12,026 matches
-
între șapte și șapte bis, între oameni și cîini, între fracțiunea 99 și fracțiunea 99 și trei firtale... Lumea se culcușește într-o deplină egalitate care, lucru ciudat, n-o împinge în monotonie. Un loc în care toate afacerile sînt chestii, toți cunoscuții sînt amici și toate iubirile amicilor sînt dame bune e, pentru toți cititorii care deschid cartea volantă, fără identitate, fără copertă, expresia însăși a diferitului. Cum se face? Diferențele, într-o "carte" în care onoarea devine bun de
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
și pentru cititorii de azi ai jurnalului: "Aseară l-am însoțit pe Cotruș, care trebuia să țină o Ťconferințăť la o casă de cultură (sau așa ceva!) în Marly-le-Roy, foarte aproape de Paris. N-au fost decât câteva persoane și directorul întregii chestii (...) a fost într-un lagăr german, e comunist și admirator (cu unele rezerve) al Uniunii Sovietice, unde și-a trimis feciorul să studieze limba și cultura rusă. Cotruș a vorbit despre literatura română de la origini și până la... Blaga (inclusiv). Despre
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
-l înțeleagă soția ta. De pildă, cea prezentă aici, Liza. Versurile despre care vorbim au o foarte mare valoare de întrebuințare. De altfel, valorează mai mult noaptea decât ziua. Dacă plătești, pot să-ți cedez și ție câteva. - Ca ce chestie? - Oricărui bărbat îi e de trebuință. Așa cum poate să-i pice bine și femeii. - Și la ce să-i slujească? - vru să știe Liza. - în timp ce articulezi un asemenea vers, mișcările limbii sunt astfel încât satisfacția orală îi provoacă femeii orgasmul. - Stai
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
pepinieră unde plantez obsesiile, disperările ș.a.m.d. Până acum, povesteam unuia sau altuia cum aflam câte ceva care mă înnebunea de plăcere. Mă țineam de capul lui sau, oricum, pe cine prindeam îl frecam, îl suceam, să-i povestesc o chestie pe care am auzit-o. Pe care mi-am reamintit-o. Uneori povesteam aceluiași de mai multe ori, dar de fiecare dată altfel. Până când povestea aia se rumenea și se putea scrie. Acum am pepiniera asta, din care sper ca
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
lucrurile cu miez de cele fără. Această operațiune este de fapt reluată, repetată la nesfârșit, până când lumea din jur, trecută în paginile manuscrisului, își pierde coaja de aleatoriu și își câștigă micile și marile ei sensuri. O ultimă mostră: "Două chestii mi-au atras atenția în ultimul timp. Foarte interesant și trist mi se pare că pe toți ostatecii din Irak îi răpesc de obicei indivizi fioroși de genul Spaima Nisipului, Vulpea Deșertului, numai pe ai noștri i-a răpit unul
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
semnez un "apel" (unii ziceau că aș fi fost chiar autorul lui), adică ceva care nu are un statut precis, dar care îi enervează teribil pe oamenii politici și de pe urma căruia tragi tot felul de ponoase. Ca, de pildă, tocmai chestia asta cu ziarul. Nenorocirea e însă alta. Omul nostru cu dezvăluirile, de care nu știa nimeni până acum, văzând ce tam-tam a făcut cu rândurile lui și câte comentarii a reușit să stârnescă, s-a zăpăcit complet. De fapt, se
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
Ťbloguiť despre viața mea", 123.urban.ro; "bloguiesc deci exist", dorenavant.weblog.ro). De la ele se formează în primul rînd infinitivul lung și supinul substantivizat: blogare, bloguire, blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi atras să blogărească? ", zoso.ro), cu substantivele sale verbale ("blogăritul și intoleranța nu se exclud reciproc", fluture.blogs.com). Merită
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
trimit scrisori particulare în care să le explic ce părere am despre cărțile lor. Eu nu fac pedagogie cu scriitorii, nu vreau să îi învăț cum să scrie. Unii scriitori mă întreabă: "La ce îmi ajută mie că ai scris chestia asta?" Dar nu mi-am propus în nici un fel să îi "ajut". Eu vreau să mă fac folositor cititorilor (și scriitorilor în calitatea lor de cititori). Deci mă adresez tuturor cititorilor. Îmi fac datoria față de ei. Îi informez în legătură cu ceea ce
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
