1,182 matches
-
cât mai departe unii de alții. Acesta a fost cel mai groaznic holocaust suportat de poporul român din Basarabia. S-a început deportarea cu cei mai bogați și era planificat să continue până la cei cu 7 ha. de pământ denumiți chiaburi și condamnați la închisoare sau deportare, ca dușmani ai regimului comunist sovietic. În martie 1944, când frontul de răsărit se apropia de satul nostru, 12 familii, toți rude foarte apropiate, cu câte o căruță, ne-am refugiat în România, în
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
și pe un viorist din orchestra Teatrului Național, numit Drăgoescu. Acest Drăgoescu plătise de atâtea ori șprițurile lui Caragiale, și-i împrumutase, nu o dată, tradiționala piesă de 5 lei pentru ca să aibă a doua zi ce mânca. Când Caragiali a ajuns chiabur, s-a în tâmplat ca Drăgoescu să cam scapete; apoi a aflat că Caragiali plătește acum festinuri baltazarice în tovărășia altor persoane mai simandicoase, iar pe vechii lui tovarăși mai golășei îi cam ocolea. Totuși, Drăgoescu - sau Drugoiu, cum îi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea cutare, un cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească. Preotul se îmbracă și se duce la chemare, iar omul, care era pe punctul de a părăsi viața, îi spune. — Părinte, am un greu păcat pe cuget; eu sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
persoane Deportarea de la 6-7 iulie 1949 (operațiune denumită conspirativ „IUG”-„Sud”) s-a făcut în urma Hotărârii Biroului politic al C.C. al P.C. al U.R.S.S. Nr. 1290 467 cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
R.S.S. Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul). În fapt, au fost deportate 11.293 de familii, 35.796 persoane, din care 9.864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii, 7.620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenență la partidele burgheze românești sau la secte religioase ilegale”. De notat că acestor „deportați pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Basarabia alte „elemente antisovietice”, care au rămas nestrămutate în operațiunile din 6-7 iulie 1949 și 1 aprilie 1951. Potrivit lui Brejnev, „în prezent, pe teritoriul Moldovei sunt 3.117 persoane care s au sustras de la strămutare în 1949: 735 familii de chiaburi, însumând 2.382 persoane și 735 de chiaburi rămași singuri, ale căror familii au fost strămutate și se află în colonii”. Recrutările forțate pentru muncă în U.R.S.S. În timpul regimului sovietic, în special al celui stalinist, R.S.S. Moldovenească și regiunea
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
în operațiunile din 6-7 iulie 1949 și 1 aprilie 1951. Potrivit lui Brejnev, „în prezent, pe teritoriul Moldovei sunt 3.117 persoane care s au sustras de la strămutare în 1949: 735 familii de chiaburi, însumând 2.382 persoane și 735 de chiaburi rămași singuri, ale căror familii au fost strămutate și se află în colonii”. Recrutările forțate pentru muncă în U.R.S.S. În timpul regimului sovietic, în special al celui stalinist, R.S.S. Moldovenească și regiunea Bucovinei de Nord au fost surse de forță
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
mari, cu fripturi vestite, cu vin și cafea pentru 80 lei pe lună abonamentul. Aci mâncau aproape toți parlamentarii moldoveni în cap cu generalul Lecca și Ion Agarici, președintele și vicepreședintele Camerei. Bacșișul la chelneri era de 10 bani, numai chiaburii își iertau luxul a 20 bani. Când vedeai pe unul care da 20 bani, te uitai cu invidie la el. Și nu sunt decât 40 de ani de-atunci!... incidentul nicolae blaremberg-george san marin în ziua de 26 mai un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
același partid. Nu începuse încă risipirea lor prin diferitele partide din țară, cu inerentele lor neînțelegeri. Am cunoscut pe Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, doctor Ciugureanu, Ion Costin, Vasile Bîrcă, Anton Crihan și mulți alții. Ion Inculeț era fiul unui țăran chiabur din jurul Chișinăului. Familia lui se stabilise, după moartea tatălui, la Chișinău. Locuia la marginea de sus a orașului, într-o casă modestă, compusă dintr-un șir de camere, văruite cu alb, de-a lungul unei curți. Mama lui nu știa
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați pe cap. Aveau un repertoriu adecvat timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau alte formații de mascați, însoțite de obicei de fanfară. Fiecare avea jocul și programul lui. Fetele care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unde mă născusem. Fratele meu Cristel, fiind mai mare cu vreo 5 ani, are mai multe amintiri din acea perioadă. În urmă cu două săptămâni trecuse pe acolo, chiar la pe la familia care ne găzduisefamilie ai cărei membri fuseseră catalogați "chiaburi" la vremea respectivă. Un unchi, profesor de română, fusese repartizat prin anii 1954-1955 la școala din Cârligi, al cărei director era tata. El mi-a stârnit interesul pentru acele meleaguri și pentru că-și amintise că tata, după ce fusese numit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Casa de Copii, care mai târziu s-a numit Casa Nevruzzi și acum adăpostește Muzeul de Istorie al orașului nostru. Lăsând în urmă școala-monument istoric, căutam casa în care locuiseră ai mei (evident, și eu). Proprietarii fuseseră catalogați ca fiind chiaburi prin anii 1950: "E casa mare, cu acoperiș roșu care se zărește undeva, în spatele școlii". Pe pietriș de data asta, printr-o uliță îngustă am ajuns la poarta casei. Se dovedește că cei din familia Grigoraș fuseseră și sunt gospodari
