1,038 matches
-
în sfârșit, ceva ce plutea de mult în aer și lumea aștepta asta ca pe o izbăvire: președintele a fost atacat cu ouă de un român. Dar păcat, mare păcat, că a fost vorba de președintele Germaniei și nu de chelul nostru de la Cotroceni. Acesta nici nu mai iese din vizuina lui de o bună bucată de vreme, deși multe categorii sociale îl invită periodic să-și arate chipul, cu blânde îndemnuri pașnice de genul: „Ieși afară, javră ordinară!". Dar cetățeni
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
propune din partea PDL, doamna Nuțy Biciclista von Pleshkoy. 5. Se va studia fezabilitatea unui minister al poporului român biciclist, unde să fie ministru cel mai biciclist dintre toți foștii miniștri ai României, Toader Paleologu. Să nu credeți că domnului cel chel, degeaba i-a plecat părul la plimbare de pe cap, știut fiind încă din bătrâni că: „cine e deștept chelește, cine iubește, albește, iar prostul rămâne așa cum l-a făcut mă-sa până la adânci bătrâneți". A știut el de ce, gândul i
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
român ar arunca bicicleta ca pe un pet oarecare! Apusă este și epoca Vanghelie cu „micul și muștarul" electoral! Pe toți adversarii politici, o să-i calce bicicleta lui Nuțy, făcând doar mici excepții cu cei din UDMR. Și aici, gândurile chelului încă în pijamalele de dimineață, se îndreptară galeș spre dragii membri fideli ai partidului său cel mai iubit, care să fim sinceri până la capăt, numai de cultură eco nu le arde lor. Modelul politic și social de succes, galopant asimilat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
guvernanții noștri și întreaga clasă politică așa o consideră), este că am aderat la Uniunea Europeană, nu ca să contribuie aceasta la dezvoltarea României, ci să contribuim noi la dezvoltarea ei, sărmana de ea! Iată așa s-a obținut ceea ce-i trebuia chelului din fruntea statului, tichia de mărgăritar! Și ca urmare a înțelepciunii „izvorâte" se sub tichie, se pare că decizia la care vor fi obligați să recurgă europenii va fi diminuarea cotei generale de alocare a fondurilor, pentru perioada 2014-2020. Adică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
viguroasă și s-a depus pe piedestalul nemuritor al descoperitorilor de cupluri bune și rele din politica românească. Am zis că s-a luat de moț? Rectific, nu s-a luat de moț, fiindcă nu mai are demult moț, fiind chel ca-n palmă, ci s-a luat de guler, fiindcă din acesta mai are deocamdată. Încolo ce-i mai trebuie, cap limpede are, hâc!, tupeu are, hâc!, ciraci are, hâc!, coniac are, hâc!, contract de chirie la Cotroceni pentru încă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Mă rog lui Dumnezeu și Fecioarei Maria, ca primul ministru să mai scadă încă 50 de centimetri din cei 75 existenți în dotarea originală, lui Băsescu să-i pocnească toți ochii pe care-i mai are în capul lui, cel chel, fiindcă m-a concediat, mi-a închis posibilitatea de a da copilul la școală, banca mi-a luat casa dată de Ceaușescu, mi-a pus impozite și taxe de nu le mai pot duce și mi-a mai rămas doar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vreau pieirea păcătosului, ci îndreptarea lui. Dar propunerile sale recente, de modificare a Constituției, m-au lămurit definitiv, și din păcate, iremediabil, că omul acesta este pierdut pentru societatea română normală și ca urmare a fluturilor adunați în țeasta sa cheală, nu mai are nici o intenție rațională cu țara asta. A devenit vizibil chiar și pentru țața Leana, de la parter, că băsescul nostru național, vrea doar un cadru, perfect legal, pentru un viol general. Și pentru asta. s-a gândit că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o puțin la cap și ce nu spune omu' la beție? O mai plesnește săracul și aiurea, fiindcă, atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă nu te-ai aștepta să vorbească gura
