1,205 matches
-
erau rare, scumpe și, din această cauză, erau păstrate cu evlavie. Cu siguranță, că atunci când a fost mutată biserica de la Filipeni, au fost date și cărțile de cult, unele vechi, în limba slavonă, altele tipărite în românește, dar cu caractere chirilic. A fost nevoie de contribuția cetățenilor pentru a se cumpăra cu 70 de lei (franci) un Minei de la Iordache Diaconescu din Mărăști, după ce un incendiu a mistuit biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” de acolo. Cartea a fost cumpărată în februarie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limbii slavone cu limba vorbită de toți locuitorii, limba română. Înlocuirea limbii slavone, limbă de cultură, cunoscută de mult prea puțini inițiați, s-a făcut prin secolul al XVII-lea, când s-a scrisă românește dar cu alfabet slav, numit chirilic, după numele celui care l-a „inventat”, misionarul creștin Chiril, grecă sau bulgar ca neam, alfabet folosit de români până la introducerea alfabetului latin, în timpul domniei lui Al. I. Cuza. Poporul de rând, căruia și se citea Evanghelia slavă într-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au ocupat șările Române de 9-10 ori. Deși, începânăd cu secolul al XVI-lea pentru Filipeni și Fruntești sunt 100 de documente, în principal acte de vânzarecumpărare, de hotărnicie, de judecată, scrise în slavonă și în limba română cu alfabet chirilic, aflate în Fondul Vasile Rosetti de la Arhivele Naționale București din care se poate reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar, fie că Vasile Ciută, primarul, fusese eliberat din funcție. Ambii nu știau carte, spre deosebire de cel care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet latin. În 1871 primar era Ion Paladi, delegat al primarului era Mihai Ciuchi, iar ajutor de primar era Costache Mironescu. Pe un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet latin. În 1871 primar era Ion Paladi, delegat al primarului era Mihai Ciuchi, iar ajutor de primar era Costache Mironescu. Pe un alt act de naștere cu nr. 50 din 1871, găsim o notă făcută de către Cezar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deosebită, va fi prins multe lucruri și de la preotul Vasile ori de la cei doi dascăli pe care-i avea pe lângă casă. Ștefanelli, viitorul său coleg de studenție, dar și coleg la Cernăuți, observa că el știa cu înlesnire slova veche chirilică și mai cu seamă cărți vechi vedeam în mâna lui. El îmi zise că acasă a deprins acestă slovă 51. Mai mult decât atât, Vasile Bumbac își aducea aminte că la Cernăuți școlarul cel năzdrăvan i-a recitat zemlich gut52
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
modelele vechi să pictezi cu credință?! buzele tale se întreabă astfel, eu doar mă uit înalt la tine și nu-ți pot răspunde decât că iubirea, și aceștia nu pot fi decât sfinții Constantin și Elena silabisești tu curios scrierea chirilică, era în pronaos nu-i așa?! când mi-ai vorbit despre culoarea din imaginea fetei îndrăcite, și undeva în bolta pronaosului un înger, și iarăși îngeri în jurul lui Iisus Emanuel, am să vorbesc cu părintele să mă lase după-masă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
subliniez tenacitatea acestui veteran care a fost capabil să aștearnă 350 de pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am întâlnit prin Arhivele Statului pe documente caligrafiate chirilic sau latin, lăsate prin hronici de cronicarii vremurilor sau copiștii curților domnești, semne ale unor talente deosebite, sau semnături greu de imitat întro vreme când începuse să se practice falsul în acte publice. Ziceam tenacitate pentru că autorul acestor amintiri își
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
