9,500 matches
-
în timpul liber. Cineva de-al casei nu putea fi, pentru că stăpânii reveneau la domiciliu numai după orele trei și tot atunci venea și servitoarea, cu care, se vorbea în oraș, secretarul o înșela pe nevastă-sa. Era o servitoare pe cinste. Dacă se mai și îmbrăca la patru ace, ar fi putut concura cu cele de la Holywood. Aceasta n-avea ce căuta în gospodăria familiei K., înainte de masă, nu numai pentru că nu avea ce face, dar pentru că și ea, servitoarea, avea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
peste noapte, directorul prea se schimbase în bine. Aceasta, în ciuda celor petrecute cu o zi înainte. Nu-i venea să creadă. Acesta îl rugă, să semneze la urmă, documentele. Gerard semnă fericit că nu se constatase nicio lipsă. Sima făcu cinste câte un nechezol și câte o prăjitură cu frișcă. Ziua următoare Gerard fusese chemat la Primărie ca să mai semneze, chipurile, încă ceva documente. Când auzi întrebarea pusă de șeful serviciului financiar, prin care era pus să aleagă sau să plătească
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să nu aud cumva că se bagă cineva peste hotărârile lui Hliboceanu și ale lui Mitruță, că cu mine își pune în cârd și își va scoate boii fără coarne! Vasilică, băiete, dacă îmi dau bine seama, ești bun de cinste. Am zis eu nu? Atunci, ia comanda și la treabă! - a vorbit Pâcu, jumătate serios, jumătate în glumă. Nici o grijă, moș Pâcule. Spunând acestea, s-a ridicat. Cu o figură zâmbitoare, s-a dus la Costache, care ședea - ca întotdeauna
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
patru, șase, opt și... gata. Eu aș zice să mai pui o ulcică, Măriuță - a făcut-o atentă Pâcu. Da’ cine mai vine la masă, mă rog frumos? Pune-l la socoteală și pe Costache, că astă seară facem noi cinste - s-a arătat galanton Pâcu. Cărăușii nu aveau ochi decât pentru strachina cu mâncare și țoiul cu rachiu din fața lor. Ochii lui Hliboceanu alergau în toate părțile, pentru a se convinge că totul este după dorința comesenilor. Când s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ceva socoteli pe acolo. Toader, speriat, l-a întrebat: „Da’ ce faci, Costică? Mai adaugi crăițari la socotelile aiestea?” „Păi cum să fie socoteala rătundă, Toadere? Dar... dar până ce mi-i da tu banii, hai să bem aldămașul. Fac eu cinste”. „Cu așa cinste mă las păgubaș. Tu îmi pui sula-n coaste și eu să beau de bucurie. Nu?” „Chiar de bucurie să bei Toadere, că...” „Că ce?” - a întrebat nedumerit Toader. „Că toată povestea n-o fost decât o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
acolo. Toader, speriat, l-a întrebat: „Da’ ce faci, Costică? Mai adaugi crăițari la socotelile aiestea?” „Păi cum să fie socoteala rătundă, Toadere? Dar... dar până ce mi-i da tu banii, hai să bem aldămașul. Fac eu cinste”. „Cu așa cinste mă las păgubaș. Tu îmi pui sula-n coaste și eu să beau de bucurie. Nu?” „Chiar de bucurie să bei Toadere, că...” „Că ce?” - a întrebat nedumerit Toader. „Că toată povestea n-o fost decât o șagă... Crezi tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
seamă de cărăuși. În scurtă vreme, Costache crâșmarul a apărut cu oala plină cu vin și a așezat-o pe prichiciul hornoaicei. După oarece codeală Hliboceanu, s-a ridicat și a vorbit cu glas răgușit: Acest vin îi adus în cinstea celor doi oameni care au stat și stau și acum în capul mesei. Locul l-au câștigat prin vrednicia lor și de aceea au fost și sunt respectați de toți... O să ne fie dor de ei. Aceste două locuri din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
întrebat Hliboceanu, mai mult pentru a-l auzi pe Pâcu dovedindu-i că era mare rușine acest lucru... Dacă n-ai aflat până acum, atunci ți-o spun eu, băiete. Să intri în rândul cărăușilor era și este o mare cinste. Să rămâi o viață în rândul lor este cea mai mare onoare pentru un gospodar din sat. Așa că această cinste o port cu mândrie datorită lui Dumitru. De fapt, după acel pumn primit în obraz de la Dumitru, am devenit cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ai aflat până acum, atunci ți-o spun eu, băiete. Să intri în rândul cărăușilor era și este o mare cinste. Să rămâi o viață în rândul lor este cea mai mare onoare pentru un gospodar din sat. Așa că această cinste o port cu mândrie datorită lui Dumitru. De fapt, după acel pumn primit în obraz de la Dumitru, am