1,195 matches
-
théories du român, Dunod, Paris, 1998 CHEVALIER, Louis, Leș Parisiens, Hachette, Paris, 1985 CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON, Pierre, La poésie de Paris dans la littérature française de Rousseau à Baudelaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
humaine, așa cum este el expus în scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care se exprimă, prin vers sau proză, în limba română. Limba română este inima sufletului românesc, forma cea mai înaltă de expresie a acestuia. Limba română nu mai permite grade de intensitate pentru sufletul românesc. Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Anatol Ciobanu, Ion Ciocanu, Serafim Belicov, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu Păun, Ana Guțu, Elena Prus, Vasile Bahnaru, Anna Bondarenco, Ludmila Zbanț, Gheorghe Moldovanu, Maria Șleahtițchi, fie-mi iertate omisiunile, sunt poeți, scriitori, intelectuali de forță ai Moldovei dragi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de sprijinit, subvenționat și aservit. Era prea mult dator. În bătălia politică s-a pierdut un mare patriot, omul de cultură Ion Ungureanu, și au pierdut partida (inclusiv privilegii) mai toți scriitorii basarabeni în frunte cu Nicolae Dabija, acad. Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, iar Partidul Ecologist, în frunte cu prof. dr. acad. Ioan Dediu garat pe linia cea mai moartă. Prin Vladimir Voronin rusofonii au blocat orice val pro-românesc sărăcindu-i pe moldovenii care au tot crezut în revenirea comunismului, deși
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
al simfoniei, în care Beethoven, după cum însuși a afirmat, a pus accentul pe redarea trăirilor sufletești ale omului și nu pe zugrăvirea sonoră ca atare. Partea III (allegro) este intitulată ,,Reuniune țărănească veselă”: Asemănând sunetele oboiului cu cele ale unui cimpoi: Berlioz spunea că el...,,lasă să se audă un refren vesel, acompaniat de bas, care nu știe să facă decât două note. Beethoven a voit desigur să caracterizeze prin aceasta pe vreun bătrân țăran neamț, urcat pe un butoi, înarmat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
refuz și în acceptare. Craiul îi spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
rămân surde la rugămințile ei și, pentru ca suspinele să nu-i fie auzite în vale, ridică înaltul munte Furnica, barieră de hohote, dig de lacrimi, poartă a durerii. Caraiman era un uriaș voios și bun la suflet; când cânta din cimpoi și din corn, munții și pajiștile tresăltau de veselie. Avea mulți copii, pe care-i iubea. Dar aceștia se ceartă dinainte pentru moștenire. Ca să-i împace, Caraiman face fourierism și socialism, își împarte regatul în mod egale și fiecare își
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curând, totul e mai rău ca înainte. Cei mai leneși își pierd partea, cei mai activi și-o sporesc. De aici invidii, certuri, lupte. Mi mulți dintre ei sunt uciși, iar ceilalți se răzvrătesc împotriva tatălui vrând să-i fure cimpoiul fermecat. Se stârnește atunci o furtună cumplită care-i spulberă pe toți și adesea se aude încă acest uragan care vuiește până-n Valea Prahovei. Niciodată n-au fost expuse mai bine decât în acest mit dificultățile insolubile ale chestiunii sociale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
aceeași frecvență, Solomon Marcus, Daniel Cristea Enache, Svetlana Paleologu-Matta, Mircea A. Diaconu, Radu Voinescu, Adrian Jicu, Doris Mironescu, Clara Mărgineanu, Ion Buzași, Andrei Brezianu, Nicolae Crețu, Adrian Alui Gheorghe, Henri Zalis, Daniel Corbu, Iulian Boldea, Dumitru Irimia, Constantin Pricop, Mihai Cimpoi, Nicolae Balotă, Ioan Pintea, Lucian Vasiliu, Radu Tătărucă, Ioan Zubașcu, George Popa, Nicolae Mecu, Victor Marian Buciu, Livia Cotorcea, Elena Băltuță, Doina Ruști, Mircea Coloșenco, Dana Diaconu, Adrian Palcu, Pompiliu Crăciunescu, Elena Vulcănescu, Felix Nicolau, Emilia Pavel, Rodica Grigore, Olimpia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mari”. În 2003 președintele Voronin participa la conferința de constituire a unei noi uniuni a scriitorilor, intitulată „Nistru”, alternativă la cea existentă, și care în 1989-1991 depusese eforturi eroice pentru propășirea statului moldovenesc. Voronin critica Uniunea Scriitorilor condusă de Mihai Cimpoi, pentru „mostre de xenofobie și extremism”, pentru atașamentul pentru ideea unirii cu România, pentru că „datorită pasiunii pe care au făcut-o liderii Uniunii Scriitorilor și redactorul ziarului „literatura și Arta” pentru activitatea politică,, susținută generos prin recompense bănești din fondurile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
guvernul a propus comasarea a două centre științifice ale Academiei de Științe, anume Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural. Prin desființarea celei dintâi instituții, ar dispărea singurul for științific care, în anii 1988-1999, a apărat limba română. Academicianul Mihai Cimpoi constata că însuși actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naționale”, a adăugat Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a spus că tentativa de lichidare a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în Republica Moldova, inaugurate de către președintele, la acea vreme, Vladimir Voronin
