1,452 matches
-
societății bucureștene. Ela pare a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente este surprinsă în episoade narative din Cartea întâia, reconstituite prin fluxul memoriei. Astfel, episodul excursiei la Odobești (cap. 3, E tot filosofie...), când Ela cochetează cu Grigoriade, marchează intrarea lui Ștefan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate, la fel de absurd ca și atunci când aplicăm categoriile etice asupra existenței". Așa se face că ori de câte ori le aplicăm pe acestea din urmă, "iau naștere toate acele întrebări referitoare la scopul vieții etc., care sunt pe cât de nesemnificative, pe atât de chinuitoare. La fel se întîmplă, pesemne, și cu categoriile logice, de pildă, cu unitatea și pluralitatea, a căror aplicare asupra existenței generează cele mai dureroase întrebări" (Die Philosophie des Als Ob, Leipzig, Verlag von Felix Meiner, 1918, p. 160). Dar ne
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mise en abyme, o concentrare a ceea ce devine succesivitate pe axa narațiunii, suită de atitudini anticipate, în pură devenire pe scara romanului și care va avea, de aici înainte, un singur protagonist. Pentru Apostol Bologa, stadiile procesului de conștiință sînt chinuitoare, însă invers proporționale, în privința intensității, față de evoluția înțelegerii. Insuportabile sînt momentele de confuzie, de resimțire a "imputărilor" de oriunde. Personajul se zbate într-o situație care-l "condamnă" fără explicații, atîta timp cît "mustrările" nu au glas, dar îl amenință
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu execuția prin spânzurare. În timp ce locotenentul Svoboda fusese spânzurat într-un amurg noros, Apostol Bologa murea în zori. Pădurea spânzuraților e un roman psihologic (Mihail Dragomirescu, Pompiliu Constantinescu), cu o analiză psihologică oarecum primară (Șerban Cioculescu), o monografie a "incertitudinii chinuitoare" (G. Călinescu), roman care prezintă "un caz de obsesie" (Vladimir Streinu), o expresie a intenției autorului de a condamna războiul purtat de Imperiul austro-ungar (Al. Piru), "o confruntare a unor păreri tipice despre sensul vieții cu însăși viața aflată la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se înroșește; ai senzația că ar trebui să-ți schimbi poziția, dar încă nimic nu te doare. După alte câteva minute, locul în care picură apa începe să se umfle puțin; acesta este momentul apariției durerii, o durere simplă, dar chinuitoare. În cele din urmă, în pielea ta apar chiar mici hemoragii; fiecare picătură este o adevărată catastrofă, dar cel mai chinuitor lucru e să știi când va cădea următoarea picătură chinezească. Ce te doare de fapt? Medicii au un adevărat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
locul în care picură apa începe să se umfle puțin; acesta este momentul apariției durerii, o durere simplă, dar chinuitoare. În cele din urmă, în pielea ta apar chiar mici hemoragii; fiecare picătură este o adevărată catastrofă, dar cel mai chinuitor lucru e să știi când va cădea următoarea picătură chinezească. Ce te doare de fapt? Medicii au un adevărat cult al durerii. Există două cuvinte care intră în termenii medicali legați de durere: aes-thesia, care se referă la a simți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Chiar dacă ținem seama de descoperirile care se mai pot face, putem afirma că opera lui Caragiale este cantitativ redusă. Lăsând la o parte corespondența, patru decenii de scris au încăput în șase volume de opere complete. O elaborare grea și chinuitoare, sentimentul de responsabilitate pentru cuvântul scris - după cum mărturisesc rudele și prietenii - explicând acest ritm lent, pauzele destul de mari. Varietatea genurilor abordate, a preocupărilor, a tonurilor este la fel de izbitoare. Caragiale nu se apropie de roman, iar de vers doar în rare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
adânc de o neliniște metafizica, intimitatea unei femei este un corectiv și o reconfortare. Născute aproape numai pentru iubire, ele își epuizează întreg conținutul ființei lor în avântul erotic, iar alături de femeie uiți că suferi din cauza spiritului, treci peste dualitățile chinuitoare și revii înspre un fond originar de viață. "Pentru cavalerii neantului, contactul cu femeia nu poate fi decât un drum care, daca nu duce la salvare, nu este mai puțin adevărat că duce la împăcare temporară, la o uitare reconfortanta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