, gazetă politică și culturală apărută la Chișinău între 24 mai 1906 și 11 martie 1907 (79 de numere), cu litere chirilice. Este prima publicație din Basarabia în limba română, avându-l ca redactor-editor pe Emanuil Gavriliță. La început apărea de două ori pe săptămână (de regulă miercurea și sâmbăta), mai târziu periodicitatea ei a devenit neregulată. Din primul număr, colaboratorii gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel Darie, Leonida Iorga (Lari), Ion Vatamanu. Sunt publicate și analizate texte reprezentative din literatura străină, traduse în limba română (cu caractere chirilice). Tălmăcirile din Ovidiu, Horațiu, Petrarca, Boileau, Voltaire, Cervantes, Paul Valéry, Charles Perrault, Anatole France, Paul Eluard, Federico García Lorca, Rafael Alberti, Pablo Neruda, Miguel Angel Asturías, N.V. Gogol, A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, Walt Whitman, Luigi Pirandello, Franz Kafka, Ernest Hemingway
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
zona de dezvoltare a viitoarei limbi finlandeze sunt scrisorile pe scoarță de mesteacăn de la Novgorod care datează din anii 1100-1200. Cea mai cunoscută dintre acestea e cea care poarta numărul 292, scrisă în dialectul carelian din acea perioadă, cu alfabet chirilic și considerată cea mai veche manifestare scrisă din limbile fino-baltice. Conținutul acestei scrisori nu este clar, tema situându-se undeva asupra divinității și spiritului său justițiar. Se cunosc și scrisori în alte limbi baltice. 1.2. Perioada medievală: 1150-1523. Era
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
antologiei pe care a îngrijit-o Domnia Sa: B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie (Minerva, București, 1988). Cu 14 ani înainte, și dincolo de Prut, N. Romanenco și P. Balmuș au avut o inițiativă lăudabila: aceea de a retipări (în alfabet chirilic, firește) Principiile de lingvistică ale lui Hașdeu, la care au adăugat un supliment de scrieri ale aceluiași autor, supliment ce cuprinde și studiul despre ramificațiile gramaticii comparative 3. În aceste condiții, ne putem întreba care ar fi oportunitatea prezenței ediții
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea primelor două părți. Prefațând reeditarea Principiilor (în scriere chirilica) dincolo de Prut, Silviu Berejan spunea în 1974: Nedispunând de continuarea operei hasdeiene, putem considera că studiul său "Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative" compensează într-o oarecare măsură partea a treia a tratatului, privind "Linguistica în specie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Dunării; ei adaptară caracterele grecești la literele latine și slave pentru a forma un alfabet de treizeci și opt de litere, cu ajutorul cărora au fost publicate cărțile sfinte în limba noilor prozeliți. Acest alfabet e numit și astăzi cirilic sau chirilic. Alfabetele rus și sârb derivă în mod direct din el; românii l-au adoptat în jurul secolului al XI-lea; de la această epocă încoace e folosit în liturghie în mod exclusiv. Această circumstanță avea să contribuie, la un popor esențialmente religios
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
multă vreme de nerecunoscut sub această haină, dacă a fost confundată cu idiomurile vecine din care făcu în mod necesar câteva împrumuturi, ea a rămas totuși constantă. Pronunția putu fi reprezentată în toate nuanțele sale cu ajutorul combinațiilor multiple ale alfabetului chirilic; aplicarea pronunțării actuale la vechea limbă latină ar fi cum nu se poate mai utilă prozodiei și i-ar reda frumoasei limbi a lui Cezar și a lui Cicero câteva dintre proprietățile sale uitate. Într-adevăr, adevărata accentuare și consonanță
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
un mod în egală măsură pretențios și arbitrar; în pofida a ceea ce s-a spus în această privință, pedagogia franceză nu va ceda! Deși cărțile religioase, o parte din ziare, din tipărituri și din scrierile oficiale sunt publicate aici în caractere chirilice, există tendința de a reveni la alfabetul latin; literele suprimate astfel vor fi înlocuite prin accente. Această revoluție gramaticală are parte de opoziție. Dacă venerabilele caractere care au salvat limba română trebuie respectate, suntem totuși siliți să recunoaștem că alfabetul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
