4,731 matches
-
apariției neintenționate, conflictuale a unei societăți civile auto-organizate16. Au izbucnit importante controverse "antropologice" privind modul cum ar trebui să se traducă termenul de origine europeană "societate civilă" în limbile locale asiatice. De exemplu, unii învățați chinezi preferă termenul de "societate cetățenească" (gongmin shehui) sau "societate populară" (minjian shehui), preferat de scriitorul taiwanez Nan Fang-So17. Alți autori preferă să vorbească de "societate civilizată" (wenming shehui) sau "societate urbană" (shimin shehui). Și în peninsula coreană analize recente au evidențiat contrastele dintre statul totalitar
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
zăngănitul armelor despotismelor monarhice, văzute drept guverne agresive care nu dădeau socoteală decît lor înșile. Și, a conchis el, lupta pentru guvernămînt reprezentativ pentru alegeri periodice, legislaturi cu termene fixe, vot universal, libertate de asociere, presă liberă și alte libertăți cetățenești necesita recunoașterea dreptului fiecărei națiuni de a-și determina propriul destin. De fapt, Paine preconiza ceva în genul unei "sfinte alianțe" globale a națiunilor care să se guverneze singure, conlucrînd în armonie pentru bunăstarea comună a umanității. "Ce este guvernarea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
28. Concluzia lui Aron nu numai că se bazează pe tautologia legală că indivizii pot deveni cetățeni doar pentru că aparțin unui stat suveran care este singurul garant al ius soli sau ius sanguini, pe care se bazează drepturile și obligațiile cetățenești. Dar concluzia lui Aron a fost, oricum, depășită de evenimente, în sensul că ea nu ține cont de dezvoltarea statelor și a societăților multinaționale, precum și de tendința privind definirea drepturilor de cetățenie europeană acordată tuturor celor ce trăiesc în cadrul Uniunii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reușesc, sau în ce măsură reușesc nu interesează aici, căci lucrul cel mai important este că acest secol lung de violențe a fost martorul, pentru prima dată în mod absolut, a ceea ce s-ar putea numi o politică de civilizare, adică inițiative cetățenești organizate urmărind să garanteze că nimeni nu este stăpîn absolut și că nimeni nu folosește în mod arbitrar mijloacele violenței de stat împotriva societăților civile în țară sau în străinătate. Aceia, precum Elias, care ignoră această nouă politică civilizatoare sînt
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și serviciile publice în domeniul audiovizualului nu a reușit din motive empirice și normative și că, în plus, există motive de natură exclusiv empirică pentru care conceptul de "sfere publice" ar trebui să se aplice unor fenomene disparate precum inițiativele cetățenești, rețelele computerizate, circulația ziarelor, transmisiile prin satelit și copiii care joacă jocuri digitale. Sferele publice nu sînt "localizate" exclusiv în media publice protejate de stat; și nici nu sînt (contrar opiniei lui Habermas și a altora) legate cumva prin definiție
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
strălucite progrese, România să trăiască din reformele politice din primele timpuri ale organizării ei constituționale și să continue a lăsa în afară de viața publică marea majoritate a cetățenilor”. Declarația precizează că dreptul de vot trebuie să fie strâns legat de datoria cetățenească a prezentării la alegeri, din care cauză acest drept trebuie să fie și obligatoriu. Se propunea reprezentarea minorităților și reorganizarea Senatului cu mențiunea de a i se păstra “caracterul de corp ponderator”. În temeiul acestor considerații se propunea modificarea a
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
si P. Gh. Bujor. N. Fleva se pronunța pentru colegiul unic, dar cu condiția ca această măsură să fie însoțită și de descentralizarea administrativă, care ar aduce o mai mare libertate și autonomie locală: „Ar fi totuși o problemă. Comunicarea cetățenească cu satele, comunicarea candidaților cu satele, nu este posibilă. Pentru că de 50 de ani, țăranii au fost opriți să comunice cu orășenii, din punct de vedere politic.” Din acest motiv, N. Fleva considera că reforma electorală trebuie precedată de o
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
întrucît sinceritatea sentimentelor, comuniunea inimilor, libera efuziune a sufletelor sînt definite a fi înseși caracteristicile "stării de natură", tocmai restituirii acestor valori esențiale îi corespunde acel vis mereu întreținut al reîntoarcerii la "zilele dintîi" prin formele reînnoite ale unei condiții cetățenești regăsite. Dincolo de o lectură care, trebuie să recunoaștem, e dificilă, dincolo de logica sa dură, dincolo de interpretările divergente pe care le-a suscitat, încă de la început, preocuparea de căpetenie pe care o evidențiază Contractul social ca și politica rousseauistă în întregul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
