10,040 matches
-
adusese aminte de-o odaie pe care o ținea degeaba în fundul curții. Ar mai fi scos sărăcia din casă. A pus-o deci pe coana Marioara să spoiască din nou pereții, că se scorojiseră, a băgat o sobă, să aibă chiriașul iarna la ce se-ncălzi, și cu câteva trențe și lucruri de-i prisoseau, se numea că poate să ia ceva bani. Într-adevăr, la vreo două săptămâni, coana Marița, a de da-n cărți, i-a găsit un chiriaș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
chiriașul iarna la ce se-ncălzi, și cu câteva trențe și lucruri de-i prisoseau, se numea că poate să ia ceva bani. Într-adevăr, la vreo două săptămâni, coana Marița, a de da-n cărți, i-a găsit un chiriaș. S-au tocmit ei ce s-au tocmit, și într-o dimineață, la poarta curții s-a oprit un camion în care erau așezate câteva lucruri: scaune, mai multe tablouri și un raft de cărți. Chiriașul ajutase căruțașului să descarce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i-a găsit un chiriaș. S-au tocmit ei ce s-au tocmit, și într-o dimineață, la poarta curții s-a oprit un camion în care erau așezate câteva lucruri: scaune, mai multe tablouri și un raft de cărți. Chiriașul ajutase căruțașului să descarce. Veta se nimerise prin curte. Se uitase la necunoscut. Acesta era bine făcut, înalt, cu priviri vesele, îmbrăcat în haine călcate. Pe fruntea brobonată de sudoare îi cădeau vițele negre ale părului. Tânăr, să fi avut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe geam ședea, să-l vadă când pleacă și când se întoarce de la treburile lui. Subțire băiat! Călca ușor și se ținea drept, ca ofițerii. Pleca flu-ierînd, venea fluierând cântece de-ale lui. I-a plăcut Vetii. Într-o seară, chiriașul a chemat-o pe maică-sa și-a rugat-o să-i spele și lui rufele și să-i mai dea din când în când câte o mătură prin odaie, că n-avea timp. Atunci a intrat fata lui Aristică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prima dată la el. Înăuntru mirosea a sulfină și dușumelele pocneau sub pași. Pe masa scundă Veta a văzut un teanc de cărți groase, cu coperți de piele și câteva ramuri înverzite de salcie, care parcă înveseleau locul. Pe pereți, chiriașul așternuse preșuri colorate și tablouri. Nu mai cunoștea odaia lor rece. Maică-sa o chemase să-i ajute la strânsul rufelor, și ea n-ar mai fi terminat. - Atunci ai dumneata grijă, încheiase domnu Procopie înțelegerea, mai faci curat din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întrebat fata în loc să-i răspundă. Ridicase ochii. El zâmbea. Mai bine ar fi murit, pentru că inima i se cocoloșise. y - Pari cam speriată, adăugase studentul. - Nu. Eu nu mă sperii ușor. Ce știi dumneata? Se dăduse jos de pe scaun și chiriașul venise lângă ea, privind-o serios, cu o cută pe frunte. - Câți ani ai? - Da de ce-ntrebi? se ițise copila spre el, scuturuidu-și părul. Procopie tăcu o clipă, descumpănit. - Întreb și eu, așa... - Oi fi curios, să nu-ți fie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce să faci cu ea! Și se burzului: Zău, credeam că ești mai deștept! Am să te duc la baba Aglaia să te învețe cum se scoate junghiul cu foarfecă! Uite, pui pariu că nici ventuze nu știi să pui! Chiriașul tăcea. - Ei, de ce nu vorbești, grăiește, știi sau nu știi? - Nu știu. - Păi să te învăț eu! Da pentru asta trebuie să răcești zdravăn o dată! Trecuse timp destul, trebuia să plece. Și-a adus aminte de cărți. - Dă-mi romanele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ceva... - Ce mai e? - Mama spunea că am început să-mi pun lămfiță-n sân... Tăcu o clipă, apoi rosti iar: Și nu e bine... - Îți pui lămîiță-n sîn? -Da. - De ce? - Să miros frumos ca dumneata... Procopie fluieră. - Ce vorbești? -Zău. Chiriașul își scoase ochelarii și îi șterse cu batista. - Acu să știi că mă duc de-adevăratelea... §i ieși afară. Cerul era cenușiu de tot. Numai spre răsărit atârna o fișie albă între cioturile salcâmilor arși, ca o americă spălată. O
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ia ce-i al lui și să plece unde-o vedea cu ochii, să ne lase în sărăcia noastră? Tramvaistul s-a mai gândit, 1-a întrebat și pe nea Fane, la circiumă: - Mă vecine, ce zici, uite, am un chiriaș. Tânăr, de. Om cu carte, student. Fata merge și ea pe șaisprezece anișori, să-mi trăiască... - Să-ți trăiască! - ...cam face zâmbre chiriașului. Acu, eu n-am văzut-o, da-mi spune mă-sa. E cuminte, săraca, da mai știi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gândit, 1-a întrebat și pe nea Fane, la circiumă: - Mă vecine, ce zici, uite, am un chiriaș. Tânăr, de. Om cu carte, student. Fata merge și ea pe șaisprezece anișori, să-mi trăiască... - Să-ți trăiască! - ...cam face zâmbre chiriașului. Acu, eu n-am văzut-o, da-mi spune mă-sa. E cuminte, săraca, da mai știi... Nea Fane a sorbit cinzecul său cu evlavie, a așezat măsura pe tejghea și a clătinat din cap: - Și-adică ce-ai vrea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bine, și umblă cu burta la gură... N-a mai băut domnul Aristică. A doua zi, cum s-a luminat, a bătut în ușa studentului. - Bună dimineața, a zis. Domnu Procopie, nu te supăra, am de vorbit ceva cu dumneata... Chiriașul i-a deschis cu inima cât un purice. - Poftim, poftim... 