atins. Este important deci să scoatem în evidență diferența esențială dintre legalitatea lumii fizice și cea a universului psihic. Lumea interioară reprezintă un spațiu temporal care, spre deosebire de extensia spațială, este intenție, tensiune interioară și așteptare mai mult sau mai puțin chinuitoare. Timpul trăit nu poate fi măsurat cronologic. Durata lui depinde de variațiile răbdării, în lumea numită "interioară" nu există nici un element spațial. Totul se rezumă la o goană prin dimensiunile timpului: trecutul, prezentul, viitorul. Prezentul însuși nu este decît o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mijloacele prin care putem scăpa de ea. Psihologia intimității motivante, care caută legile ce guvernează lumea interioară și face legătura între intenție și extensia ambiantă, nu poate deveni operantă decît în măsura în care omul poate învinge spaima sub forma ei cea mai chinuitoare: spaima față de sine, spaima pe care i-o inspiră culmile, posibilitățile sale nerealizate sau abandonate, și spaima pe care o încearcă în fața abisului vinilor și greșelilor lui ascunse subconștient. Viața științifică ar avea așadar de realizat același pas ca și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
toți gușații din Balcani..."58 Textul capătă valențe intertextuale. O viziune, cu totul nouă, asupra sinuciderii lui Ladima ne-o aduce celălalt prieten al său, Cibănoiu. Convingerea sa este că gestul s-ar explica nu numai prin certitudinea tardivă și chinuitoare a poetului de a fi iubit o prostituată ci, mai ales, unei crize mistice strecurată insidios de Bulgăran. În timp ce Cibănoiu caută să-l reabiliteze psihic pe Ladima, arătându-i că adevărata mântuire nu o poate găsi decât în credința nestrămutată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
umilit de o mulțime de farisei, între care Macedonski se detașează cu nedemnă notorietate. Boala își are momentele sale de remisiune, Eminescu dă semne de luciditate și, tocmai atunci, suferința psihică devine mai greu de îndurat. Ce poate fi mai chinuitor pentru o minte genială decât să constate că a căzut în cea mai josnică ipostază a mizeriei intelectuale, morale și fizice? "Ecce homo!", regele poeziei devine ins patibular. Toate aceste constatări își dovedesc oportunitatea în constituirea câmpului arhetipal eminescian în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
unei simetrii perfecte... În imaginea iubitei, care i se prezintă la un moment dat, el nu încetează să întrezărească pe femeia ale cărei mângâieri legănătoare prefigurau, în copilăria lui, toate armoniile odihnitoare ale naturii, toate vrăjile cu care firea adoarme chinuitoarea conștiință de sine a omului. Iubita se topește în imaginea mamei, se asimilează cu ea, încât adresându-i-se, el îi cere ceea ce numai unei mame i se poate cere: mângâierea care odihnește și adoarme. O, mamă... este un cântec
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Suferințele omenești - cauze, explicații, foloase, Editura Galaxia Gutenberg, TârguLăpuș, 2005, p. 143. footnote>. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul oricărui creștin, amintindu-i cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i-a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, Și să-l transforme în ceva bun. Astfel, credinciosul nu se va mărgini să suporte durerea, lăsând-o să se reverse asupra lui, și nu va pretinde că această experiență majoră nu îl va schimba în nici un fel. De
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Suferințele omenești - cauze, explicații, foloase, Editura Galaxia Gutenberg, TârguLăpuș, 2005, p. 143. footnote>. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul oricărui creștin, amintindu-i cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i-a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, Și să-l transforme în ceva bun. Astfel, credinciosul nu se va mărgini să suporte durerea, lăsând-o să se reverse asupra lui, și nu va pretinde că această experiență majoră nu îl va schimba în nici un fel. De
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
dramă felul cum înțelege Densusianu prietenia comuniunea umană. Stroe (Densusianu ) spune după ce este părăsit de Andrei: „Să te simți mai singur ca oricând și totuși să nu vrei să fii așa nu e și asta o suferință dintre cele mai chinuitoare ... Voi fi astfel singur ... Să fie așa ... Singurătatea are și ea puterile ei misterioase. Mă încred în ele și cât timp nu mi-a adormit în suflet credința, nădejdea nu poate fi pentru mine șovăire, descurajare Viața nu mi-am