1 face să se piardă în imensa agitație colectivă. Nu vom lăsa nici un corp eterogen în Republică", anunțase în Clubul iacobinilor, în 16 germinai anul II, delegatul Garnier (din Saintes). La rîndul său, Rabaut Saint-Etienne fixa ca obiectiv al educației cetățenești "acea comuniune și familiaritate care deosebește un popor ajuns atît de sus de celelalte popoare de pe pămînt". E necesar, preciza el, "să pui stăpînire pe om încă din leagăn, și chiar înainte de a se naște, căci și copilul care nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". (Legea educației naționale, 2011, art. 3) Având în vedere că "limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un model de umanitate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
clasă, pe importanța acordată pieței și nu ierarhiilor precum și pe o atenție mai mare acordată guvernării locale versus autoritatea națională (Banner, G., 2002). Alți analiști mai idealiști consideră că evoluția globalizării este către societatea post-materialistă, cu accentul pus pe activismul cetățenesc și pe problemele sociale (Coronado, J.P., 2003). 1.1.3. Reacții la globalizare Discuțiile cu privire la costurile pe care schimbările aduse cu sine de globalizare le atrag, estimate ca fiind imense pentru grupurile aflate la marginea spectrului social pensionari, sindicate, micii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități depășesc granițele naționale: corporații transnaționale, diferite grupuri de interese, organizații cetățenești, grupuri etnice, religioase și chiar teroriste. O trăsătură distinctivă a actualelor discuții despre globalizare o constituie afirmația că relațiile dintre statele naționale nu mai constituie o reprezentare satisfăcătoare a lumii, suveranitatea statelor-națiune fiind acum erodată de presiuni exterioare (Bauman, Z
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
2003 146) În Marea Britanie ideea unei dimensiuni globale a fost încorporată în Curriculum-ul Național revizuit în anul 2000. Începând cu septembrie 2002, guvernul a decis obligativitatea educației civice cu accent pe dimensiunile europene și chiar mai largi ale îndatoririlor cetățenești. La acestea se adaugă o listă lungă de inițiative locale precum Proiectul pentru Studii Mondiale a reapărut sub forma Centrului pentru Educație Globală (Centre for Global Education), cu sediul la Universitatea din York numeroase agenții care lucraseră independent în cadrul educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grad de competență managerială, mai puțin dezvoltat este gradul de orientare a serviciilor locale către piață. Cel mai slab dezvoltate sunt strategiile de democratizare, în ciuda faptului că a fost adoptată o serie largă de măsuri pentru a consolida influența participării cetățenești și implicarea comunității în definirea serviciilor și în procesul de luare a deciziilor cum ar fi opțiunile alternative pentru serviciile oferite de autoritățile locale în domeniul serviciilor sociale, al educației și sănătății, mediu înconjurător etc. Cu toate acestea, în cele mai multe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un subiect fierbinte în alcătuirea și dezbaterea politicii educaționale. Funcțiile politice reflectă impactul sistemului educațional asupra dezvoltării politice. La nivel individual, educația urmărește dezvoltarea atitudinilor și aptitudinilor civice pozitive, ca și pregătirea copiilor și tinerilor pentru exercitarea drepturilor și responsabilităților cetățenești. La nivel instituțional, instituțiile educaționale activează ca locuri pentru încurajarea discuțiilor critice pe teme politice de interes direct. La nivelul societății și al comunității, educația joacă un rol important în promovarea conștiinței democratice și facilitează dezvoltarea și schimbarea politică. Conștientizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nuce creatoare de comunitate, școala va putea mai mult decât să răspundă provocărilor globalizării va putea contribui la emergența globalizării (inevitabitabile) de jos în sus, prin formarea unor indivizi autonomi și comunități distincte, pregătiți să acționeze în virtutea drepturilor și responsabilităților cetățenești în propria comunitate, dar și la nivel global. Anexa 1 Tipologia schimbării comunitare în funcție de agent Fiecare variantă din tipologia de schimbare analizează cinci componente: (1) agentul de schimbare, (2) direcția de acțiune, (3) centrul reînnoirii comunității, (4) centrul ipotezei, (5