avut de luptat împotriva slavonei, limba oficială a Bisericii și a administrațiilor. Cele mai vechi cărți tipărite sunt în limba slavă. Primele cărți tipărite în română, Catehismul de la Sibiu și cel de la Brașov (secolul al XVI-lea) sunt cu caractere chirilice. În secolul al XIX-lea apar cărțile românești cu litere latine. Secolul al XVI-lea a lăsat un manuscris al Faptelor Apostolilor în română, o Psaltire românească, o Evanghelie manuscrisă românească (la British Museum), un Catehism protestant (1544), cele patru
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din România zugrăvesc spiritul național cu elanurile, volubilitatea, imaginația ardentă, tristețile voluptuoase și alintările lui de copil. Cultul literaturii orale românești este o chestiune națională. Slavii ar fi vrut să înăbușe, să mascheze patria română, învăluind-o în pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard Quinet. Româna a dispărut în literele unui alfabet străin. Era de nerecunoscut. Voiau s-o înăbușe, iar un român scria la 1820: "Cu atâta funingine au acoperit boiereasca lor față
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dar nu m-aș grăbi să elimin „amestecul” unor înrâuriri străine. Căci, iată, în „propovedaniia a cincea” („Când moare omul vestit sau destoinic, cu nume bun”), unde niște apoftegme latinești încheie semnificativ trei scurte disertații, aceste formulări sunt „transcrise” cu chirilice potrivit rostirii maghiare (să nu-l bănuim prea tare că nu le-a „simțit” și ale sale): „Virtuș poșt funera vivit” (p. 58)610, „Morș non eșt ultima linea rerum” (p. 59), „Școla cruțiș, școală luțiș” (p. 61). Ioan Zaba
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dreptunghiuri verticale, unul negativ și unul pozitiv, alăturate. Stânga dreptunghiul este plină cu imaginea Bunei Vestiri, repre- zentată grafic așa cum, cu siguranță, Stahi o cunoștea de pe vremea când exersa în timpul liber desenul. În dreapta, chenarul delimitează suprafața paginii cu textul în chirilică, referitor la slujba legată de momentul ilustrat alături. Nimic din toate aceste alăturări nu pare a fi întâmplător ci, dimpotrivă. Paginile ceaslovului sunt patinate și învechite cu alburi și griuri mâncate de vreme, contrastând cu batista care în părțile cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
1884); Dimitrie Onciul; „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinții românilor în Dacia Traiană” (1885) -În a doua jumătate a sec. XIX a avut loc dezvoltarea conștiinței romanității poporului român, a limbii și civilizației acestuia, datorită: o renunțării la scrierea slavonă (chirilică); o generalizării alfabetului latin; o predării limbii române și a istoriei naționale. -După Marea Unire din 1918, a continuat să fie negată ideea continuității românești în ținuturile de dincolo de Carpați. -În acest timp, școala istorică și lingvistică românească a realizat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
București, 1904; Momente culturale, pref. Ilarie Chendi, București, 1904; Catalogul manuscriptelor românești (în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa), I-II, București, 1907-1913, III, Craiova, 1931; Începătorii Academiei Române la 1866 și 1867, București, 1922; Album de paleografie românească (Scrierea chirilică) (în colaborare cu N. Cartojan), București, 1926. Ediții: Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, București, 1886; Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi, Întrebare creștinească, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
copiere a textelor religioase. Vechea bulgară, sau slava bisericească, a devenit limba bisericilor ortodoxe slave și a culturii slave din secolele care au urmat. Alfabetul glagolitic originar a fost modificat ca să semene mai mult cu cel al limbii grecești, alfabetul chirilic rezultat fiind adoptat de slavii ortodocși bulgarii, sîrbii și rușii. Primul imperiu bulgar a atins apogeul în timpul domniei lui Simeon (893-927), cel de al doilea fiu al lui Boris. Atracția Bizanțului sau Constantinopolului a continuat să fie puternică pentru conducătorii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]