46,651 matches
-
legilor europene homosexuale, antinaționale, înrobitoare față de străini... Din 1859 în România sînt stăpîni străinii, nicidecum românii (până în 1859 erau stăpâni „adevărații români” turcizați, grecizați, rusificați!!!). Și în această fermă de dobitoace din care este o singură ieșire spre abator ne cheamă unioniștii să ne integrăm, să ne unim!?” scrie în continuare „savantul”. Desigur, fermele de dobitoace (a se vedea gulagurile siberiene!) construite de Stalin inclusiv pentru sutele de mii de români basarabeni, dintre cei mai buni români, marea majoritate dintre care
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
în câmpul universal/ al cunoașterii.” Imaginea este una puternică spre desăvârșire, e o multplicare ideatică mai rar întâlnită. Metamorfozarea metaforică și metamorfică este întreținută de un suflu categoric. Se creează un colț anume de gândire, unde odată ce ai pătruns se cheamă că ești înlăuntrul unei lumi cu totul alta decât realitatea iminentă Se poate spune că are loc o încercare în clar într-un apogeu dimpreună al pământului și al cerului, chiar și de desăvârșire a condiției oricum incerte în întregul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
semiotică bizară a ceea ce n-am fost./ Sunt mai captivă în uitarea ta/ decât în semnele propriului meu trup.” (Tăcere). Eufemistic vorbind, s-ar putea spune că Oana Boc este de o vigurozitate categorică, foarte posibil acea regină care te cheamă la curtea ei, pentru a vedea cărui rol îi faci față, pe care îl alegi, pe care îl meriți, care va fi acela ce îți este acordat într-o efectivă conjunctură spre finalitate inerentă: „M-ai declarat regină,/ mi-ai
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
A fost o vreme când; ploile luminii îmi fântâneau în ochi, noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe, risipei date. Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă, dor amurgurile de prea plin, aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă, Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii. Azi, să rămân în ramul toamnei aș vrea, lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous”, ... Citește mai mult A fost o vreme când;purtam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
înalte necoapte iubiri.A fost o vreme când;ploile luminii îmi fântâneau în ochi,noaptea îngenunchea supusălupoaicei albe,risipei date.Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă,dor amurgurilede prea plin,aduceri aminte colindă nostalgicla poarta zorilor închisă,Tantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumii.Azi, să rămânîn ramul toamnei aș vrea,lupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”,... VII. DOAR CORBII VEGHEAZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2307 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
METHEXIS, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. S-au mătuit de mult ferestrele știute Din sufletul ce-și suie dorința către cer Răsună rugi prin temple vechi pierdute Tălăzuind mirosuri de smirnă și mister. Cheamă Domnu cu glas de alăută, Cu sunet blând prelins în trup de lut Ne aduce tainic priveliștea știută A unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut. Vibrând în noi atunci cu tinerețe Pluteam semeți, idei în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe. Citește mai mult S-au mătuit de mult ferestrele știuteDin sufletul ce-și suie dorința către cerRăsună rugi prin temple vechi pierduteTălăzuind mirosuri de smirnă și mister.Cheamă Domnu cu glas de alăută,Cu sunet blând prelins în trup de lutNe aduce tainic priveliștea știutăA unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut.Vibrând în noi atunci cu tinerețePluteam semeți, idei în zbor de vulturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
A fost o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” ... Citește mai mult A fost o vreme cândPurtam doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
livezile toateCu mere roșii pe aripi purtateZboruri înalte necoapte iubiriA fost o vreme cândploile luminii îmi fântâneau în ochinoaptea îngenunchea supusălupoaicei alberisipei dateazi sub ochiul timpului clipind spre iarnădor amurgurilede prea plinaduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisăTantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumiiazi să rămânîn ramul toamnei aș vrealupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”... XXXI. LA CAPĂT DE TOAMNĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2104 din 04
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați...Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre deseCulese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și viseși interzise zboruri ce nu-și doresc căderea.Deși pe alte-alei
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Articolele Autorului Fragilitatea echilibrului Contemplația dublată de inițiere în implicarea existențială nu ține cont de o anumită pasarelă a vieții. Tinerețea devreme, maturitatea ori vârstnicia pot la fel de bine să fie punctul de plecare în calculul grafic destul de complicat care ne cheamă spre a ne defini. Oricât ar putea părea de ciudat, pentru curajul trăirii efective nu ai nevoie decât de simțire nedisimulată. Desigur, cultura acestei trăiri până la o valoare optimă, se obține pe măsură ce înaintezi în profunzimea gândirii. Astfel încât, în ce-l
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
