6,424 matches
-
că vremea de primăvară, în timp ce mama cu ... Citește mai mult Așezate pe pajiștea din fața casei, trei fetițe jucau jocul culorilor.-Într-o călimara este o cerneală, ce fel de cerneală ai tu în călimara ta?-Roșie!-Ai tu în călimara ta cerneală roșie?-Fetelor, haideți la proba, strigă mama din pragul ușii întrerupându-le jocul.-Eu prima, eu prima! strigă Cezara intrând că o vijelie pe ușă și îmbrăcând în grabă rochia de probă.-Umblă cu grijă că-i descosi încheieturile, spune
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
a propus să arate lumea păcătoșilor sub înfățișarea Infernului, viața penitenților sub cea a Purgatoriului și viața celor drepți sub înfățișarea Cerului, Algheri s-a apucat să scrie o epistolă lui Can Grande della Scala, înmuind pana de gâscă în cerneala făcută din coacăze, nu înainte de a o ascuții cu un cuțit din oțel de Toledo. Așezat la masa, puțin soioasă, a început să explice corespondentului său că Divina Comedie se poate citi în moduri diferite, unul literal, iar altele de
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
își dăruiau și o bucățică de suflet! I-am văzut de aproape pe Mircea Cărtărescu, Alexandru Mironov și mulți, mulți alți scriitori adorați! M-a impresionat prietenia care lega acolo oameni care nu se văzuseră niciodată, atmosfera caldă, mirosul de cerneală, culorile cărților destinate copiilor (aș spune că acestea m-au vrăjit întotdeauna cel mai tare!)... Bineînțeles că de la fiecare târg am plecat cu sacoșe de cărți pe care de-abia reușeam să le duc... La ediția 2012 a târgului Gaudeamus
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
de retorte, baloane cotate, mojare și pistile, aparate de extracție, pahare Berzelius și Erlenmeyer, baghete magice, creuzete, eprubete și alte ustensile ce se găsesc într-un laborator de chimie. Totul era realizat cu ajutorul chimiei: perdele din lumini boreale, artificii, vulcani, cerneală simpatică, șerpi care cresc miraculos, copaci la comandă, efecte speciale. Ah, cât de mult mă iubeau copiii! Vecinul meu din dreapta avea și el un parc de distracții, dar folosea magia neagră. Invidios pe succesele mele, într-o noapte mi-a
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
grijă. Am mai făcut așa ceva, a spus Adin. - Unde? - Cum unde? În laborator, la școală. - Știi ceva? i-am spus eu magului. Pentru orice eventualitate, voi nota tot ce facem. Așa, chiar dacă vei uita ceva, totul va rămâne scris. Cu cerneală simpatică, să nu poți citi decât dumneata. - Ce bine, mulțumesc, mulțumesc! - Hai, Adin! Folosim câteva spatule de bicromat de amoniu încălzit până la incadescență. Căldura degajată încălzește produșii, fenomenul fiind asemănător cu al unui vulcan miniatural. - Continuăm...cu focul rece! - Asta
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
și, mai ales generos, o prezență constantă, activă, la mai toate manifestările cu caracter literar ce se desfășoară nu numai în perimetrul tomitan, ci și dincolo de granițele acestuia. Scriitoare, harnică, dar mai ales devotată vestală a slovei meșteșugite, amirosind de cerneala tiparului, Vasilica Mitrea, membră a Ligii Scriitorilor, și-a brodat gândurile, căutările, inspirația fertilă, alesele sale simțiri pe canavaua unor volume ca „Știai că timpu-i colorat?”, „Cândva prietene”,”Vremuri, oameni și destine”, „Antologie jurnalistică” ori romanul cu tramă ancorată în
UN FERVENT MESAGER AL CUVÂNTULUI SCRIS, CRONICĂ DE IOAN ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364868_a_366197]
-
Articolele Autorului A scrie poezie, ziceți, e ceva indecent, e ca si cum, cu mâna vinovată, ai ridică rochițele florilor... Ce faptă ingrata! * Rușinează-te deci, poete! Ți-i de-ajuns că florile există... E fără socoteală să risipești pentru ele atâta cerneală... Cuvintele?... Cuvintele sunt amăgiri Cu chip de fecioare în calea orbului, sunt flori fără petale. Nu vinde iluzii deci, poete! Căci e lucru știut, încă de la Ovidiu, ca a scrie poezie e o impostura, ba, e chiar o nebunie... ** O
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
