1,574 matches
-
nici măcar atunci nu o fac, de ce oare mă întreb cu glas tare, știi spune Rezvan și îmi confirmă mica mea ipoteză antropologică de ieri, bărbații noștri ne vor fără pic de păr pe corp, pentru că ei au atât de mult chicotește la japonezi, e taman pe dos atunci, e clar că e ceva dictat de subconștient, o proiecție inversă care codifică semele atracției fizice îmi spun, mulțumită. Imagini răzlețe din Cântarea Cântărilor îmi fug prin fața ochilor, femei-mirodenie, răsturnate pe divane în spatele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
i-am văzut pozele sensei, obiceiul lor este să întindă fața de masă pe covor, și să așeze acolo platourile și farfuriile, ei stau pe jos, în jurul ei. Aaa radiază sensei stați pe jos, ca și noi. Nu, nu Rezvan chicotește, eu râd de-a binelea cine ar mai putea fi la fel de nebun ca japonezii să se chinuiască în felul ăsta noi stăm altfel încearcă să explice, apoi, renunță vă arăt mai bine se târăște în patru labe, măturând austeritatea tatami
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
picioarele lui, cu sîngele curgîndu-i din cap. Tancul era prins Între vehicule, calea fiindu-i blocată de un Lincoln Zephyr alb. Două tinere chinezoaice, În haine de blană, dansatoare la clubul de noapte din clădirea Socony, se luptau cu manetele, chicotind În micile lor mîini pline de bijuterii. — Așteaptă aici! Tatăl lui Jim deschise portiera și ieși pe stradă. — Jamie, ai grijă de mama! Se auzeau salve de mitralieră venind dinspre soldații japonezi care capturaseră vasul american Wake. Pușcași aflați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de foame, Începu să rîdă cu bunăvoință și scoase dopul de cauciuc de la gamela lui cu apă. Jim bău lichidul limpede, cu gust de clor, atît de diferit de apa stătută de pe Columbia Road. Se Înecă, Înghiți cu grijă și chicoti În pumni, zîmbind spre japonezi. Curînd, rîdeau cu toții, plasîndu-se pe spate În iarba Înaltă de lîngă piscină. În săptămîna următoare, Jim li se alătură japonezilor care patrulau pe străzile pustii. În fiecare dimineață, soldații ieșeau din bivuacul lor de la punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Își ridică privirea, dar stewardul nu păru să nu-l recunoască. Atenția lui se Îndreptase spre cei doi băieți și intrase cu abilitate În golul din viața lor. Din paginile unui ziar chinezesc, confecționă o serie de animale de hîrtie, chicotind cînd băieții scoaseră un rîs slab. Ca un scamator depravat, Își strecură mîinile În buzunarele pantalonilor lor de școală și În haine, căutînd ceva ce i-ar fi putut fi de ajutor. Jim Îl privi, fără resentimente. El și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
scormoneau carcasele avioanelor distruse. — Tot te mai interesează avioanele, Jim? Întrebă doamna Philips, cînd ea și doamna Gilmour ieșiră din curtea spitalului. O să trebuiască să intri În Forțele Aeriene Regale. — O să intru În Forțele Aeriene Japoneze. — O! Japoneze...? Văduvele misionare chicotiră, neștiind dacă era o glumă sau nu, și Împinseră căruciorul. Roțile de fier răsunară pe aleea cu pietre, clătinînd cadavrul pe care cele două femei urmau să-l Îngroape. Jim lustrui cele trei roșii pe care le culesese. Nici una nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și complicați. De ce oare Basie era furios pe el? Jim străbătu coridorul Îngust dintre cearșafurile suspendate. Putea auzi o englezoaică din Baraca 5 plîngîndu-se de soțul ei, și două fete belgiene, care trăiau Împreună cu tatăl lor văduv În Blocul G, chicotind În legătură cu un obiect ce le era arătat. Cămăruța lui Basie se afla În colțul de nord-vest al camerei, cu două ferestre care Îi dădeau o vedere clară a Întregului lagăr. Ca de obicei, ședea pe priciul lui, supraveghindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ale lui Jim, dar se plictisea redepe, așa Încît Jim hotărî să nu recite tot timpul trecut al verbului amo. — Am Învățat și cîteva cuvinte noi englezești. „Pragmatic“, de pildă, la care Basie Îl privi cu tristețe, și „supraviețuitor“. — Supraviețuitor? chicoti Basie. E un cuvînt folositor. Tu ești un supraviețuitor, Jim? — Păi... Doctorul Ransome nu folosise cuvîntul ca un compliment. Jim Încercă să-și amintească alt cuvînt interesant. Basie nu folosea niciodată aceste cuvinte, dar părea că le pune la păstrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