271 Tramvaistul s-a așezat pe un scaun, și-a scos batista și și-a șters fruntea de sudoare. Nu-i cădea nici lui bine. - Uite ce este. O să-mi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
urgență a societății românești. Este vorba de legi ce priveau direct probleme fundamentale ale populației evreiești, legate de cetățenie, de dreptul la muncă și implicit la câștigarea existenței, de redobândirea proprietăților confiscate, fie locuințe, fie Întreprinderi, sau recăpătarea calității de chiriaș În diverse locuințe de unde fusese evacuată, de accesul la Învățătură și asistență socială. Este vorba deci de o paletă foarte largă de probleme, ce acopereau practic Întreaga sferă a vieții evreiești. Deși au recunoscut, teoretic, gravitatea situației și necesitatea unor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și fluviale, expropriate prin legile regimului trecut, aflate În posesia C.N.R., vândute, consumate sau sustrase. 2. Reintrarea proprietarilor și arendașilor de bunuri rurale, vase, industrii În folosința imediată, și pe data de 26 octombrie 1944 a proprietarilor urbani și a chiriașilor În locuințele din care au fost evacuați, urmând mutarea chiriașilor actuali C.N.R. fie În locuințele ce ocupau Înainte, fie În locuințele ocupate azi de evrei, iar dacă nu au avut locuințe În xe "București"București, să fie repartizați În locuințele
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
C.N.R., vândute, consumate sau sustrase. 2. Reintrarea proprietarilor și arendașilor de bunuri rurale, vase, industrii În folosința imediată, și pe data de 26 octombrie 1944 a proprietarilor urbani și a chiriașilor În locuințele din care au fost evacuați, urmând mutarea chiriașilor actuali C.N.R. fie În locuințele ce ocupau Înainte, fie În locuințele ocupate azi de evrei, iar dacă nu au avut locuințe În xe "București"București, să fie repartizați În locuințele ce au fost ocupate de militari sau funcționari germani. 3
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
tuturor contractelor de Închiriere publice sau secrete prin care s-a fixat o chirie superioară celei din octombrie 1941. 6. Restituirea tuturor carențelor ipotecare expropriate, ele urmând să fie reînscrise, la cererea creditorului evreu. 7. Anularea tuturor legilor care obligau chiriașii evrei să plătească statului taxe pe care nu le plăteau ceilalți chiriași cu taxa de 15% asupra valorilor contractului”1. Un alt memoriu pe linia reabilitării populației evreiești avea ca obiect reintegrarea În muncă a evreilor - funcționare, lucrători, ucenici - ce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o chirie superioară celei din octombrie 1941. 6. Restituirea tuturor carențelor ipotecare expropriate, ele urmând să fie reînscrise, la cererea creditorului evreu. 7. Anularea tuturor legilor care obligau chiriașii evrei să plătească statului taxe pe care nu le plăteau ceilalți chiriași cu taxa de 15% asupra valorilor contractului”1. Un alt memoriu pe linia reabilitării populației evreiești avea ca obiect reintegrarea În muncă a evreilor - funcționare, lucrători, ucenici - ce au fost restructurați de legislația Antonescu. Memoriul, datat 22 decembrie 1944, era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Rădescu"Rădescu, inițierea unei legi prin care să se acorde fiecărei familii Îndoliate În urma masacrelor hitleriste și legionare o pensie din partea statului 2. Se vor ivi probleme serioase În aplicarea legii În special În problema locuințelor: eliberarea acestora de chiriașii ce profitaseră de legislația rasială a fost În repetate rânduri amânată, luându-se În considerare dificultatea socială a evacuării acestora. Conform prevederilor legii, se prelungea eliberarea proprietăților redobândite până la 23 aprilie 1945, dar respectivii chiriași capătă o nouă prelungire până la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
