6,276 matches
-
condițiile în care membrii familiei fiecăruia încearcă să afle dacă au supraviețuit cu bine. Casele sunt afectate - ușile nu se pot închide bine și malul ieșit din pământ a intrat în case - din câte am inteles o să devină tare că cimentul o dată ce se întărește. Asta face case de nelocuit pe o lungă perioadă de timp. Alimentele, apa și benzină sunt destul de greu de accesat și atunci când se pot, în cele mai multe cazuri trebuie să plătești cash. Care cash nu poti sa obtii
CELULA DE CRIZĂ de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348984_a_350313]
-
ordinari. Ăștia sunt specii. Sunt subspecii. Și atunci eu trebuie să spun: dumneata director de televiziune ești un ordinar! Și dumneata șef de programe! Pentru că îți place chestia asta. Dumneata nu mori niciodată, ești nemuritor și iresponsabil. Dumneata ești cu ciment în creier domnule. Trebuie spus lucrul ăsta! Cică este o alternativă. Alternativă la ce mă jegosule? Chiar nu este clar să denunțăm? Eu am făcut pe cei din Televiziunea Națională criminali. Eu pe ăștia i-aș judeca la Nurenberg. Au
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
am simțit primele zgâlțâituri în coate și genunchi. Vedeam cum se confecționează cofrajele, cum se fixează armătura, cum se închid cu scânduri de stejar de jur împrejur bătându-se în cuie, cum se toarnă betonul. Cum se urcau sacii de ciment și alte materiale la etaj cu bobul, de fapt un scripete cu cablu de oțel cuplat la un motor electric care punea în mișcare o platformă de scânduri, în interiorul unui schelet ca al ascensoarelor. În altă parte, un fel de
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
atac ploșnițele de care nu putuseră să scape cu nici un chip și împotriva cărora duceau o luptă acerbă. Cineva avusese ideea să facă rost de patru cutii de conserve în care turnase gaz și picioarele paturilor nu mai stăteau pe ciment ci în aceste încălțări ciudate, ploșnițele nemaiavând cum să treacă de ele. Au fost răscolite toate grămezile de gunoaie, s-a făcut o curățenie generală prin curtea șantierului, la bucătărie cota acesor cutii goale crescând dintr-odată. Au răsuflat oamenii
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
armata sovietică, alături de alte țări din Alianței Pactului de la Varșovia[i] (cu excepția R.S.România), atunci când au ocupat abuziv Cehoslovacia[ii]. Mi-a povestit cu lux de amănunte, cum Armata Roșie confundase niște magazii și depozite de materiale de construcție (var, ciment, cherestea, etc.), cu niște depozite strategice de armament și le-a ocupat cu tancurile, spunând că sunt spații strategice unde ei trebuie să-și gareze tancurile, camioanele și tehnica de luptă. Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la hohotul astmatic al unui acordeon de bețiv în duminici după-masa, cînd se dansa îndrăcit, pînă la epuizare, la albeața pîcloasă, de ciment, a cerului, la subsolurile bîhlite ... Tăcea ... tăcea ... Apoi spuse hotărît, în ciuda viforului dinspre director, în ciuda privirilor mîngîioase ale profesoarei, în ciuda Ramonei cu codițele ei atîrnînd cuviincios, atît de cuviincios, în ciuda tuturor, a întregii lumi: “Nu, limba română nu este ca
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
mergând cu spatele și cu el strâns lipit, încercând să ajungă la ușă, să ceară ajutor, s-a împiedicat de o denivelare a pardoselii, a căzut pe spate, cu Viorel peste ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
încercând să ajungă la ușă, să ceară ajutor, s-a împiedicat de o denivelare a pardoselii, a căzut pe spate, cu Viorel peste ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă vrei? Ai văzut că mă dorești? Nici nu
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
deasupra sa. Se ridică, își încheie liniștit șlițul pantalonilor și îi spuse cu năduf: - Nu era mai bine dacă o făceai de plăcere? Până la urmă ți-a plăcut, nu? Când a văzut că nu are nici o reacție, rămânând întinsă pe ciment, i-a luat mâna ca și când ar fi vrut să o ajute să se ridice de jos. Atunci a văzut pata de sânge de pe ciment și faptul că era leșinată sau moartă. Capul îi atârna inert pe umăr. S-a speriat
