6,307 matches
-
face fără știrea sa? Cum se va putea el pronunța asupra unei combinații căreia nu-i cunoaște modalitățile pe baza cărora s-a ajuns la înțelegerea de la Berlin"191? Punctul de vedere oficial al guvernului român reiese cu claritate din circulara ministrului de externe român, adresată miniștrilor plenipotențiari ai României la Paris, Londra, Berlin și Viena la 29 martie 1882, document în care se arăta în mod clar, răspicat și categoric că "în prezența negocierilor care au loc în lipsa noastră asupra
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
aplicabilitate, din punct de vedere juridic, pentru un stat suveran, din moment ce nu i se dă acestuia posibilitatea de a se pronunța asupra lor. Memoriul lui Ion Ghica a produs o puternică impresie la Foreign Office. De altfel, lordul Granville, în circulara din 11 decembrie (1882), semnalase în mod expres legitimitatea participării României la viitoarea conferință, exprimându-se în termenii următori: "România, neluând parte la Tratatul de la Berlin, nu poate, de drept, să solicite un loc la o conferință internațională pentru a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
diplomația română a propus, în ultimă instanță, ca în locul preconizatei Comisii Mixte, supravegherea aplicării Regulamentului de Navigație și Poliție Fluvială în amonte de Galați, până la Turnu Severin, să revină tot Comisiei Europene 227. Între timp, au venit și răspunsurile la circulara lordului Granville din capitalele europene, cu privire la participarea României la lucrările conferinței, răspunsuri care, fără a fi clar și net negative, nu erau deloc îmbucurătoare, cu atât mai puțin încurajatoare pentru tânărul stat independent. În spatele unor formulări politicoase, dar reci, distante
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din București de Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine, și lui Nicolae Callimachi-Catargi, ministrul plenipotențiar al României la Londra. 54 M. Kogălniceanu, op.cit., partea II, pp. 2-3. 55 Ibidem, partea I, p. 59
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Ion Ghica, telegrama din 6 septembrie 1881. 107 Ibidem, pp. 219-220. Nota circulară a lui Eugeniu Stătescu, ministrul Afacerilor Străine, către reprezentanții României în străinătate, 20 iunie 1881; de asemenea, Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 193, f. 391. Circulara lui Eugeniu Stătescu către Legațiile României din 20 iunie/2 iulie 1881. 108 Arhivele Naționale, fond Microfilme Anglia, r. 131, P.R.O. F.O. 104/22, f. 236. Sanderson către Granville, depeșa din 17 august 1881. 109 Ibidem, f. 236
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
confidențială din din 4/16 decembrie 1881. 158 Cestiunea Dunărei, p. 301. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, adresa din 6 septembrie 1881. 159 Ibidem, p. 302. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 7 octombrie 1881. 160 Ibidem, pp. 303-307. Circulara M.A.S. către reprezentanții României în străinătate, din 15/27 decembrie 1881; Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193, f. 524.525. 161 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 134, P.R.O.F.O. 104/30, f. 20-21. Lordul Granville
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1882. 190 Ibidem, p. 322. G. Vârnav-Liteanu către E. Stătescu, telegrama din 24 martie 1882. 191 Ibidem, p. 324. Eugeniu Stătescu către Gheorghe Vârnav-Liteanu, telegrama din 25 martie 1882. 192 Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 194, f. 211-212. Circulara lui Eugeniu Stătescu din 29 martie 1882 către plenipotențiarii României la Paris, Londra, Berlin și Viena. 193 Paul Gogeanu, op. cit., p. 83. 194 Ibidem, p. 84. 195 Vasile Netea, Ion Ghica (1816-1897), în lucrarea Diplomați iluștri, volumul III, Editura Politică
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
222 Anastasie Iordache, op. cit., p. 329. 223 Ion Ghica, La Question du Danube, în Anastasie Iordache, op. cit., pp. 330-332. De asemenea, a se vedea textul memoriului din 31 decembrie 1882 în Cestiunea Dunărei, pp. 473-489. 224 Cestiunea Dunărei, p. 463. Circulara lordului Granville către Ambasadele Majestății Sale; Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 195, f. 496-497. 225 Ibidem, p. 473. telegrama din 26 decembrie 1882 a lui Sir Henry Elliot adresată lordului Granville. 226 Gheorghe Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Sturdza, telegrama confidențială din 19 ianuarie 1883. 231 Ibidem, p. 502. Sir Henry Elliot către contele Granville, Viena, 25 ianuarie 1883. 232 Ibidem, p. 508. Contele Granville către W.A.White, Foreign Office, 29 ianuarie 1883. 233 Ibidem, p. 497. Circulara ministrului Afacerilor Străine, D.A. Sturdza, din 8 ianuarie 1883; Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 196, f. 92. 234 Gheorghe Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., pp. 87-88. 235 Ibidem, p. 88. 236 H. Hajnal, op. cit., p. 163. 237 Arhiva