problema locuințelor: eliberarea acestora de chiriașii ce profitaseră de legislația rasială a fost În repetate rânduri amânată, luându-se În considerare dificultatea socială a evacuării acestora. Conform prevederilor legii, se prelungea eliberarea proprietăților redobândite până la 23 aprilie 1945, dar respectivii chiriași capătă o nouă prelungire până la 26 octombrie 19453, tinzându-se spre o definitivare a situației existente. În special această problemă a locuințelor a produs agitații În masa evreiască. Un raport informativ din 4 august 1945 făcea cunoscute frământările din cadrul populației
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Îi priveau pe evreii cărora le fuseseră spoliate proprietățile, prin confiscare sau vânzare forțată la prețuri cu mult sub valoare, pe salariații Îndepărtați din diverse locuri de muncă, pe elevii și studenții ce fuseseră excluși din Învățământul de toate gradele, chiriașii ce fuseseră evacuați din case, cei ce Își pierduseră rude apropiate În deportări sau pogromuri ori cei ce se Întorseseră din deportare bolnavi, incapabili de muncă. După cum se vede, era vorba de o gamă largă de planuri. Trebuie spus că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și tentațiilor financiare ca să accepte retrocedările adesea în condițiile unor probe insuficiente sau chiar pe baza unor documente evident falsificate. Este imposibil de estimat volumul deciziilor judecătorești neîntemeiate. Intuitiv, acesta este destul de mare. La polul celălalt, pierzătorii individuali ai retrocedărilor, chiriașii locuințelor în dispută, erau, de regulă, prea săraci pentru a fi reprezentați corect în sistemul juridic și demoralizați sub presiunea politică globală care nu le dădea nici o șansă de a câștiga. Procesul juridic al retrocedării a fost clar viciat de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la forma cea mai radicală cu putință: restitutio in integrum. Dacă retrocedarea clădirilor care nu suferiseră, de regulă, modificări importante era posibilă, ea ridica o mulțime de alte probleme care, practic, au fost ignorate. Cea mai dificilă problemă era soarta chiriașilor săraci incapabili să cumpere/închirieze o nouă locuință. Problema a rămas nesoluționată, din pricina lipsei unui stoc - locuințe sociale. Mulți dintre chiriași au fost pur și simplu aruncați în stradă. Problema cea mai gravă este însă aceea de echitate globală. Restituția
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
posibilă, ea ridica o mulțime de alte probleme care, practic, au fost ignorate. Cea mai dificilă problemă era soarta chiriașilor săraci incapabili să cumpere/închirieze o nouă locuință. Problema a rămas nesoluționată, din pricina lipsei unui stoc - locuințe sociale. Mulți dintre chiriași au fost pur și simplu aruncați în stradă. Problema cea mai gravă este însă aceea de echitate globală. Restituția, cred că cea mai radicală în România în comparație cu celelalte țări europene în tranziție, a creat un dezechilibru moral și social: pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de către generația actuală și de cele viitoarele. În perioada 2005-2015, statul român trebuie să le plătească 8,8 miliarde de dolari despăgubiri proprietarilor imobilelor naționalizate care nu pot fi restituite în natură. La acestea se va adăuga și suportul pentru chiriașii care urmează a fi dați afară din locuințe. Toate acestea se adaugă la cheltuielile făcute deja. Costurile viitoare se preconizează a fi acoperite de către întreaga populație: 25% din impozitul pe cea de-a doua clădire proprietate (măsură împotriva proprietății - actualii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tranziției, restul trebuind, într-un mod direct sau indirect, în calitate de susținători prin taxe, să plătească retrocedarea. Mai mult decât atât, cei cărora li s-a înapoiat proprietatea au primit pe un preț mai mult simbolic și locuința în care erau chiriași; - efecte negative complexe: afectarea adversă a relansării economice, împingerea în sărăcire extremă și disperare a multora dintre chiriașii din imobilele retrocedate, afectarea negativă a solidarității și coeziunii sociale, producerea uneia dintre sursele cele mai importante ale corupției. Inițial era posibilă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decât atât, cei cărora li s-a înapoiat proprietatea au primit pe un preț mai mult simbolic și locuința în care erau chiriași; - efecte negative complexe: afectarea adversă a relansării economice, împingerea în sărăcire extremă și disperare a multora dintre chiriașii din imobilele retrocedate, afectarea negativă a solidarității și coeziunii sociale, producerea uneia dintre sursele cele mai importante ale corupției. Inițial era posibilă considerarea unei varietăți de opțiuni alternative în această privință, dar care nu au fost examinate într-un spirit
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]