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prof. Șerban Genoveva, Pleșcan Vasile; proiect « Plante melifere din pădure »coordonator prof. Șerban Genoveva, Abramiuc Eusebie ) - 2006- un certificat de participare YRE pentru proiectul “Siret rău european” coordonator prof. Șerban Genoveva - 2005 premiul al III lea Olimpiada de Biologie (elev Cimpoi Raluca a VII a, coordonator prof. Șerban Genoveva) - 2005 premiul I ÎI concursul “ Proiecte de mediu “fază județeană ( elevi Antioch Iulia, Niță Alexandra, Amăriei Larisa, Chelariu Tabita a Xa, proiectul « Bioindicatori de poluare a aerului-lichenii » coordonator prof. Șerban Genoveva) - 2005
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
țipete de copii: am vrut să-l mai văd odată pe fratele meu. Dar milițienii care străjuiau trenul ne-au alungat zicând că dacă ne apropiem, ne împușcă. Da ... acesta a fost primul val de deportări. Așa cum zice și Mihai Cimpoi în cartea sa “Basarabia sub steaua exilului” au mai urmat și alte valuri de deportări. Se vorbește mult în ultima vreme de holocaust, cum au murit milioane de evrei, nevinovați. Dar pentru basarabenii deportați în condiții inumane, nu spune nimeni
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
de suflet și inimă, ca semn dăruit Iașului autumnal, livresc, religios, teatral și muzical. Primii prieteni și colegi de profesie bibliologică? Claudia Balaban și Alexe Rău, s-au alăturat apoi lumii noastre de carte din Iașii asachieni Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leo Butnaru, Claudia Partole, Aurelian Silvestru, Gheorghe Prini, Mircea V. Ciobanu, Spiridon Vangheli, Dumitru Dragomir, Iulian Filip, Ianoș Turcanu, Iurie Colesnic, Ana Bantoș, Vladimir Beșleagă, Larisa Turea, Serafim Saka, Valeriu Matei, Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua altfel, adică prin înființări de biblioteci și saloane de carte, inițiativa podului proverbial spulberând imaginea de miraj cu flori și îmbrățișări de frate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
CERNOV, Alexandrina, 105 CERVANTES, Miguel de, 194 CHARACHIDZE, G., 182 CHARDIN, T. de, 235 CHASSAIGNE, Fr. de, 5 CHEPTEA, Stela, 254 CHIRIAC, Ion, 74 CHOPIN, Fr., 94, 95 CICERO, Marcus T., 11, 56 CIHAC, Iacob, 34, 48 CIHODARU, C., 255 CIMPOI, Mihai, 104, 106 CIOBANU, Mircea V., 104 CIOBANU, Nicu, 105 CIOBOTARI, Călin, 255 CIOLCA, Cătălin, 255 CIOPRAGA, Constantin, 79, 80, 98, 114, 124, 151, 255 CIORAN, Emil, 69, 238 CIUBOTARU, Ion H., 255 CIUCĂ, Valentin, 112 CIUREA, Ion, 106 CLAUDEL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
revistă lunară, d. J. Bettelheim, director, str. Brezoianu, 29; Bukarester-Tagblatt (germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
făcut un tur al parcului marin unde am admirat tot felul de pești și animale marine. Într-o zonă se găsesc urșii polari, în alta pinguinii, iar afară, lângă un iaz, se aflau pelicani cu gușile atârnându-le ca niște cimpoaie. După ce am vizitat și am făcut fotografii cu ceea ce ne-a impresionat mai mult, inclusiv cu pelicanii, am mers la spectacolul cu delfini. Copiii se împrietenesc ușor cu animalele, pe care le și hrănesc cu mâncare cumpărată din locurile speciale
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
al său, la rându-i, recunoscându-se, în eminescologie, discipolul lui G. Călinescu. Aceeași carte m-a împrietenit cu Adrian Marino, cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cu Iosif Cheie-Pantea, cu Nicolae Georgescu, cu Artur Silvestri, Cezar Ivănescu, Mihai Ungheanu, Paul Anghel, Mihai Cimpoi, Constantin Cubleșan. Desigur, cartea, cum am mai spus, a trezit și ostilitate. Ceea ce a fost foarte bine. Aș putea să numesc și alte prietenii literare pe care le prețuiesc: Svetlana Paleologu-Matta, Constantin Călin, Constantin Trandafir, Adrian Voica, Al. Dobrescu, Aurelia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care însă nu a știut să o păstreze... Fără să fiu deloc drastic, încăput pe mâna unor veleitari de periferie, animați mai curând de resentimente decât de generozitate și altruism, cu un juriu de mică literatură, condus de Mihai Cimpoi (istoric literar stimabil, dar necunoscător al svungului literaturii române actuale), după 2003, Concursul a degenerat într-un fel de serbare școlară, absolut fără niciun ecou. După părerea mea, nu poți construi un concurs de literatură adresat tinerilor dacă nu ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este dedicat, aproape în întregime, poetului Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a IX-a și a XI-a, iar în nr.1718/1994 „Comunicatul Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române cu privire la limba română, sub titlul „Istoria nu poate fi ignorată, recapitulare din revista Academica.” Sunt prezenți în Plai Românesc: Mihai Cimpoi, Gr. Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]