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
gratuitatea instrucțiunii primare pentru toți locuitorii țării; dezvoltarea învățământului de toate gradele; pregătirea cadrelor didactice; înființarea de școli primare la sate; înființarea unor școli pentru fete. Din lipsă de fonduri, Departamentul Instrucțiunii din Moldova a trimis, în iulie 1853, o circulară la 33 de mari proprietari, rugându-i să deschidă școli în târguri și sate. Peste trei ani, guvernul hotăra ca toate cheltuielile școlilor rurale, inclusiv salariile învățătorilor, să fie asigurate de arendașii de moșii. Pentru pregătirea învățătorilor s-a înființat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
legii preciza obiectele de studiu: citirea, scrierea, aritmetica, geografia, istoria țării, dreptul administrativ al țării, catehismul, noțiuni de igienă și de gramatică. Legea Instrucțiunii din 1864 a scos în evidență necesitatea învățământului tehnico-profesional pentru asigurarea lucrătorilor calificați în economie. Conform circularei Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, revizorii erau îndrumați să parcurgă satele pentru a stabili localitățile cele mai populate pentru a înființa școli. În anul 1864, în Moldova au fost înființate 253 școli, în care frecventau cursurile 61.977 elevi. Prin
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
din urbea X, Aglae Poppesco, reamintește primarului de scrisorile anterioare În care ceruse lemne, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil.”. Din octombrie și până la 1 decembrie, directoarea trimite scrisori după scrisori (adrese, circulare) către primarul insensibil la rugăciunea ei și la faptul că, din cauza iernii aspre, În absența lemnelor, În școală „elevele sunt incapabile a mai scrie cu mâinile Înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca În clasă...”. Deznădăjduită, Aglae Poppesco reclamă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
centru de distracție, cu terenuri pentru jocuri, unități de deservire culturală și alimentară, locuri retrase pentru odihnă, plajă, terenuri sportive. Sectoarele rezervate jocurilor pentru copii sunt echipate cu balansoare, tobogane, scări, leagăne de diferite construcții, combine cu rotație pe verticală, circulară, în valuri etc. Sectorul pentru practicarea sporturilor dispune de terenuri destinate atât adulților cât și copiilor. Zonele de agrement preorășenești oferă populației posibilitatea să se afle în contact nemijlocit cu natura, să-și antreneze forța fizică, să se deconecteze printr-
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
locuri Arsuri, aflat la 4 km de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite pe șesul aluvionar al unor râuri. La fața locului, ivirile se prezintă circulare, având un caracter central. Restul arealului este acoperit de o crustă loessiană. În interior se află o masă semifluidă, formată din argilă vânătă, iar examenul granulometric arată o structură fină, lipsită de incluziuni grosiere, cu plasticitate mare, dar și o
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
elastic), dimensiuni relativ mici (lungime de 50-500 μm și grosime 4-10 μm). În mod caracteristic fibra musculară netedă nu formează organe anatomic individualizate și se agregă în fascicole (constituite din mănunchiuri de 20-100 de fibre) care formează fie straturi longitudinale/circulare/oblice (de exemplu tunicile tubului digestiv), fie mase musculare compacte (de exemplu miometrul). 2.3.2. Microscopic, spre deosebire de celulele musculare striate, au o citoplasmă omogenă, fără striații. A. Sarcolema are o serie de particularități evidențiabile în microscopie electronică, ce o
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
ideile pe care liderul conservator le susținea în mod public poate în mod surprinzător pentru prima dată78. Reținerea față de reformele pe care Cuza va încerca să le implementeze era anunțată de către conservatori chiar din perioada anterioară alegerii acestuia. Dacă prin circularele lui Em. Băleanu, ministrul de interne al Țării Românești la 7/19 decembrie, se atrăgea atenția asupra existenței, în spațiul public românesc, a unor idei și tendințe anarhice care puteau pune în pericol, în viziunea lui, viitorul statului român 79
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