chiar aici deasupra noastră? — Desigur, Jim. — Deasupra paralelei 31? Doamnă Philips, Dumnezeu n-ar trebui să fie deasupra polului magnetic? Ar trebui să vă uitați spre pămînt, sub Shanghai... Amețit de cartoful care Începuse să-i fermenteze În stomac, Jim chicoti la gîndul divinității prinse În măruntaiele pămîntului sub Shanghai, poate În subsolul magazinului universal al Sincere Company. Doamna Philips Îi ținu mîna Încercînd să-l Îmbărbăteze. Încă privind spre cer, zise: — Acum mergem la Nantao, apoi ne vor duce În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sandale, hai să-ți iei! când? acum! Îți dau eu, bine, și eu ți-i dau când iau banii de la reclamă. Mergem prin magazin, cum sunt manechinii ăștia, nu mă pot concentra, spune el, femeile se uită la mine și chicotesc, e frumos, înalt și inaccesibil și ne giugiulim ca 2 porumbei, ele nu știu, Toni, m-aș da la tine, îmi pare rău că nu sunt heterosexual, nu-i nimic, e mai bine așa, să ne iubim pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
în fabrică albu’ ăla mare să ne spună s-aruncăm o bomb-atomică pe companie. — Aș zice că voi, oameni buni, nu vreți numa’ sabotaj, spuse Jones. Aduce mai mult a răzbel. — Fii cuminte, fii respectos, spuse domnul Watson străinului. Omul chicoti până ce ochii i se umplură cu lacrimi și spuse: — Albu’ ăla zice că se roagă pentru mulatrii și șobolanii din toată lumea. — Șobolani? Ăău! V-ați ales acolo cu unu’ care nu-i întreg la minte sută la sută. — Ba-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sfârșit, ziua noastră a sosit. Sper că n-a uitat nimeni să-și aducă instrumentele de luptă. Dinspre grupul din jurul mesei de croitorie nu se auziră nici aprobări, nici infirmări. Vreau să spun bețe, lanțuri, ciomege și așa mai departe. Chicotind în cor, muncitorii agitară șipci de gard, cozi de mătură, lanțuri de bicicletă și cărămizi. Pe cinstea mea, ați adus aici un arsenal formidabil și variat. Violența atacului nostru s-ar putea să-mi depășească așteptările. În orice caz, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de pământ. — Pe cinstea mea, spuse tânărul, râzând cu hohote mici, copilărești, pline de veselie. Chiar ești țicnit, nu-i așa? Cum îndrăznești! țipă Ignatius. Își desprinse sabia și începu să lovească gambele din fața lui cu arma de plastic. Tânărul, chicotind, țopăia în dreapta și în stânga, ca să evite loviturile. Mișcările lui sprintene îi făceau să fie o țintă dificilă. În cele din urmă se îndepărtă în pas de dans pe alee, fluturând din mână spre Ignatius. Acesta apucă una din cizmele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Îmbătându-se În ultimul hal. Unul din agenți - Logan nu reuși să Își aducă aminte numele - se clătină până la masă cu un nou rând de beri. Intrase În acea fază a beției În care totul pare din cale-afară de amuzant, chicotind din cauză că o jumătate de țap de bere se vărsase pe masă și pe piciorul unui agent bărbos de la Departamentul de Criminalistică. Logan nu avea nici un chef s-o facă pe adultul responsabil În acea seară, așa că Își luă halba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spre înalturi, glăsuind obosit: --Parcă ar fi vremea să urcăm la chiliile noastre. Și mâine e o zi. --Dacă așa crede sfinția ta, așa om urma și noi. Întocmai cum ar zice sluga prea plecată a măriei sale vodă... Călugărul a chicotit ușor, în timp ce își dezmorțea mădularele. --Să mergem... visătorule! Spunând acestea, a pornit înainte, măsurând cu toiagul poteca. L-am urmat în tăcere. După felul cum călca, se vedea limpede că bătrânul este tare obosit. Fiecare pas făcut părea o nouă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
celor doi cai (Valdemar și Cristina, așa se numeau) și pocnise În aer pe deasupra urechilor. Caii tresăriră din pleoștire și așa, greoi, iavaș-iavaș, o porniră În galop prin glod, spre marea bucurie a fetițelor din căruță, care se Îmbrățișară și chicotiră, chipurile Înfricoșate, deși le amuza goana bezmetică. Gospodarul era-ntr-un costum de tweed englezesc (căci nu trebuie să omitem acest amănunt din cauza biciului nou, abia cumpărat), peste care purta un pardesiu tot din tweed englezesc, dar cu-n alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
el disperat, unchiu’ și mătușa și eu. — A murit cineva? Amory a reflectat o clipă și a dat din cap afirmativ. — Unchiul tău? (alarmată.) — O, nu, doar un cal... un soi de cal murg. În acest punct, valetul scoțian a chicotit: — Probabil că au omorât motorul, a sugerat el. Amory l-ar fi tras pe roată fără remușcări. — Acum plecăm, a anunțat sec Myra. Știi, Amory, săniile au fost comandate pentru ora cinci și toată lumea era aici, așa că n-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