deci, poete! Căci e lucru știut, încă de la Ovidiu, ca a scrie poezie e o impostura, ba, e chiar o nebunie... ** O, iarta-mă, judecătorule, cer indurare! Dar eu scriu despre floare fiindcă, la naștere, o ursitoare mi-a turnat cerneală în scăldătoare... *** Și nu s-a dat încă sentința definitivă, poetul rămânând o corabie-n derivă. Pirați ai valurilor, nu spintecați metafore, ci aruncați-mi o ancoră! Referință Bibliografica: JUDECAȚI-MĂ...( DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ELEGIA XIII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului ți-am scris mereu cuvinte, cu cerneala lacrimii plânse din dorurile-mi nerostite gândurilor tale ascunse. ți-am spus și oful inimii, m-ai ascultat, tăcut, tăcut eu nu citeam că sub priviri, ochii tăi, m-au tot urât ! rămâi cu tot necuprinsul în lumea ta pierdută
ELEGIA XIII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364940_a_366269]
-
și Piele, deci tot Teșcuț. Terenul numit Pe Pod se află la intrarea în sat, cum vii dinspre Câineni, pe malul stâng al Pârâului Jidovului, după Colțu’ Călimării - denumire ce nu are legătură cu micul recipient în care se ține cerneala, ci provine de la denu- mirea de Calea Mare - numele vechi al drumu- lui Câineni-Perișani-Sălătruc-Curtea de Argeș, printr-o intere¬santă translație fonetică: Colțu’ de pe Calea Mare - Colțu’ Călii Mari -Colțu’ Călimării. Pe Pod a fost dintotdeauna, și încă mai este
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
petrol Un tron, un suveran, onoarea sau țară Iar cei jucați rămân, blazați, pe dinafara Și implorând patetic de vină ghinionu' Cer banii îndărăt. De unde? De la ONU! Dar ăștia se țin tare, nu poți să-i fraierești Cu lacrimi de cerneală zvârlite în ferești Și cine cade-n cursa o face iar de oaie Petrolul dividende produce și războaie Și când au pungă plină se bucură nababii Ca străzile răcnesc: Fugiți că vin arabii! Ocupă cazinouri și mesele de joc Scot
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
calea mea, să vii numai odată Când e Pământu-n cumpănă de moarte, Când supraviețuirea-i nesperată, Să ne salvăm, prin dor ce ne desparte... În calea mea, te-ai prăbușit din ceruri, Împresurat de stoluri de egrete... Cu-aripile-ți muiate în cerneluri, Scrii har divin și-un munte de regrete. În calea mea, un sfânt ai apărut, Cu cerul ținând norii-n partea stângă Purtându-mă prin ere ce-au trecut, Când lacrimile nu știau să plângă... În calea mea, venit din
ÎN CALEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366484_a_367813]
-
cu ochi ațintiți la geam, doborâtă de somn, spre ziuă adormeam. Gene-mi picurau bobițe de smaralde, când mă trezeam cu dorințe înghețate. Același dar mă aștepta lângă pernă, când Moșul se ducea-n poveste eternă. Nu mai voiam caiete, cerneală și toc. Acum aș vrea doar al copilăriei joc. Așteptam Iarna cu mii de diamante ce-mi plâgeau în mâini de dorul celorlalte, când ger tăios îmi sculpta flori la fereastră și-nfiorată era zarea albastră. © Maria Filipoiu 27.12/2014
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
frumos cadou Din pacea inimii adâncă- Poemul ce nu l-am scris încă, Dar mâine ca o pâine frântă Îl pun pe masa voastră sfântă, Cu dragoste și cu răbdare Din el să guste fiecare! Între Crăciun și Anul Nou, Cerneala arde în stilou, Cerneala sângelui, cea vie, Cu dorul ei dinspre hârtie. Între Crăciun și Anul Nou Mi-e sufletul ca un ecou, Ca un ecou ce pururi vine Spre voi din zările divine... Referință Bibliografică: Între Crăciun și Anul
ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366540_a_367869]
-
inimii adâncă- Poemul ce nu l-am scris încă, Dar mâine ca o pâine frântă Îl pun pe masa voastră sfântă, Cu dragoste și cu răbdare Din el să guste fiecare! Între Crăciun și Anul Nou, Cerneala arde în stilou, Cerneala sângelui, cea vie, Cu dorul ei dinspre hârtie. Între Crăciun și Anul Nou Mi-e sufletul ca un ecou, Ca un ecou ce pururi vine Spre voi din zările divine... Referință Bibliografică: Între Crăciun și Anul Nou... / Nicolae Nicoară Horia
ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366540_a_367869]
-
pe stradă, un teatru în teatru, o replică definitorie și definitivă pentru o viață, acestea toate ale timpului acum, ale sufletului dual pe care nu-l cunoaștem decât prin hipnoză. Din marile magazine centrale aș putea cumpăra un toc și cerneală pentru a scrie învigorata de plăcerea scrisului, de un val de melancolie încă neajunsa tristețe. Ar putea exista rândurile frumos alcătuite ale scrisorilor ce obișnuiau să călătorească mai bine de doi ani, o veste de pește oceane, de dincolo de cunoaștere
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
critic;el găsește, în tot ceea ce -l înconjoară, aspecte inedite pe care le tratează cu mult umor: Un băiat citea o carte De la Eminescu Până la Bălcescu. Vine Învățătorul Și bate cu piciorul: -De ce nu ți-ai învățat? Deschide catalogul, Cerneala și stiloul, Pune 4 la băiat... -Mie-mi plac fetițele, Jocul și fundițele. -Mie-mi plac băieții, Jocul și studenții! Legătura om-natură, atăt de frecventă în folclorul românesc, oferă de această dată și o surpriză;depășind cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