tăcerea ta/ Negura înghițea ușor tăcerea ta/ Iar eu mă întorceam fără sărut...” (Și azi m-ai sărutat). O nouă treaptă a conștientizării se produce între timp, și este aleasă pentru aceasta expresia determinată de justificată „Altă dimensiune”: „Ei mă cheamă/ Transformați în figuri/ Pe care abia le cunosc/ Când se ridică/ Din funeraliile lor vechi/ Caută sânge/ Și noi victime/ Ei se adună/ În piața subterană/ Această sărbătoare/ Precum cununia/ Prietenei mele de odinioară”. Avem aici într-o conjucție de
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
în tremurături/ te-am căutat// În minciuna/ ochilor tăi/ cu gloanțele/ dorului meu/ ars./ Degeaba !” (Degeaba). Nu poate fi iubire fără așteptarea tuturor așteptărilor, iar de regulă se face loc și de trădare, pentru că iubirea până la urmă tot dramă se cheamă oricât ai vrea să-i dai altă dimensiune în înțelegere... O neînduplecată nedumerire odată țesută se face de țipă din adâncurile greu de pătruns. E ca și cum timpul ți-a fost dat pentru a-i fi pilot de încercare precum pe
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
purifici, în palmă îți înfloresc toate gîndurile, uitarea învie din cenușă, nicio ascunsă ușă nu mai există. S-au regăsit mai curați decît cerul primăverii. Fiecare dintre ei e ecoul celuilalt, regăsindu-se mai tineri decât moartea ce i-a chemat despărțindu-i. Prin sărutul lor adânc inspirat au sorbit nectarul zeilor, asemeni sărutului pământului cu Cerul, devenit el însuși cer, mirific ca orizontul în lumina asfințitului. Cândva au aparținut viitorului, astăzi, însă, sunt închiși în ziua de ieri. Lumea îi
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
și Moarte, nici învățații nu știu a spune... Lacrimi se-amestecă prin picăturile de ploaie. Nu va mai fi nimic, în geamuri, imaginea ei va fi spălată de ploaie! O fată trece prin oglinda timpului. O amintire-ecou stăruie și-i cheamă prin lumile întrepătrunse... ------------------------------ Irina Lucia MIHALCA București, 5 mai 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - UN VAL PLESNEȘTE-N NOAPTE / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme / Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme!” (Ne cheamă pământul). Poate că și alți poeți și creatori gândesc la fel, dar nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, să-și asume această responsabilitate majoră de a atenționa cetățenii, fie și sub haina unui naționalism manifest. „Omagiu dacologiei” - o
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
pentru „Vise de an nou”: „Revăd dragostea pierdută în imaginare flori / Sub un cer care drapează simfonia de culori / Pe-un pământ albit de gânduri într-o iarnă cu zăpezi / Aduse în miez de noapte peste munți, de caii verzi // Chem iubirile apuse din nedefinite vise / Să-mi trimită-a lor dorințe prin viu grai, nu vorbe scrise / Pregătesc la fiecare un buchet de mângâieri / Să le însoțească-n noaptea coborâtă în tăceri // Caut în singurătate întâmplări din vremi trecute / Cum
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... Citește mai mult Poezia doamnei Dorina Stoica ecumenizează acea parte a inimii care este direct conectată cu Harul Strălimpede pe care orice creator autentic îl conține sub formă de Graaal negăsit iar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearca să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristică si împreună consună cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... X. OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Volumul "Ochiul curat" a văzut lumina tiparului în anul 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
că timpul te-ntoarce mereu spre cer și spre mine. Chiromanție Așa te-aș cuprinde și te-aș lega între linia inimii și linia vieții din palma mea! M-aș prăvăli cu tine în harta destinului meu trecător, te-aș chema și te-aș iubi în toate celulele mele de dor. Ochii-mi alunecă și linia vieții mele se zbate când tu îmi ghicești în palmă că zborul se mută departe. Naufragiu Din spate semănai mai mult cu un naufragiu decât
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
în urmă doar sugestie de foc. Mă aștept să mă străbată Toți cocorii ce-o să plece. Se înalță altă toamnă care-n somn o să-mi dezlege clipele-ncurcate-n gheme. Ca pe-un fir al Ariadnei ochii mei o să te cheme. O să vii atunci în toamnă cu un tren accelerat și din casa de chibrituri o să-aprinzi cu ochii tăi sufletul ce te-a visat. Dor Pune-ți coroana și-așteaptă pe jilțul de dor să apar, să ard lângă tine
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
mamă, Știu cât mă iubeai, Chiar de nu mi-ai spus-o, Simțeam că o faceai! Hai mamă vin-o acuma, Ca să mai stai un pic, Numai pleca mămico, Hai să mai povestim! Mi-atât de dor mămico, Mereu te chem și strig, Hai vino iar acasă, Să nu ne despărțim! Neluța Stăicuț 31.10.2015 Ora 8,30 am. Referință Bibliografică: Mi-e dor de tine mamă... Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
MĂICUȚĂ,MILOSTIVĂ! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Măicuță,milostivă! Milostivește-te spre noi,Fecioară Mamă, Tu scut și reazem,nouă să ne fii, Când sufletul din noi,în ajutor te cheamă, În bucurie să preschimbi a noastră teamă, Căci în necazuri,azi se zbat ai tăi copii! Îndură-Te de noi,Dumnezeiască Împărăteasă, Că rugăciunea ta,mult poate face pentru noi! Doar Tu, din tot pământu-ai fost aleasă , Ca Tatălui Ceresc
MĂICUȚĂ,MILOSTIVĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380741_a_382070]
-
Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată, rămâne la nivelul unui strigăt disperat de iubire neîmplinită: „Cu gândul îți ademeneam vorbele,/ cu ochii îți ardeam zâmbetul,/ cu mersul îți chemam drumul,/ cu plânsul îți inundam calea” („Rătăciri”, pag. 14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au făcut drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]