de
Johann Karl Ehrenfried Kegel () [Corola-website/Science/305932_a_307261]
-
Teza de doctorat intitulată: "Ultrastructura stărilor precanceroase ale pielii și a tumorilor cutanate maligne", (1976). Cercetător științific la Institutul de Neurofarmacologie „Rudolf Magnus” și Institutul de Biologie Moleculară și Biotehnologie Medicală, Universitatea din Utrecht, Olanda (1991-1992). În perioada 2008-2012 este cercetător vizitator la Universitatea din California, Los Angeles, Școala de Medicină David Geffen, Institutul de Nanosisteme din California, Centrul de Imagistică Electronică pentru Nanomașini, Los Angeles, Statele Unite ale Americii. Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române în anul 2008 pentru lucrarea: "Celulele interstițiale
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
de Litere a Universității din București. Între 1946 și 1947 a fost ambasador al României la Belgrad și a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi făcut noului regim. Anul 1952 îl surprinde în afara Facultății, devine simplu cercetător la Institutul de Lingvistică, lucrând la "Dicționarul limbii române moderne" și la "Dicționarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu". După 1955 este reintegrat în mediul academic universitar și se dedică redactării unor studii, micromonografii despre "Cervantes", "Shakespeare", "Camoens", "Voltaire", "Goethe
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în anii când populațiile cresc numeric, daunele produse sunt strict localizate. În România au fost identificate următoarele 5 subspecii: Mai milți cercetători pun sub semnul întrebării existența ultimilor 4 subspecii, susținând că în România există numai o singură subspecie de șoarece subpământean, "Pitymys subterraneus subterraneus".
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
rămas un colaborator fidel al Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, și aceasta nu numai prin faptul că este redactorul șef al revistei "Revue d’Analyse Numérique et de Théorie de l’Approximation," ci și prin contribuția domniei sale la formarea tinerilor cercetători, pe care i-a îndrumat în pregătirea tezelor de doctorat în calitate de coordonator științific. Domeniile de cercetare predilecte ale profesorului D.D. Stancu sunt legate de teoria interpolării, derivarea și integrarea numerică, polinoame ortogonale, funcții spline, aproximarea funcțiilor cu ajutorul operatorilor liniari și
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
activitate didactică universitară intensă în cadrul Universității Politehnice București și la Școala Națională de Științe Administrative și Politice. A fost invitat ca profesor la universități din Cracovia, Belgrad, Paris și Moscova (1978-1980). În aprilie 1992 este angajat ca director tehnic și cercetător științific principal I la Institutul de Mecanică Fină București, apoi în septembrie 1994 este ales de către Parlament în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Conducere al FPP Muntenia. A fost președinte al UGIR 1903 în perioada 1998-2000, membru al comitetului
Ulm Spineanu () [Corola-website/Science/302489_a_303818]
-
proteinele. În ciuda tuturor acestor posibilități biologice, există obstacole formidabile pentru viața pe Titan și orice analogie cu Pământul este inexactă. Aflat la o uriașă distanță față de Soare, Titan este rece, iar atmosfera sa este lipsită de CO. Din cauza acestor dificultăți cercetători precum Jonathan I. Lunine au privit Titanul mai puțin ca pe un habitat al vieții, considerându-l mai mult un experiment pentru examinarea teoriilor privind condițiile care prevalau înainte de apariția vieții pe Pământ. Dacă viața s-ar putea să nu
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
deja în derulare). A fost capturat de forțele sovietice și a murit în închisoare în 1952. Erwin Jekelius s-a născut în Sibiu în 1905, iar mai târziu devine un celebru psihiatru și neurolog al vremii, dar și un expert cercetător (și unul din coordonatorii proiectuui) în eutanasierea . Primul pas spre a deveni un medic celebru a fost în 1931 când a fost detașat la Departamentul de Educație Specială din cadrul Spitalului Universitar de copii din Viena. Din 1933 Jekelius devine membru
Erwin Jekelius () [Corola-website/Science/328930_a_330259]
-