de formație jurist: "Citind criticile în legătură cu acest tic de a ironiza lumea, nu fără o... prostuță trufie (...), m-am întrebat cum se explică totuși apucătura aceasta la un om atât de important?... Înțeleg năravul micilor caractere, răcorin-du-se cu câte o chestie, cleveteala eroilor din galeria lui Caragiale... Dar una e zeflemeaua lui Mitică, și alta batjocura unui șef de guvern. Dacă ai ceva noțiuni de drept nu se poate să nu știi că ironie vine din greacă, de la eironeia, care înseamnă
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
des pusă în opoziție cu europenizarea sau cu occidentalizarea: "de multe ori nu are loc o occidentalizare a serviciilor oferite în service, ci o situație inversă: se balcanizează serviciile" (forum.softpedia.com, 2006); "am citit undeva, nu rețin unde, o chestie foarte interesantă: nu se Ťeuropenizeazăť Balcanii, ci se Ťbalcanizeazăť Europa" (xf.ro.forum) "În România zilelor noastre se manifestă dezvoltarea la nivelul întregii societăți a două tendințe contradictorii: europenizarea și balcanizarea" (adevărulonline.ro/forum). De fapt, și a (se) europeniza
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
triviali. Aș fi vrut să scriu așa. Dar nu știu cum s-a făcut că am fost împins spre temele astea, enorme (rîde), ca-n Animale bolnave, nebunia asta, creativă, sau, în Îngerul de gips, degradarea, care de fapt e o mîntuire, chestii din astea, care, la un popor de bun simț, ca poporul român, par extravagante: aiurea, ce-i cu băiatul ăsta, bate cîmpii. La Rebreanu, se știe, e pămînt, Ion vrea pămînt, apoi, sigur, o vroia pe Ana, și-apoi Agârbiceanu
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
bine. De altfel, laudele cele mai mari au venit de la critici care m-au redus la o schemă tradițională a romanului românesc. A, Breban, un ardelean care cultivă familia, sau revolta în familie, sau avatarul social, adică mă împing în chestii false, care nu există deloc, nici măcar în Francisca. În absența stăpînilor i-a derutat pe toți (rîde), nu se mai înțelegea nimic, nu mai era nici casa, nici toporul dat în cap, nu se mai aprindea nimic, nu murea nimeni
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
în cap, nu se mai aprindea nimic, nu murea nimeni pe front sau nu era închis cineva dintr-o neînțelegere gravă, nu era nimeni violat. Cu Animale bolnave am revenit puțin, pentru că iarăși toată trama putea fi redusă la o chestie tradițională, trei crime antistaliniste, și lumea a lăudat, puțini au înțeles, }epeneag, Matei Călinescu, puțini au înțeles naratorul care e nebun, care este eroul, Paul. Matei a scris ceva, dar foarte vag. Mai e ceva, apropo de mediocritatea acestei culturi
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
dreptatea socială, progresul moral. Și-atunci, vii tu cu elementele astea, de perversiune, chiar în Francisca, Penescu, un tip ușor satanic. Ce-i cu ăsta, cum adică?! Sau fata asta, E.B., se sinucide, că nu găsește amorul ideal... Ce-s chestiile astea?! Lumea din jurul meu, de bun simț, resimte toate lucrurile astea ca pe niște derapări, ca pe niște extravaganțe, care nu se potrivesc cu națiunea noastră de bun simț. La mulți colegi, și critici și prozatori, am simțit reticența asta
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
o mare verosimilitate și exactitate. Dacă vrei să descrii un nebun și el e tuberculos, trebuie să știi foarte bine cum tușește, cum horcăie, cum se sufocă, și după aia, poți să-i faci nebunia lui. Să-ți spun o chestie pe care am descoperit-o cînd eram foarte tînăr: pe ce stă proza, pe ce stă epicul. Le-am explicat-o și prietenilor mei. Pe ce stă epicul, epicul realist, ca al lui Tolstoi. Epicul e o minciună. Ficțiunea e
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
minciună, o invenție, scoasă din mintea unui tip dubios social, ca și Dostoievski, care n-avea cu ce să-și plătească... Și cu toate astea, micul burghez sau industriașul sau medicul, care sînt oameni cu mare morgă, sînt fascinați de chestia asta. Ce se întîmplă, de fapt? Lectorul e neîncrezător. Lectorul deschide o carte, domnul Gică Popescu, medic sau arhitect, deschide o carte și spune: "Să vedem ce prostii a mai scris ăsta? Ce-s prostiile astea, ce-s minciunile astea
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
adevărată. Mai ales forța detaliilor, la mine, e foarte tare, forța detaliilor, care e și forța mea de talent, adică e o profuziune de detalii concrete, în mijlocul halucinațiilor cele mai... Autorul redă detalii, și atunci lectorul zice: "E cam dementă chestia, dar uite ce exact e totul, cam așa se-ntîmplă, nu?" Ei, asta e nu numai meseria de prozator, dar este și forța de a te păstra lucid, pentru că foarte mulți scriitori, Camil și alții, de mîna întîi, se pierd cînd