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
urmă ți-a plăcut, nu? Când a văzut că nu are nici o reacție, rămânând întinsă pe ciment, i-a luat mâna ca și când ar fi vrut să o ajute să se ridice de jos. Atunci a văzut pata de sânge de pe ciment și faptul că era leșinată sau moartă. Capul îi atârna inert pe umăr. S-a speriat, a fugit să deschidă ușa repede la magazie, a luat chilotul fetei și în grabă l-a înghesuit într-un sac cu concentrat și
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata leșinată. - Nu știu, așa am găsit-o, cred că s-a împiedicat și s-a lovit cu capul de ciment într-o magazie. Ajunsă pe patul de consult, doctorul a sărit imediat să vadă care este starea fetei. Avea puls chiar dacă era slab, însă trebuia să fie transportată de urgență la spital pentru investigații amănunțite. Sună salvarea și anunță cazul
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
când a mers să vadă ce s-a întâmplat, a găsit colega sa lungită jos cu o contuzie la cap. Se împiedicase de un sac cu furaj sau de altceva poate și în cădere s-a lovit la cap de cimentul de pe pardoseală. Doctoriței i se păru cam puerilă explicația, dar nu era treaba ei să cerceteze. Pe ea o interesa să stabilizeze pacienta și să o ducă cât mai urgent la spital. Doctorul Țigănuș a evacuat toți curioșii din cabinet
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
acel suflet rătăcit. Cert este că după trecerea în veșnicie a chiriașului o rudă a acestuia pretinde locuința. Nefiind-ui acordată s-a răzbunat prin deteriorarea locuinței bine întreținute de fostul chiriaș. Până și canalizarea a fost astupată cu lapte de ciment încât în întreaga casă a apărut pericol de inundații obligând ceilalți locatari să facă urgent mari cheltuieli pentru desfundarea ei. Proprietarul a făcut plângere penală pentru distrugeri provocate locuinței sale. Dar... A intervenit un dar! Chiriașul avea mai multe rude
RSDR ÎMPĂRĂŢIA MINCIUNII. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350136_a_351465]
-
sau UTM responsabili cu propaganda. Profesorul RANGA se lupta ca acest cenaclu să fie cât mai activ în viața culturală a orașului Turda un mare centru muncitoresc cu fel și fel de uzine și șantiere. Se știa de fabrica de ciment care polua cu acel praf împrejurimile zonei. Fabrica de sticlă unde lucra și unchiul meu. Uzinele chimice Turda fără să amintesc de orașul vecin Câmpia Turzii cu celebra Uzină Industria Sârmei sau Industria de lut ,,Ghiriș Arieș” unde se fabrica cărămida
1963 CENACLUL PAVEL DAN DIN TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365809_a_367138]
-
3. În comunicarea despre „Trovanții de Buzău-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru”, istoricul Diana Gavrilă, ghid turistic în zonă, ne lămurește că termenul se referă la niște bolovani uriași (concrețiuni), „o adunătură de pietricele de dimensiuni diferite, legate între ele printr-un ciment carbonatic. În principiu sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Termenul de trovant este specific literaturii noastre și a apărut prima dată în 1907, în lucrarea Terțiarul din Oltenia , a naturalistului Gh. Munteanu
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
și puteam fi atât de extaziați de explozia de viață a naturii. Nouă ne plăcea să mergem cu picioarele goale prin iarba verde și mătăsoasă, ( ți-amintești?! ) și o căutam cu dor și disperare în fiecare colț de beton și ciment al marilor orașe în care noi locuiam, chiar dacă unul eram la un capăt de zare, iar celalalt la alt capăt de zare. Nimic nu conta atunci, decât iubirea care ne lega! Atunci am descoperit că puterea de a nu îmbătâni
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
făcuse cam de o jumătate de metru. Băăă, Tobit, băăă,- repeat Durică,- am văzut moartea cu ochii. Se băga cu nasul în paie și sufla în foc. Pe pereți niște sfinți spălăciți se uitau la noi. Pusesem armele jos pe ciment și ne încălzeam mădularele sătule de-atâta frig și mers pe jos. Ee-eu, băăă Tobit, băăă, nu știam de ce ne spunea comandantul să ne deșertăm, băăă, deșerta-ți-vă, ne striga, că dacă vă intră cartușul în burtă, dați de