(Shneur Zalman Schechter) (în ) (n. 7 decembrie 1847, Focșani, Moldova - d. 19 noiembrie 1915, New York) a fost un învățat și rabin englez -american originar din Moldova (ulterior - parte a României),ebraist, cercetător în domeniul iudaismului și pedagog, revelator și cercetător al documentelor Ghenizei din Cairo, părintele spiritual al curentului conservativ în iudaism, întemeietorul Uniunii Sinagogilor conservative din SUA, directorul și înnoitorul prestigiosului Seminar Teologic Iudaic din New York ((Jewish Theological Seminary - JTS). S-a născut la 7 decembrie 1847 la Focșani
Solomon Schechter () [Corola-website/Science/311282_a_312611]
-
(n. 8 februarie 1954, municipiul Moinești, județul Bacău) este un economist român, cercetător, profesor universitar, formator și specialist în administrarea afacerilor - turism și servicii (managementul, marketingul, producția și comercializarea produselor turistice; dezvoltare durabilă; dezvoltare locală și regională); eseist și jurnalist de turism. Este inițiatorul disciplinei "Ecoturism și turism rural (debut anul universitar 1998-1999
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Nicolae Scurtu Restituirea operei lui Sorin Titel (1935-1985) în condiții ireproșabile sub aspect științific și filologic, se datorează tinerei cercetătoare Cristina Balinte, care cunoaște în profunzime, tot, dar absolut tot ceea ce a scris și a publicat autorul romanului Pasărea și umbra. Impresionează, în special, lecturile bogate, informațiile de istorie literară pe care le folosește, inteligent, investigațiile de arhivă și, desigur
Însemnări despre epistolograful Sorin Titel by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5856_a_7181]
-
de vedere al teoriei estimației statistice" a susținut-o în 1977, sub conducerea profesorului Silviu Guiașu (în prezent, la York University, Toronto, Canada). În 1978 Luminița obține, la Belgrad, Premiul I la cea de a VII-a Balcaniadă pentru tinerii cercetători. a avut o carieră didactică de succes la Universitatea din București (1970-1998) unde a fost asistent (1970-1979), lector (1979-1991), conferențiar (1991-1998) la Facultatea de matematică. A făcut parte din corpul profesoral universitar ce a pregătit prima generație de informaticieni care
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
și Industriei din Manchester. La acest muzeu se țin în mod regulat demonstrații ale funcționării mașinii. În 2008, la Universitatea Manchester s-a descoperit o fotografie panoramică originală a întregii mașini. Fotografia, făcută la 15 decembrie 1948 de un student cercetător, Alec Robinson, fusese reprodusă în "The Illustrated London News" în iunie 1949.
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
câteva metropole culturale, precum Atena, Paris, Bruxelles, Iași, Cernăuți și București, unde a ținut conferințe și cursuri universitare privitoare la istoria artei românești din toate timpurile. La trei decenii de la dispariția sa fizică, opera acestui istoric de artă și minuțios cercetător invită la lecturi și relecturi pentru a demonstra, cu argumente irefutabile, frumusețea, farmecul și permanența artei noastre religioase, și nu numai, în context european. O restituire, integrală, a notelor, articolelor, studiilor și cărților pe care le-a publicat, în țară
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Premiul Nobel pentru Fizică în 1925. În timpul Primului război mondial, Hertz a servit în armată din 1914. A fost grav rănit în 1915. În 1917, s-a întors la Universitatea Berlin ca "Privatdozent". În 1920, s-a angajat ca fizician cercetător la fabrica de lămpi incandescente Philips din Eindhoven, unde a lucrat până în 1925. În 1925, Hertz a devenit ordinarius professor și director al Institutului de Fizică de la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg. În 1928 a devenit ordinarius professor de fizică experimentală
Gustav Ludwig Hertz () [Corola-website/Science/310980_a_312309]
-
David Prodan - Puterea modelului, Fundaᘰia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, p.109-114. Inscripᘰii inedite de la Orăᗰtie, în Acta Musei Napocensis, 31.ÎI, 1995, p.275-278. · Pictură exterioară din Transilvania (sec. XVIII), în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.57-68. · Coriolan Petranu (1893-1945) - cercetător al artei transilvane, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.5-14 (în colaborare cu N. Sabău). · L’Heritage culturel et șes caractéristiques. Aspects régionaux des l’évolution artistique, În Omaggio a Dinu Adamesteanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1996, p.271- 276. · Catedrală Sf.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]