devenit cei mai buni prieteni. Astăzi, când ne-am hotărât să ne luăm adio de la cărăușie, ne luăm rămas bun și de la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mare băgare de seamă cum te porți cu oamenii tăi și cu cei de care ai nevoie mereu... Cred că știi ce vreau să spun. Să ai grijă ca mereu să fie toate la locul lor. Cât despre muncă și cinste, nici nu mai vorbesc. Pe cei doi oameni de care am vorbit aseară o să-i trimită Pâcu la tine... Să-i cântărești bine și după aceea să hotărăști. Dar... nu de unul singur. Să asculți părerea tuturor cărăușilor. Bun cuvânt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cotman, Mitruță și Puicuță. Restul au să stea pe capul tău până la întoarcerea noastră. Cu asemenea cai avem să ne mișcăm repede... Abia au intrat pe ușa poliției și lotrii au și fost luați în primire: Ia te uită ce cinste pe noi! Să ne viziteze Ceatlău și Orcic! Ați venit așa... de bună voie, ca să vă predați sau v-o tăiat calea o mâță neagră și ați greșit drumul? - i-a luat la vale polițistul în fața căruia au fost îndrumați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o viață, aș zice. Ca de obicei, la Începutul serii, avocatul Perez-Blanco ne-a amenințat că se va sinucide Într-un mod spectaculos, iar Julienne, soția lui, a râs cu vioiciune, ridicând apoi paharul de șampanie pentru a Închina În cinstea nemărginirii. Prin lentila gălbuie a lichidului, ochiul ei părea imens, de parcă un monstru ar fi stat la pândă pe fundul paharului. După șampanie, noua prietenă mulatră a generalului Bouchot a propus să mutăm petrecerea În stradă. Am făcut toate acele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o cere În căsătorie. Pe Tit Island e descoperit un celenterat despre care cercetătorii susțin că ar fi strămoșul omului, veriga lipsă În lanțul care unește amoeba cu strungăreață de contabilul cu gheb. Forma de viață e botezată „sfârc“, În cinstea locului unde s-a făcut descoperirea. În lume Începe Titmania. McDonald’s lansează chifteaua cu moț numită Titburger. Sloganul noului produs: „Mănânci ca la mama acasă“. Un pictorial cu Țâța apare În Hustler. În poza de pe copertă, insula se vede
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în contact cu o sumă de oameni cu greutate, care știau bine că o mână spală pe alta, în câteva luni scriitorul și-a văzut visul cu ochii: cărțile sale vechi au fost reeditate, premiate și puse în raftul de cinste al literaturii autohtone. Dar mitologia evadării nu se oprește la astfel de povești. Se spune că mulți oameni nici n-au fost nevoiți să părăsească zona. Lor le-a venit ideea cuiburilor paralele - o adevărată bază pentru semioza evadării actuale
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
CATA De ce o revistă „Cadențe peste timp”? Sunt suficiente reviste care se adresează spiritului elevat și cultivat pretins de o largă categorie de cadre militare în rezervă și în retragere. Pretins și afirmat prin lucrări științifice de anvergură ce fac cinste spiritului de corp și comunității militare naționale și celor locale. Este frumos. Delectări intelectuale. Noi cei de la „Cadențe peste timp”, ne propunem însă câteva probleme normale, uitate în vâltoarea tulburătoare a mersului vremii, întâlniri în scris, în condei, dincolo de tastatura
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93200]
-
în locul lui G. Dimitriu Brănișteanu, demisionat. Prin decretul cu nr. 2445, din 9 mai 1895, regele Carol I înaintează la gradul de general începând cu ziua de 10 mai pe colonelul în rezervă Gheorghe Teleman, din arma infanteriei 15. În cinstea generalului Gheorghe Teleman și a faptelor sale eroice din războiul de independență, cetățenii orașului Huși i-au ridicat un monument, în parcul aflat în fața Liceului „Cuza Vodă”, care există și astăzi. Monumentul este opera lui Horia V. Miclescu 16, care
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
basrelief se va reprezenta bătălia de la Smârdan, în care Iorgu Teleman a luat parte. / Lucrarea aceasta e prima pentru Huși. Ea face onoare comitetului de inițiativă și va fi un imbold pentru alte lucrări, la fel, întrucât Fălciul a avut cinstea să fie leagănul lui Anastasie Panu, M. Cogălniceanu, Veniamin Costachi și Alex. Ion Cuza Vodă. Pe fața principală a piedestalului se află gravat următorul text: „Marelui cetățean General Gheorghe Teleman. Acest monument s'a ridicat în anul 1914 în orașul