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sau mai Vuiton, decât a Elenei Udrea? Doamne, câte întrebări mi se ciocnesc în capul acesta al meu, prea puțin cuprinzător al văzutelor și mai ales nevăzutelor prezidențiale. Care-i motivul dom'le, că la televiziunea pupincuristă B1TV, însuși primul chel al țării, care încă se mai numește președintele țării, l-a numit pe Regele Mihai I "trădător" și "fostă slugă la ruși"? Aud? Oare i s-au terminat dușmanii politici? Unii bănuiesc o deficiență organică, adică o problemă, destul de gravă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ăia și duminica țineau cimitirul închis. Sfatul răposatului era să fac cale întoarsă. C XXXVII Lăsase neatins dezastrul de dimineață. De altfel nu mai avea încredere nici în poza aia. Putea fi o făcătură. Mai știi? Poate că Leo fusese chel, cu o cicatrice pe frunte. La fel de bine putea să fi devenit sosia vreunui bancher care se lăfăia pe undeva prin Baleare, în timp ce el trudea într-un birou de sticlă, la cravată roșie și cămașă albastră, cu sinusurile înfundate de la aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fetele din liceu. Ea ascultă tot ce se spune sau se citește privind sala cu un aer absent și rozându-și o unghie. Popescu Gelu Îi vede numai degetul și ochii. De câte ori se termină o poezie sau cuvântul cuiva, amintirile chelului, spre exemplu, fata scoate degetul din gură și aplaudă Împreună cu toți ceilalți. În urma degetului, buzele ei rămân Într-un zâmbet enigmatic. Îi vine din nou rândul să citească, de data asta o mică povestire lirică scrisă chiar de ea. Gelu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
s-ar afla mai Întâi Întreaga harababură: betoniere, gropi cu var, roți de mașini sau de tractor ce par aruncate, roabe, lopeți, alte unelte, grămezi de pietriș de râu, saci, cărămizi, un zid ridicat până la Înălțimea unui om, o fundație cheală mai Încolo, groapa altei fundații ridicând alături de ea grămezi conice de pământ mai Întâi negru și apoi galben uscat, ocru, lutos. Se construiesc blocuri pentru intelectualii satului (deci și pentru mine!), un dispensar și o creșă. S-ar putea, așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
amorit ori: Într-o absidă urmele așteaptă / și roza sechestrată va să-și vândă / înariparea/ vergură osândă / cu lujere de ceară. Poetul mărturisește că maestrul începuturilor sale e Tudor Arghezi (N-am vopseluri pânză cuie / rădăcină spic cățuie / lumânare frânghii chei / cârji compas gherghef schintei / ața ac și cucuvaie), însă poemele lui dezvăluie, totodată, prețuirea și pentru alți mari poeți, dintre care-i putem aminti pe George Bacovia (Agonizează crinii în cetate...), pe Lucian Blaga (Temutul plâns o noapte e lagună
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de beatitudine chiar la aceeași materie difereau și îi plăceau sau nu... dar în clasa XII-a a avut un profesor cum n-a mai întâlnit. Nu își amintește cu plăcere de el... era profesorul de matematici Neacșu Vasile, mic, chel, cu un neg uriaș de culoarea pielii în vârful nasului mare, sprâncenele incolore, ochi albaștri spălăciți și buze mai mult decât senzuale pentru un bărbat, iar când se uita la tine, parcă nu te privea. Din prima oră îi trimite
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Se uita triumfător la ei, neputincioșii... iar la fete cu o admirație nedisimulată, mai ales dacă erau drăguțe. Avea niște chei pe care le zornăia prin buzunar... era grețos și avea pentru băieți o adversitate neînțeleasă! Bănuia, că profesorul fiind chel, nu suporta băieții cu părul lung. Când îi asculta stătea pe scaun atent la ce scriau pe tablă, iar când termina cu ei se cocoța pe catedră, era pitic, se întindea să ajungă mai mare decât ei care stăteau în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ține cont... ai cont deschis la mine, în buzunarul ăsta gol! Femeia, uitându-se scurt la noi și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum cucoanele își fâțâie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Câtă ghidușie, îi trece prin cap oficialului de pe Dâmbovița, în jocul ăsta de-a văzutul-nevăzutul și totuși ce solemnă migală. Aceeași undă nervoasă trece și prin capetele celorlalți, luând firește în fiecare cap o altă formă, după caz. Atașatului Plainjones, chel, deșirat, cu pistrui și mâini osoase, ocupând locul din stânga, de pildă, îi va apărea ca o mică plictiseală, un oftat reținut undeva în coșul pieptului, în vreme ce mai-marelui său, tot un lungan însă negricios și paralelipipedic aidoma unui frigider Zil cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Latura dinspre noi, cea din dreapta, fiindcă acolo se termină liziera, și latura de dincolo de pădurice. Ești sigur că liziera nu-i mai lată? Păi dacă ar fi mai lată am vedea-o pe dâmbul de dincolo, dar așa dealul îi chel ca în palmă. Îl ascultam pe Toiabă și îi apreciam logica gândirii. Te ai gândit pe unde și cum îi putem surprinde? Întâi trebuie să ne alegem bine momentul... Și care ar fi acela? Cam pe la patru ceasuri după miezul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pumnalelor. Numai niște batavi încercaseră să ajungă la el, dar, cum nu cunoșteau orașul, greșiseră drumul; în vremea asta, Galba era omorât de mulțime. Pretorienii îi tăiaseră capul dintr-o lovitură. Pentru că nu putea să-i țină în mână capul chel, un soldat vârâse un deget în gura mortului și i-l dusese astfel lui Otho. Vitellius își duse o mână la gură. Cuvintele prezicătoarei îi răsunau în minte. Ca să nu aibă parte de un asemenea destin, trebuia să-l găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și cu un pas imperial puțin șleampăt dar hotărât pătrunde în birou madam cetățeanca madamme Aspazia urmată îndeaproape, în lipsă de cîine, de un domn avocat care vrea să-și păstreze anonimatul prin geanta burdușită ridicată deasupra capului. O fi chel ? N-o fi chel ?!? ASP. Bonjour. Aici e cu fonciaru’? Gore Aici. ASP Am o problemă de rezolvat. Cum facem? Gore Vă dau adresa unui amic profesor de mate. ASP Dumneata, ca funcționar public, lasă bășcălia și tratează-mă cum
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
imperial puțin șleampăt dar hotărât pătrunde în birou madam cetățeanca madamme Aspazia urmată îndeaproape, în lipsă de cîine, de un domn avocat care vrea să-și păstreze anonimatul prin geanta burdușită ridicată deasupra capului. O fi chel ? N-o fi chel ?!? ASP. Bonjour. Aici e cu fonciaru’? Gore Aici. ASP Am o problemă de rezolvat. Cum facem? Gore Vă dau adresa unui amic profesor de mate. ASP Dumneata, ca funcționar public, lasă bășcălia și tratează-mă cum trebuie. Dă-mi un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pe care i-am enumerat. Opiniile variau. La fel și iubitele. Nu Încercasem nici o singură dată să public ceva, habar nu aveam de cenacluri, de texte debutante cu apariție obligatorie În reviste literare, nu cunoșteam Încă nici un scriitor, nu eram chel, nu eram filolog, să public o carte mi se părea ceva tot atît de Îndepărtat precum ceva foarte Îndepărtat, trăiam cele mai portocalii clipe de fericire fără s-o știu, scriam pentru plăcerea scrisului, pentru plăcerea de a bate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zi din care cauză s-a și Îmbolnăvit de cancer pulmonar”. Bine cel puțin că nu fuma, ar fi făcut și apă la plămîni. Veteranul monta faianță În baia prozatoarei și-a auzit tot pentru că dînsul nu bea, dar e chel. Or, dacă e să ne luăm după Ultima soluție, „nu trebuie să ne Încredem În persoane cu capul chel, căci, odată cu pierderea rădăcinilor părului, ei pierd legătura cu Cosmosul”. Supărat pe Cornel Nistorescu, locotenent colonelul Zavragiu declară În La datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
făcut și apă la plămîni. Veteranul monta faianță În baia prozatoarei și-a auzit tot pentru că dînsul nu bea, dar e chel. Or, dacă e să ne luăm după Ultima soluție, „nu trebuie să ne Încredem În persoane cu capul chel, căci, odată cu pierderea rădăcinilor părului, ei pierd legătura cu Cosmosul”. Supărat pe Cornel Nistorescu, locotenent colonelul Zavragiu declară În La datorie că jurnalistul „n-a Învățat nimic În cei șapte ani de-acasă de la mama lui natală”. Lullaby, rock me
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a smuls batista cu inel de la gât și a început să plângă, lin, numai lacrimile alunecând șiroaie pe fața ei neagră, frumoasă, fără să suspine, fără să se zguduie. N-am știut dacă plânge pentru că înțelesese că e pe jumătate cheală, deoarece ea plângea mereu, și din senin, de când se îmbolnăvise, și mai cu înverșunare atunci când voia să se ridice și să privească pe fereastră, iar noi nu o lăsam. Au fost zile de care nu-mi mai amintesc nimic acum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]