sting culorile în lumini și în galaxii curg neguri fără rost reașezând mărimile în alte înțelesuri doar cei care veghează sub umbre de arcadă mai poartă în ei dimensiuni din care pot extrage anticipat valoarea ultimei virtuți rămasă nepătată de cerneală cei ce se cred aleși spre a rămâne din obligații să își șteargă veșnicia în locul ei reașezarea începutului să și-o impună printre griji - conglomeratul e singurul ce poartă în dimensiuni sămânța + praful acela gheața îmbibată în spori cuminți de
OCHI STELAR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365639_a_366968]
-
Alteori, așezat pe Banca de la Statuia din parc, contemplu Havuzul ce-mi pare coborât din Tabloul măiestrit de Iconarul vindecat de spaime și nefericiri într-una din Zilele Babei. Revenit acasă, îmi potrivesc Ochelarii, înmuindu-mi tocul în Călimara cu cerneală simpatică, încercând să-i fac nemuritori pe cât mai mulți aflați în viața mea: pe Santa Barbara, pe Lingurarul îndemnând la credința în Domnul, pe Cartoforii pedepsiți de propria-le patimă, pe Îngrijitoarea dăruită celor aflați în suferință. Și Programatorul, jucându
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SOMNUL ORAȘULUI ( III ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal " Iar focul din cămin, încet, se stinge... Un ultim vers mocnește, ireal, Cerneala pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Își împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel, aed, cuprins de ger Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpăstii și genuni, în abisal... Telurice... Vremuri autumnale Ne-nlănțuie
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
În cartier, Placid și elegiac, privesc în noapte, Orașu-nconjurat e de mister... Mi-e dor de tine, de-ale tale șoapte. Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Știu c-o să vii... În asta penurie De dragoste, de vis, de ideal... Cerneala se așterne pe hârtie. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: SOMNUL ORAȘULUI ( III ) / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului la scrisul vorbelor La scrisul vorbelor dintâi venit-au . mări, ursitoare domnițelor, sub căpătâi, au pus, de busuioc, o floare Apoi menind-o și plecară spre flori de lună și de stele, dar de cerneluri cam uitară, lăsând penița făr’ de ele... Văzând ,că lasă-n urma pana-i doar alb pe coala cea-nghețată, poetul a-nmuiat-o-n doruri și a pus și dragostea lui toată, Apoi a pus din nou cuvinte pe fila albă să
LA SCRISUL VORBELOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351920_a_353249]
-
cu plete fluturând în vânt. așteaptă doruri din cuvinte la poarta inimii bătând Și ursitoare vin în grabă cu ale lor calești de foc și pun sub perne, la domnițe, fir fermecat de busuioc. Și, tot de-atunci, poetul pune cerneala inimii-n cuvinte... Primește-o și la tine-n suflet și dă-i iubirea ta fierbinte, Pentru că ea, povestea asta Ce-n astă sear-am izvodit să poată să se poarte-n lume cu busuiocul cel ursit. Leonid IACOB Referință Bibliografică
LA SCRISUL VORBELOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351920_a_353249]
-
și intrase în baie. Florile imese de lotus, pe fondul vălurit în zeci de nuanțe de roz, nu reușiră de această dată să o calmeze. Nici dușul, fierbinte-rece-fierbinte-rece nu reuși să spele supărarea neagră care îi păta sufletul ca o cerneală prelinsă dintr-o călimara spartă. Începu să se teamă. Pentru copil nu erau benefice stările ei de nervozitate și anxietate. Doamne, de când nu se mai simțise atât de supărată ?! Era o luptătoare, o femeie-samurai cum spuneau cei care o cunoșteau
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
o ființă. O poză adăugată într-un album care în final nu contează pentru nimeni, nici măcar pentru el. Sunt prea puțini aceia care- și dau seama, că femeile au nevoie de ei, nu de alte lucruri complicate. A curs multă cerneală, s-a consumat hârtie, există polemici despre acest subiect. Viața ar fi simplă, dacă nu am complica-o noi cu ambițiile, mentalitățile și temerile noastre. Camelia Constantin iulie 2014 Referință Bibliografică: Incertitudini / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INCERTITUDINI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352345_a_353674]