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
participării a avut o funcție eliberatoare și deculpabilizantă, revelându-se ca ritual eficace, solidarizant și productiv. Un spațiu devenit simbolic cel al "zonei libere de (neo) comunism" -, un timp anume cel al înserării, liber de obligațiile cotidiene consolidează recuperarea libertăților cetățenești libertatea cuvântului, libertatea credinței, libertatea presei, libertatea opțiunii politice și redimensionează revolta din decembrie, care a devenit astfel abia retroactiv o revoluție în sensul deplin al cuvântului. Generația adultă a recuperat atunci sensul propriei sale forțe de actor, și nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu s-a democratizat încă? Reprezentarea contractului politic rămâne rezervat unei elite. O astfel de stare de lucruri conduce spre două scenarii contrare. Optimismul poate întreține credința că, încet-încet, găsindu-se soluții pentru criză, opinia publică își va asuma responsabilitățile cetățenești. Pesimismul poate conduce la ideea că țara va cunoaște încă ani buni de criză haotică, care va continua să împiedice prosperitatea economică. Doar dacă... doar dacă dezinteresul față de POLITIC nu este un semn al unei alte căutări, a ETICULUI. CONCLUZII
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a se reconstrui centrul Bucureștiului; mediul rural a cunoscut fenomenul de „sistematizare a satelor”, prin care 11 000 de sate urmau să fie demolate în vederea construirii unor complexe agroindustriale; proiectul a fost oprit datorită protestului internațional; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; b) Imaginea României între anii 1989-1999 După 1989, evoluția țării noastre a fost amplu reflectată în presa internațională. În decembrie 1989 România s-a aflat în centrul mass mediei internaționale; a fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods, benzi desenate, blue jeans etc.); modelul suedez caracterizat prin implicarea statului în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești, lipsuri, ateism, distincția dintre privat și public nu este clară din cauza intervenției brutale a statului în viața individului; 2. Globalizarea a) Ce este globalizarea? Termenul de globalizare desemnează, în primul rând, un fenomen care s-a manifestat inițial în domeniul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al Curții Supreme, a fost creat un Consiliu Constituțional care are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Caracteristicile regimului totalitar puterea este deținută de o singură persoană sau de un grup restrâns de persoane; existența partidului unic care controlează societatea prin teroare; cultul personalității conducătorului; existența unei poliții politice pentru reprimarea disidenților; ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice totalitare se împart în: regimuri de dreapta (fascismul, nazismul); regimuri de stânga (comunismul); c) Fascismul ideologia statului și a națiunii Termenul de fascism provine de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională (puterea aparține poporului); separarea puterilor în stat; respectarea drepturilor și libertăților cetățenești; guvernarea reprezentativă; domnia legii; Constituția din 1923 introducea ideea că proprietatea are o funcție socială și că interesele colectivității trebuie să primeze asupra celor individuale. În caz de necesitate publică, statul avea dreptul de a folosi proprietatea cuiva în schimbul unei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Român (P.M.R.) prin fuziunea dintre P.C.R. și P.S.D.; așa s-a numit partidul unic în perioada anilor 1948-1965, în 1965 s-a revenit la vechea denumire de P.C.R.; lichidarea presei independente; formarea poliției politice (Securitatea 1948); nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; represiune și teroare; În 1948 a fost adoptată prima constituție comunistă potrivit căreia puterea era deținută de un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a conturat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au inițiat modernitatea, iar ceea ce s-a produs în economie (industrialismul), în organizarea socială (birocrația raționalizării), în politică (statul național, partidele politice etc.) sau în cultură (individualizarea și identitatea cetățenească), de fapt în toate sectoarele societății, au consacrat în secolele al XIX-lea și XX acea modernitate al cărei țel central consta în "modernizarea tradiției"" (Vlăsceanu, 2007, p. 15). Așadar, dacă "modernizarea tradiției" a reprezentat o a doua etapă a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]