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
de precizie și competență - practic, te obliga să-l asculți. — Vă rog să-mi urmăriți raționamentul cu cea mai mare atenție, ca să nu trebuiască să spun de două ori același lucru. Știți probabil că cei din vechime sacrificau animale În cinstea zeilor. În acest fel, ei le ofereau drept hrană un suflet de animal În locul unuia de om. Ca să Înțelegeți mai bine: e ca și cum, În loc de friptură ai mînca, să zicem, ciorbă de legume. Strămoșii noștri nu făceau, În definitiv, decît să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îndrăznește să-i pună vreo Întrebare. Nu era nimeni. Urmă o jumătate de minut de liniște introspectivă, la capătul căreia Împăratul socoti că trebuiau punctate anumite concluzii, pentru ca toată lumea să fie lămurită. — Vă rog să rețineți următoarele, spuse. Este o cinste și o mare onoare pentru noi faptul că insula a fost invadată de niște ființe atît de evoluate, care ne pot citi gîndurile și mai pot face o mulțime de alte lucruri uimitoare. Întrebarea e: cum să scăpăm de ele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trimitea apoi la București cu poșta diplomatică. CÎnd a Împlinit vîrsta deplinei maturități, Corbu a fost Înaintat la gradul de colonel al Armatei Române și trebuie să mărturisesc că, spre deosebire de mulți alți colonei și generali, el și-a Îndeplinit cu cinste și devotament datoria, pînă la ultima suflare. În Raportul la Conferința Națională a P.C.R., din decembrie 1982, am arătat că este necesar să combatem cu hotărîre și să demascăm toate mentalitățile retrograde, mistice, să desfășurăm o luptă ascuțită Împotriva influențelor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de gînd să trec pe la tine, zise. Dai și tu ceva de băut? Uite, domnul Pablo tocmai a găsit pe internet ceva ce-l interesa foarte mult, adresa unui deputat pe care l-a văzut la televizor, și a făcut cinste. — Domnul Bazil vrea să scrie un roman despre insula Roland și tot ce i-am povestit eu de acolo, interveni din nou Pablo. — Știi ce am făcut? N-o să-ți vină să crezi! Am pus tot sufletul lui pe casete
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Bătrîn, recunoaște Roja pe un ton mai optimist, povestea e mai lungă, și e singurul episod care lipsește din caiet, declară. Și ca să mă revanșez pentru mica nedreptate pe care i-am făcut-o o să-i fac un cadou pe cinste cînd o să iasă de la zdup. Ce anume? vrea să știe Gulie. Scaunul cu rotile al Bătrînului, zice Roja făcîndu-i cu ochiul. Nu simți ranchiuna asta dintre noi, Curistule? Războiul ăsta psihologic care o să ne consume, zice Roja mai potolit, printre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ne congelăm pînă ajungem la Iași, zice Petrică, jucîndu-se cu butonul care reglează temperatura. Orice acțiune cere sacrificii, zice Monte Cristo, credeți că s-ar putea să dăm peste ceva filtre? — De cînd n-am mai băut o cafea pe cinste, zice Petrică, înmuindu-și cu grijă limba în ceașcă, ademenit de aroma braziliană. — Atîta ne-a mai rămas din marfa de import, zice domnul Președinte, abținîndu-se deocamdată de la prima sorbitură, mulțumindu-se doar cu adulmecatul. Cine ne așteaptă acolo? se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de bisericuță din Falls Church se trăgeau sfori de ani buni de zile? Cuibușor de nebunii, își reia Bătrînul ideea, uite ce zice, 250 de membri ai comunității românești locale au venit pentru a asista la o comemorare oficială în cinstea miilor de oameni care au murit în timpul protestelor și al luptelor de stradă, și, nu în ultimul rînd, pentru a sărbători prinderea liderului comunist N. Ceaușescu. Ia uite-l, dom’ Colonel, nu se poate abține Poștașul, asta v-aș spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ființa lor femeiuștile astea sînt de fapt mai dure decît noi, spune. Din partea mea poate să fie doar pastă de dinți Cristal, pe care dacă o freci cu două trei pastile de Algocalmin, o poți pune de-o beție pe cinste, zice Roja. — Altă tîmpenie pe care Bătrînul a învățat-o la pîrnaie, zice Părințelul aducîndu-și aminte de articolul „La mîna altora“ din ziarul Viața militară, scris de un condei îndrăzneț cu mulți ani înainte. — Pantofi și țoale, o ține Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]