necesare pentru atingerea obiectivului enunțat. Dificultatea cea mai mare provenea din nerecunoașterea guvernului provizoriu de către marile puteri, singura acreditare a lui I.C. Brătianu fiind scrisoarea trimisă de Ion Ghica lui Drouyn de Louis, ministrul de externe francez. În aceste condiții, circulara guvernului provizoriu din 11 februarie către consulii străini din București trebuia să-i liniștească pe aceștia în privința evenimentelor ce erau plasate pe terenul dorințelor exprimate în 1857. Conștienți de importanța atitudinii otomane, liderii români hotărăsc să trimită la Constantinopol o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont de întreaga desfășurare de forțe, și când spunem asta ne gândim la circulara telegrafică conținând indicații privind desfășurarea plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de a obține un rezultat pozitiv 373, la care se adăuga implicarea unor preoți ai Bisericii Ortodoxe române 374, nu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dacă avem în vedere unele inițiative din plan legislativ, aceasta neînsemnând că presiunile unora dintre susținătorii noului șef de stat asupra puterii executive în vederea restricționării unor drepturi pentru etnicii evrei nu aveau să se concretizeze. După efectele negative produse de circulara din aprilie 1859 privind renunțarea la port, urmată de comiterea unor gesturi abuzive din partea unor militari la adresa evreilor 581, acuzațiile de omor ritual de la Galați din 12 aprilie 1859, urmate de distrugerea Sinagogei din Galați 582 nu mai surprindeau, din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aprilie 1859, urmate de distrugerea Sinagogei din Galați 582 nu mai surprindeau, din păcate, prea mult. La doar un an de zile de la aceste incidente, Mihail Kogălniceanu mergând pe aceeași linie a integrării evreilor în marea comunitate românească, redacta o circulară ministerială prin care, după ce recunoștea contribuția avută de unii evrei în realizarea Unirii, îi îndemna pe aceștia să intre în armată și în școlille românești pentru a nu mai fi percepuți de societatea românească ca niște elemente străine. Era aici
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
contactelor cu diferite cercuri de la București și Iași unde antisemitismul începea să aibă un oarecare impact 583. Dacă Brătianu se remarca acum doar printr-o schimbare a discursului său, alți lideri liberali precum Ștefan Golescu treceau de faza retorică, redactând circulare de tipul celei din 1861 prin care îi împiedicau pe evrei să se stabilească în comunele rurale în calitate de antreprenori de hanuri, cârciumi și le interziceau să arendeze proprietăți 584. Pentru a nu generaliza, trebuie spus că existau și destui lideri
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în ajutorul celor din urmă mentionați prin susținerea acordată unui cotidian de factură religioasă a cărui destinație era în special mediul rural 678. Profesorilor nu doar că nu le interzicea să se implice în activitatea politică, ci le crea, prin intermediul circularelor ministeriale obișnuite, cadrul de manifestare a lor ca adevarăți agenți ai noului guvern 679. Privind cu atenție întreaga societate românească, se poate spune că dinamismul care poate fi observat la toate palierele ia forma foarte clară a unor dezbateri publice
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului ministru, cuprindea, pe lângă principii generale referitoare la legalitate, dreptate, rolul administrației, și unele preocupări legate de aplicarea integrală a legii rurale din 1864. În rest, Ion Ghica se arăta interesat de oprirea abuzurilor, dezvoltarea agriculturii și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
articole în presă, apelurile către populație și conferințe publice în care era explicată rațiunea loviturii de stat din noaptea de 10 februarie 1866757. Din aceeași sferă de preocupări făcea parte și publicarea în ziarul "Românul", din 7 iunie, a unei circulare a ministrului cultelor și instrucțiunii publice către prefecți, în care le reproșa neimplicarea în susținerea unor discuții în biserici de către preoți și învățători, care să explice populației ce suferințe au fost îndurate până atunci și ce drepturi și îndatori dobândea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cele mai multe ori tipică!) din colica nefretică , din regiunea lombară, oblic și anterior spre organele genitale externe. Structura ureterului este adaptată funcției de transportor activ al urinii fiind formată, alături de tunica mucoasă, de stratul muscular, constituit din fibre longitudinale la exterior, circulare la mijloc și longitudinale la interior, care, prin contracții succesive, determină undele peristaltice care Împing urina spre vezică. După ce reușește să treacă de ultimul defileu, urina (și eventual, calculii de mici dimensiuni), ajung În rezervorul vezical. Pentru fragmentele litiazice există
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]