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
apelului, chiar dacă toți își vor menține iscăliturile, dat fiind numărul mic al acelor iscăliți ș...ț La comparația Ligei culturale cu Liga lui ..., am răspuns că nu e bine să existe deosebiri între studenții munteni și moldoveni, mai ales în chestia națională, iar publicul va ști să judece aducîndu-și aminte, între altele, că tot din Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică, în care, în conformitate cu spiritul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
scurt pasaj: "Văcărești" Am ajuns la orele 13,30, după al doilea fus Greenwich... Niciun gând, nicio emoție, nicio impresie. - Pentru faptul? - se interesează grefierul. - Articolul 77, Lése Majesté. - A-ha! Oricum, era o variație. - Vasăzică, dv. sunteți ăla cu chestia. "Dumnezeule!" - m-am gândit. "Și aici!" Eram furios. De doi ani de zile aud la fiecare nouă cunoștință: - Dv. sunteți cu chestia...? De doi ani sunt întrebat zilnic de prieteni și de cunoscuți: - Ce-ai făcut cu chestia? Și de parcă
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
se interesează grefierul. - Articolul 77, Lése Majesté. - A-ha! Oricum, era o variație. - Vasăzică, dv. sunteți ăla cu chestia. "Dumnezeule!" - m-am gândit. "Și aici!" Eram furios. De doi ani de zile aud la fiecare nouă cunoștință: - Dv. sunteți cu chestia...? De doi ani sunt întrebat zilnic de prieteni și de cunoscuți: - Ce-ai făcut cu chestia? Și de parcă n-ar fi fost deajuns... După zece ani o nouă "chestie" De această dată, ea s-a produs într-un context politic
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
ăla cu chestia. "Dumnezeule!" - m-am gândit. "Și aici!" Eram furios. De doi ani de zile aud la fiecare nouă cunoștință: - Dv. sunteți cu chestia...? De doi ani sunt întrebat zilnic de prieteni și de cunoscuți: - Ce-ai făcut cu chestia? Și de parcă n-ar fi fost deajuns... După zece ani o nouă "chestie" De această dată, ea s-a produs într-un context politic total diferit. Căci dacă în 1931 mai erau: Parlament, opinia publică, partide și condeieri care i-
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
ani de zile aud la fiecare nouă cunoștință: - Dv. sunteți cu chestia...? De doi ani sunt întrebat zilnic de prieteni și de cunoscuți: - Ce-ai făcut cu chestia? Și de parcă n-ar fi fost deajuns... După zece ani o nouă "chestie" De această dată, ea s-a produs într-un context politic total diferit. Căci dacă în 1931 mai erau: Parlament, opinia publică, partide și condeieri care i-au luat apărarea lui Mircea Damian, (cum au fost Tudor Teodorescu-B raniște, Radu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
ar fi numai o ilegalitate comisă de un demnitar, care totuși are îndatorirea de a nu călca cel dintâi legea, - n-ași mai adăoga nimic, fiind sigur că Dvs. ați lua măsurile necesare pentru ca legea să fie împlinită. Demnitarul în chestie e, însă, d-l Nichifor Crainic și lucrurile se schimbă. D-l Nichifor Crainic - și îndrăznesc a spune că vorbesc în numele unanimității scriitorilor și ziariștilor români, precum și în numele acelora care au avut de-a face cu dumnealui - este de o
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
lucru îl știe -, de-aia le și trimite yenii... Unuia, i-a și scris -, reproduc din gazetă: "Să fructificați această moștenire, pentru a vă instrui." Era poate, un student sărac, ori vreun profesor, șomer, dacă așa ceva, în arhipelagul nipon, există. Chestia era că plicurile buclucașe erau uneori aruncate de la etaj, și în marile magazine, hârtiile, ca manifestele, picau peste clienți - (mulți neavând cu ce să-și cumpere cele dorite) , - ceea ce pe un polițist japonez, avea să-l facă să declare... că
Litra de cafea boabe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9122_a_10447]
-
mare necunoscută a echivalențelor, iese o variantă fericită. Mă gîndesc la cît de fericit a fost Blaga cînd a găsit, pentru François Villon, pentru versul "Mais ou sont les neiges d'antan?", varianta: "Dar unde sînt zăpezile de an?" Ce chestie superbă, sublimă, ce frumoasă soluție pentru Blaga să echivaleze versurile lui Villon în această formulă! Dar și lui i-a venit această revelație după ce a așteptat o vreme. Există revelații ale echivalențelor și probabil că marea satisfacție a traducerilor, cînd
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]