uluitoare. Și-a apăsat ochii cu palmele. Am văzut râuri de bronz lingând maluri de marmură, păsări gigantice Înălțându-se În eter, zburătoare pestrițe cu penaj fosforescent. Am auzit o muzică nepământeană și o izbucnire de trompete barbare... Cum? Amory chicotise. — Ce-ai spus, Amory? — Am spus, continuă, Beatrice. — Asta a fost tot, doar că s-a repetat mereu - grădini ce exhibau culori pe lângă care astea ar părea veștede, luni ce se Învârteau și se legănau, mai palide decât luna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
colegiu. — Vreau să ajung la Princeton. Nu știu de ce, dar am impresia că toți băieții de la Harvard sunt niște pămpălăi, cum am fost și eu cândva, și toți tinerii de la Yale poartă tricouri largi, albastre, și fumează pipă. Monsignor a chicotit. — Știi, și eu fac parte dintre ultimii. — O, dar dumneavoastră sunteți cu totul altfel! Îmi imaginez că Princeton este trândavă, arătoasă și aristocratică - știți, asemenea unei zile de primăvară. Harvard Îmi pare o chestiune de interior... — Iar Yale este ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
i-a explicat Alec serios chelnerului, dar orice hrană grosolană de-a voastră e bună. Pe timpul mesei i s-a adresat cu limbajul cel mai respectuos, În timp ce Kerry, pe partea cealaltă, Îi făcea declarații de dragoste idioate, la care fata chicotea și rânjea. Amory se mulțumea să urmărească hârjoana, gândindu-se ce mână ușoară avea Kerry cum reușea el să transforme cel mai neînsemnat incident În ceva cu volum și contururi apăsate. Se părea că toți erau Însuflețiți, Într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
îl trăda. „Ce tot vorbești acolo?” Henderson oftă. „Urme de mușcături amoroase. Știi, ca atunci când o damă te suge de gât. Gibbsey, ia arată-le ăstora sub acoperire ce ți-a făcut garderobiera aia de la Blue Room de Crăciun”. Gibbs chicoti dar continuă să noteze; Danny se ridică în picioare, supărat că era ridiculizat de un subaltern. Cadavrul mut reușise să-l expună ironiei; își simțea picioarele ca de gumă, iar stomacul îl sâcâia. Îndreptă fasciculul lanternei spre pământ și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
știe asta. Tu ești binefăcătorul și soțul meu, iar băiatul are unsprezece ani și știe că educația lui nu cuprinde texte de poliție amerikanisch sau de baseball și—” „Dă-l pe băiat la telefon, fir-ai tu să fii. Celeste chicoti încet. Mal știa că soția știa când se încheia comedia - când făcea uz de vocea lui de polițist. Linia telefonică era tăcută; pe fundal se putea auzi Celeste drăgălindu-l pe Stefan să se trezească, fredonând în cehă. Apoi băiatul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de pușcărie. — Davey, vrea să știe cum merge treaba. Spune-i. — Bărbații trebuie să joace la pariuri, să ceară bani împrumut și să-și rezolve femeile. Băieții noștri plutesc pe covoare fermecate. Treaba merge șnur. Mickey hohoti de plăcere. Buzz chicoti, pretinse că are un acces de tuse, se întoarse spre Johnny Stompanato și-i șopti: — Sifakis și Lucy Whitehall. Ține-ți gura. Mickey îl bătu pe spate și îi întinse un pahar cu apă. Buzz continuă să tușească, savurând expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
starea dinainte. Instrumente de autopsie fierbinți, scoase din sterilizator, Janice Modine, un Oldsmobile din ’39 legănându-se pe suspensii, o privire înăuntru, Tim trăgându-i-o lui Roxy Beausoleil, o cârpă îmbibată în eter la nasul ei, ca fata să chicotească și să pretindă că îi place. Danny se smulse din starea respectivă, iar ochii i se deschiseră în lumina ce se strecura printre draperii. Își înghiți flegma uscată, rememoră ultima imagine, se ridică și se duse să bea o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
film. — Am trecut de prea multe ori strada prin locuri nemarcate? Raționament de polițist: Mal își dădu seama că ea îl ghicise ca fiind tipul de treabă din interogatoriul cu Lopez/ Duarte/ Benavides. — Municipalitatea are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Femeia chicoti - elegant - și lăsă ușa deschisă. — Vino înăuntru și povestește-mi, domnule ...? — Considine. Claire îi repetă numele și se dădu la o parte. Mal păși într-o cameră de zi spațioasă, mobilată cu motive florale: divane cu modele de flori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]