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de fior, mister și bizarerie, amintind de prozele crepusculărilor de veac XIX (Villiers de Lisle-Adam, I. Tarchetti ș.a.), din care nu lipsesc ședințele spiritiste, reîncarnarea, corespondențele și codurile magice sau numerologice, Leandru cel îndrăgostit se lasă pradă nebuniei și peregrinării. Chinuitoarea lui enigmă își va găsi răspunsul deja formulat în cartea lui Potocki. Își va lua viața bucuros, știind acum că locotenentul nu fusese pentru Hero decât un pretext ca să-l chinuie, așa cum el îl ademenise pe acela doar ca s-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Petros este spontană. I se redeschide gustul pentru faimoasa Conjectură, dar și înfumurarea, maliția, polemică de-a dreptul față de Hardy, de pildă, rivalul pe care nu ezită să-l denigreze. Pusă față-n față cu fantomele trecutului, supusă unei introspecții chinuitoare, fragila pavăză a bătrânului matematician cedează. Călcâiul lui Ahile era rănit de moarte. Renegându-și vechile acuze privind Teorema Incompletitudinii, într-un acces de mistificare paranoică, Petros moare, răpus de propriul delir, agravat de o probabilă congestie cerebrală. Petros Papachristos
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme.“92 Renunțarea la filozofie după încheierea Tractatus-ului, revenirea la Cambridge în 1929, intenția de a pune din nou capăt activității filozofice la mijlocul anilor ’30 pot fi înțelese ca expresii ale acestei zbateri chinuitoare. Ca și încercările repetate ale lui Wittgenstein de a și anihila vanitatea prin acte de penitență. Încă în 1931, la scurt timp după ce a început să predea la Cambridge, a simțit nevoia să pună pe hârtie relatări despre momente ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în gândire, acele dificultăți pe care Wittgenstein le compară cu crampele musculare. Modul în care confuzia dintre enunțuri despre fapte și reguli ale folosirii anumitor expresii, reguli care variază de la un limbaj la altul, poate genera probleme fără soluție, impasuri chinuitoare ale gândirii, este ilustrat și de situații care survin în știință. Istoria științei este instructivă, între altele, pentru că ea ne arată cum pot fi depășite asemenea impasuri. „Uneori, un limbaj științific produce o obsesie, iar un nou limbaj ne îndepărtează
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de tipul „Ce este x?“, „Care este semnificația cuvântului x?“. Putem încerca să dăm definiții, dar acestea se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sus" (Eminescu), adică "Luna clară", ce se scaldă "ca nimfa-n cer" ( Va) ajung, nefericit, să experimenteze suferința în doze mari, urmând un traiect existențial ce nu poate avea decât un singur punct terminus, stingerea. Preludiile acesteia sunt așteptarea febrilă, chinuitoare, fantazarea barocă, somnul coșmaresc sau, cel mai adesea, obsesia absenței și a sterilității. Reverberațiile suferinței întunecă iremediabil atmosfera oricum asfixiată, marcată de simboluri ale neființei ("casa cu panglici și rame mucezite", policandre grele-n cristal, "raclele, sticlele,/ toată mecanica în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
desăvârșitei tristeți./ cu inima frântă și mâna-nghețată/ direct pe pielea întinsă a sufletului/ cu o peniță bine ascuțită/ înmuiată într-un sânge gâlgâitor/ ca izvorul când vine dimineața// de ziua Mamei a sosit Abadon". Deși poetul simte în permanență "chinuitoarea apăsare/ teascul vișiniu al pustietății", el întoarce împotriva chemării neantului armele redutabile ale oricărui poet autentic, iar atenția lectorului este adesea dirijată înspre acest gen de metafore-simbol ale rezistenței ori supraviețuirii. Din acest motiv putem descoperi, de pildă, frecvent în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Doamne, iarăși vorbesc/ singur pe stradă, probabil că iarăși/ am uitat să iau picăturile..." (Din reveriile domnului R. (1), din Missa solemnis). Chiar și la celălalt capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă), în nodurile discursive se strecoară, întotdeauna
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
distant, glacial, poetul Ștefan Augustin Doinaș a citit un text de principii, redactat în termeni sobri și severi, fără niciun punct de contact cu tonul și limbajul discursurillor oficiale. Ascultându-l, pe N. Ceaușescu îl apucase parcă o bruscă și chinuitoare durere de dinți. Grimasa îl trăda. N. Ceaușescu se simțea sfidat, disprețuit, călcat în picioare de intelectualismul biciuitor al intervenției lui Doinaș, probabil nici nu înțelegea toate cuvintele, erau multe neologisme, multe abstracțiuni, idei și nu ideologie formulată propagandistic, o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]