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
Răduică, Calendare și Almanahuri românești (1731-1918), Dicționar bibliografic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 15) Constantin Dobrescu, Ion C. Petrescu, Viața cotidiană ploieșteană în documente de presă, (1899-1933), Editura Elapis, Ploiești, 2009 16) Constantin Dobrescu, Cătălin Dobrescu, Istoricul Fabricii de ciment Portland Azuga (1896-1948), Editua Elapis, Ploiești, 2009 17) I. Hangiu, Dicționar al presei literare românești (1790-1920), Editua Științifică și Enciclopedică, București, 1987 18) Gheorghe Marinică (în colab.), Bisericile din Ploiești, biserici ortodoxe I, Monografie, Ploiești, 2003 19) Al. Zub, Junimea
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
a ridicat îndată capul, uitându-se plictisit așa, dintr-o parte, drept în ochii mei pentru câteva clipe - avea nasul și ochii negri ca tăciunele, contrastând puternic cu albul lăptos al părului -, după care și-a lungit iarăși botul pe ciment, cu un geamăt prelung... Am schițat doar un pas mic spre podișcă, dar imediat câi- nele acela și-a ridicat din nou capul spre mine și apoi s-a săltat în șezut și a început să-mi arate colții mârâind
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
pitit după o tufă de arini. Cu ochii în patru, să nu-l prindă cineva, fiindcă era în plină prohibiție, dădea la pește. Numai că, rezultatele refuzau să apară. Peștii, înțeleși probabil cu autoritățile, ignorau atât momelile din mămăligă cu ciment ale lui Bidel, cât și tehnicile sale desăvârșite în construcția unor înjurături și blesteme ireproșabile din punct de vedere al fanteziei creatoare, chiar dacă, gramatical, lăsau de dorit. Sfințise până acum, la ora prânzului, un pachet de țigări și litruța aferentă
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
respectiv și nu aveam ... XVII. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014. CAPITOLUL 6 După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor. Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și plopii a căror prezență acolo părea nefirească, ... Citește mai mult CAPITOLUL 6După nici douăzeci de minute cei doi ajunseseră în fața unui gard înalt, din plăci de ciment. Deasupra plăcilor, două fire de sârmă ghimpată. În spatele gardului, plopi deși împungeau cerul cu vârfurile lor.Liniște! Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
1936. A lucrat o echipă formată din peste 1.200 de muncitori și 300 de ingineri și cu un masiv efort federal, o investiție de 240 de milioane de dolari. Este un baraj proiectat să reziste 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea impresionantei construcții nu se va întări complet decât peste 500 de ani. Acest baraj ne-a impresionat și prin mărime, dar și prin frumusețe. Are o lungime de 379 metri și o înălțime de 221 metri, cât
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
în câmpul muncii, tot cu bască și salopetă, acum însă și privire șmecheră, țigară în colțul gurii, plus gura plină de nobilele idealuri ale timpului său. Striga din rărunchi pe unde apuca: „patriei, cât mai mult cărbune coxificabil (beton, oțel, ciment, acid cianhidric, sau locomotive, însă nu și ulei de candelă, că poporul doar nu mănâncă rahaturi d-astea). Și, deși era lăcătuș mecanic necalificat, își păstrase intactă capacitatea de a turna profesionist din orice poziție, calitate care-l ridica mult
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
-o bă, ce ne mai fierbi atâta, spune-o odată, se răsti cam nervos domnul Aristide, peste măsură de uimit că Lae are darul vorbirii, iar el, uite, nu aflase încă asta, deși, la vremea lui și Lae mușcase din cimentul arestului. Sau poate că atunci și l-o fi căpătat, cine știe, își continuă gazda starea de perplexitate... - Sî videț’! Iara-n Diocheț’ o fimeii tânără șî-n puteri da’ nu pute fași copchii... Jali mariiii, că nu prime alocații
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]