15,392 matches
-
în special grâu, obținute de pe micile suprafețe cultivate erau modeste, avem dovezi, pentru mijlocul secolului al XIV-lea că o parte dintre cerealele cultivate în sudul Moldovei erau exportate prin porturile de la Marea Neagră (Cetatea Albă), pentru aprovizionarea Constantinopolului. Cantitățile de cereale erau mici în raport cu pământul disponibil pentru agricultură, nu și raportat la populație, care era rară, supus deseori jafurilor, prădăciunilor, dislocrii, capturării și vinderii ca sclavi pe piețele orientale. Se cultivau, în condițiile în care 70% din teritoriu era acoperit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1919, la campania militară împotriva Ungariei, cuprinsă de revoluția bolșevică a lui Bela Kun, și el, Ghimici, a ajunsă la Budapesta și a făcut de pază în partea stâng a scării de la clădirea parlamentului Ungariei, de pe malul Dunării. O altă cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât prețul pieții - Poarta Otomană avea monopol asupra comerțului românescă - era și orzul, ovăzul (lua și caii de rasă și hrana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XIX, avem numeroase mărturii pentru satele comunei Filipeni) vorbescă despre partea de susă și partea de josă a satului și moșiei, despre câmpuri, țarini și poarta țărnii, despre iazuri, mori, vii și livezi, și, cu toate că nu amintescă de toate cerealele și plantele cultivate, lasă să se întrevadă a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului de pâine sau exportului, ci introducerii „industriei alcoolului”, folosirea cerealelor pentru obținerea rachiului. Procedeul distilării alcoolului din cereale a fost adusă din Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Polonia (Galiția, partea de Sud, intrată în componența Imperiului habsburgică în 1772), de negustori străini în jurul anului 1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1756. Cum monopolul producerii și desfacerii băuturilor alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți locuitori ai satelor. Secolul al XIX-lea a adusă cu sine, pe lângă evenimente politice cu urmări pozitive asupra șărilor Române, și unele elemente de modernizare a agriculturii. Se introduce, pe o scară mai largă, cultura cartofului, care va înlocui cerealele în fabricarea alcoolului, ceea ce s-a întâmplat mai întâi în Bucovina habsburgică. De asemenea, se introducă în cultură plantele furajere: lucerna, trifoiul, îmbogățind hrana animalelor , ca și plantele „tehnice”. Pe moșiile boierilor se aplică unele reguli agrozootehnice, mașinile agricole, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Constantinopol, în 1834, 100 de tone de grâu. Mărfurile de pe piața internă erau cumpărate de negustori prin bâlciuri , iarmaroace și târguri, care apoi erau exportate. Exportul șărilor Române consta mai alesă în bovine, cai, oi, lemn de construcție și cereale. În deceniul al V-lea din secolul al XIX-lea, se produce o schimbare în producția și comerțul românesc: exportul de grâne întrece ca valoare exportul de vite. Între 1843-1847 comerțul Moldovei a crescut de la 26 milioane la 52 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele pe o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și cultura viței de vie și a pomilor fructiferi. Industrializarea țării de la sfârșitul secolului al XIXlea impunea cultivarea cânepei și a inului pe suprafețe mai mari de către proprietari, țăranii însă continuau să cultive aceste plante pe suprafețe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umane care s-au specializat în confecționarea unor anumite obiecte necesare tuturor, dar pe care nu le putea face fiecare, lângă locuința lui, fiind nevoiți să intre în relații de schimb cu producătorii unor produse devenite mărfuri: oale, vase, unelte, cereale, lapte și produse lactate etc. Aceste „specializări” pe anumite ocupații și meserii poart numele de „marile diviziuni ale muncii” și explică, în bună măsură, progresul omenirii. În societatea patriarhală românească din primul și al doilea mileniu de după Hristos, evoluția meșteșugurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava Sibiului și în unele sate de munte, era obișnuită în satele românești, așezate pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și una în satul Mărăști Vale, și câte o moară cu țiței în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și după primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de cereale și stupina. Această moară deservea satele Lunca, Fruntești, Slobozia și Valea Boțului. Moara s-a numit după numele administratorului moșiei, Ciulei (Moara lui Ciulei). În acel loc a continuat să fie o moară pânăă după 1950 și era purtată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cursului complementar un atelier școlar de tâmplărie condusă de tâmplarul Gavril Rusu. Tot la școală, s-a organizat și un atelier de esătorie, condusă de către Irodia Iacobeanu. Acești meșteri făceau și unelte necesare în gospodărie, greble, țăpoaie, lopeți (de vânturat cerealele), dar și de pusă pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea nevoie: oale de diferite mărimi și întrebuințări, ulcele, căni, tăvi, linguri, chiupuri de ținut alimente pe termen lung (miere, untură, carne), vase mari de ținut cereale etc., care nu erau făcute de toată lumea, ci de câțiva care se 215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-a mai fost practicat de localnici, fie că nu era rentabil, fie că era concurat de meșteri olari mai pricepuți ca cei din Răchitoasa 59, care veneau cu carele încărcate cu oale, străchini, căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista plină de boabe. Rar se dădea și pe bani. Apoi n-au mai venit nici olarii străini. Ne-am modernizat, nu mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veneau de la sașii din Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din 1829, când, eliberați de monopolul turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din SUA, în Italia se face polenta (mămăligă). De fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]