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu aceeași maximă prudență și hotărâre, au purces la cercetarea "obiectivului" din fața lor. În conformitate cu lecțiile de "strategie militară" pe care le primiseră în cadrul ședințelor de instrucție și al îndoctrinării politice privind inimaginabila ticăloșie a acestor "dușmani ai poporului", bogătași și chiaburi, caporalul și-a împărțit "efectivul" în două: unul dintre ei a luat-o în partea stângă, celălalt în partea dreaptă, pentru a depista și a trage cu tot armamentul din dotare împotriva "inamicilor patriei", a "contrarevoluționarilor". Zis și făcut! Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să ne deplasăm în exteriorul localității mai mult de 15 kilometri, iar cuvântul de adresare către oamenii în uniformă va fi "domnule milițian", și nu "tovarășe", acesta fiind rezervat doar clasei muncitoare, proletariatului, țărănimii cooperatiste colectivizate, și nu hoților, ticăloșilor, chiaburilor și criminalilor care se opuneau cu înverșunare construirii "mărețului viitor al socialismului victorios la sate și orașe". În perimetrul construibil al viitoarei localități de pe harta României comuniste, aflată sub cizma rusească a bolșevicilor, nu exista nicio sursă de apă potabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
timp de slavă plin Luminînd departe, Numai steaua de rubin Arde fără moarte". Spre înveselire vom cita binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece-o noapte, trece înc-o zi, / Se ascute lupta între clase, / Iar chiaburii se arată-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum ne învață necontenit partidul, atenționează Dan Deșliu, menirea noastră (probabil se referă la scriitorii participanți la Congres n. n.) pe acest pămînt este să cîntăm în vremi înaripate ziua de azi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unora dintr-o carte pe care am citit-o." "Ce carte?" "Tînăra Gardă." "Bine, dar ei luptau împotriva germanilor!" "Aceia erau dușmanii lor. Eu lupt împotriva dușmanilor mei. De ce am fost dat afară din Liceul Militar!" " Bunicul dumitale a fost chiabur." "Asta e treaba lui!"". A fost condamnat la 3 ani de detenție. În toți acești ani n-a mîncat carne. Deși toate aceste întîmplări par a semăna între ele, fiecare a fost nenorocit în felul său, fiecare este un caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din cap să nu ne pierdem timpul cu încercarea de a transforma aceste elemente față de aceștia nu ne este permis să avem milă. În aceste acțiuni "este bine să ne conducem după linia trasată de Partidul nostru. Ia-l pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne pierdem timpul cu încercarea de a transforma aceste elemente față de aceștia nu ne este permis să avem milă. În aceste acțiuni "este bine să ne conducem după linia trasată de Partidul nostru. Ia-l pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să avem milă. În aceste acțiuni "este bine să ne conducem după linia trasată de Partidul nostru. Ia-l pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu trebuie să-l facem. Dacă un chiabur și sînt din aceștia, pentru că altfel ne-am întreba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În aceste acțiuni "este bine să ne conducem după linia trasată de Partidul nostru. Ia-l pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu trebuie să-l facem. Dacă un chiabur și sînt din aceștia, pentru că altfel ne-am întreba de ce sînt liberi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu trebuie să-l facem. Dacă un chiabur și sînt din aceștia, pentru că altfel ne-am întreba de ce sînt liberi își vede de treaba lui, mai spune în barbă ceva, dar nu aude decît el, acesta lasă-l să-și vadă de treaba lui. Noi nu sîntem astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
își vede de treaba lui, mai spune în barbă ceva, dar nu aude decît el, acesta lasă-l să-și vadă de treaba lui. Noi nu sîntem astăzi în situația și Partidul n-a trasat linia să pornim la desființarea chiaburilor. Este vorba de îngrădirea și nu de desființarea lor". Nu peste mult timp, în vara lui 1950, linia se va schimba radical prin trecerea la deschiaburire. Acțiune în urma căreia, cum recunoaște mai tîrziu Dej, au fost arestați, cu confiscarea averii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
luat măsuri ca acolo unde se întîmplă astfel de acte să nu privim la legi, dar dacă are să fie de-așa natură încît dezlegarea să vină repede, se arată: în Regionala noastră este necesar ajutorul Miliției să facem proces împotriva chiaburilor, se va obține condamnarea și astfel va fi un exemplu. Altminteri ce știu chiaburii din țară? Că a făcut un altul o crimă, chiar dacă merge la închisoare, iau închisoare 1-2 ani și o să vină americanii să mă salveze ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
legi, dar dacă are să fie de-așa natură încît dezlegarea să vină repede, se arată: în Regionala noastră este necesar ajutorul Miliției să facem proces împotriva chiaburilor, se va obține condamnarea și astfel va fi un exemplu. Altminteri ce știu chiaburii din țară? Că a făcut un altul o crimă, chiar dacă merge la închisoare, iau închisoare 1-2 ani și o să vină americanii să mă salveze ș.a.m.d. Iată tovarăși deci că politicește nu ajungem la țintă, dacă nu mergem pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
regiunea Z, adică arestările se făceau după nevoile Canalului și nu după vina anumitor elemente dușmănoase regimului". Din declarația dată pe 6 octombrie 1950 de maiorul Kovacs Mihail, șeful Serviciului de Securitate Turda, aflăm în amănunt cum au fost împușcați chiaburii Trifa Iosif, Pop Traian și Andreșel Ioan din comuna Bistra, jud. Turda: "Pe la începutul lui august 1950, ziua precis nu știu, toți șefii de serviciu am fost chemați la ședință la DRSP Cluj, unde tov. colonel Patriciu ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]