2,120 matches
-
2019, EMA a inițiat o analiză a raportului beneficiu/risc pentru DCI Alemtuzumabum în indicația aprobată. În perioada în care se desfășoară această analiză: – Tratamentul pacienților noi trebuie inițiat numai la adulți cu scleroză multiplă recurent remisivă foarte activă (SMRR) în ciuda tratamentului complet și adecvat cu minimum două alte tratamente modificatoare ale evoluției bolii (DMT) sau la pacienți adulți cu SMRR foarte activă, la care toate celelalte DMT sunt contraindicate sau inadecvate din alte considerente. ... – Pacienții aflați în tratament cu alemtuzumab
ANEXĂ din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274872]
-
ca unic tratament de modificare a bolii pentru scleroză multiplă recidivantă - remitentă extrem de activă la următoarele grupe de pacienți adulți și pacienți copii și adolescenți cu vârsta de 10 ani și peste: – Pacienți cu boală extrem de activă în ciuda administrării unei scheme complete și adecvate de tratament, cu cel puțin un tratament de modificare a bolii sau ... – Pacienți cu scleroză multiplă recidivantă-remitentă severă, cu evoluție rapidă, definită de 2 sau mai multe recidive care implică dizabilitate într-un an
ANEXĂ din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274872]
-
punctul 5 este prezentat un sumar al obiectivelor generale, obiectivelor specifice și respectiv a indicatorilor de monitorizare. Lista completă a indicatorilor este parte a Planului de acțiune aferent Strategiei "Copii protejați, România sigură", care face parte integrantă din aceasta. În ciuda unei îmbunătățiri treptate, per ansamblu, a situației economice și sociale a României în anii anteriori crizei globale provocate de pandemia COVID-19, mulți copii au continuat să se confrunte cu dificultăți majore, care le afectează dezvoltarea. Există încă un decalaj substanțial
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
sărăciei sau excluziunii sociale a copiilor este semnificativ mai ridicată decât a adulților, de 29% la nivelul aceluiași an. Dintre acești copii, 1,1 milioane de copii se aflau în sărăcie (AROPE) în 2019*7), un număr încă inacceptabil de ridicat, în ciuda realizării țintei stabilite de Strategia 2014 - 2020 de reducere cu 250 de mii a numărului de copii în sărăcie.*8) Lipsa unor măsuri dedicate de combatere a sărăciei în rândul copiilor riscă să perpetueze ciclul de transmitere inter-generațională a acestui fenomen
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
de asistență socială acreditat, față de 2014 când ponderea a fost de 73% (235). Capacitatea scăzută a serviciilor de asistență socială de a răspunde la nevoile locale se reflectă și în numărul redus de personal specializat față de necesar, în ciuda unor îmbunătățiri față de ciclul anterior de planificare strategică. Una dintre problemele critice ale sistemului de asistență socială este, în continuare, lipsa acută de personal la nivelul serviciilor publice de asistență socială, în special în mediul rural și în orașele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
vârstă și este grevată de cauze evitabile, ce afectează astfel dreptul la supraviețuire. Mortalitatea infantilă, sub vârsta de 1 an, rămâne încă foarte ridicată în România, comparativ cu UE27. România a avut istoric o mortalitate infantilă foarte ridicată și în ciuda scăderii constante a acestui indicator de aproape trei decenii, rata de mortalitate infantilă din țara noastră rămâne a doua cea mai mare din UE (Fig. 3.1). În anul 2019, rata de mortalitate infantilă în România a fost de 5,8 decese
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Analiza de nevoi a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial. Raport al investigației realizate în cadrul proiectului CRED. http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2018/06/Raport-final-analiza- nevoi.pdf *136) OCDE (2019). TALIS 2018 Resultate (Volumul I): Profesorii și Liderii Școlii și învățarea pe parcursul vieții, TALIS. În ciuda progreselor din ultimii ani, la nivelul sistemului de învățământ există insuficiente resurse umane de sprijin și auxiliare, care au rol în creșterea gradului de incluziune și în asigurarea calității tuturor serviciilor educaționale. Comparativ cu 2014, în 2019 s-au înregistrat
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
reprezentanți ai sistemului penitenciar într- un proiect de reinserție a copiilor și tinerilor prin învățare și dezvoltare, finanțat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021.*194) *194) Evaluarea implementării Strategiei Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014 - 2020, p. 70. În ciuda cadrului legal existent referitor la dreptul copilului de a fi informat cu privire la procedurile penale, civile sau administrative în care este implicat, implementarea acestuia mai poate fi îmbunătățită. Potrivit EU Justice Scoreboard (2020), în România sunt puse la dispoziția
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
negative. -> Este un proces responsabil, care informează copiii cu privire la modul în care opiniile lor au fost utilizate în luarea deciziilor. Copiii nu sunt informați suficient cu privire la drepturile lor, inclusiv cu privire la dreptul de participare. În ciuda faptului că o pondere covârșitoare dintre copii declară că au auzit despre drepturile lor, nu există o cunoaștere adecvată a modalităților de aplicare a acestor drepturi, inclusiv a dreptului de participare la viața politică și democratică. Strategia UE privind drepturile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
Dosarul nr. 1.771/211/2013, prin care, în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, au fost pronunțate soluții de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Se susține că, în ciuda unor astfel de soluții de achitare, a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii Decizia nr. 15 din 21 septembrie 2015, prin care s-a decis că „Fapta unei persoane
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]
-
cerceta cauze privind infracțiunile de corupție. ... 13. Curtea de Apel Brașov - Secția penală reține că, în esență, autoarea excepției critică soluția legislativă care nu prevede criteriile de specializare a procurorilor cu ocazia accederii lor în structura specializată de parchet, în ciuda consacrării distincte a condiției specializării ca cerință legală pentru procurorii ce se constituie în această structură, susținând că astfel nu se respectă convențiile în materie la care țara noastră este parte și nici dispozițiile constituționale invocate. Instanța de judecată apreciază
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
care judecătorul redactor a avut și calitatea de președinte de complet, astfel încât semnează hotărârea pentru celălalt/ceilalți membri de complet aflat/aflați în imposibilitate de a semna, deoarece în acest caz instanța nu mai este legal constituită la momentul motivării, în ciuda faptului că rolul celor care lipsesc nu este pur formal, pentru considerentele de mai sus. ... 15. În susținerea excepției se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, paragrafele 177 și 178, precum și jurisprudența Curții Europene a
DECIZIA nr. 15 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288173]
-
mediei UE de 28%). Se poate spune ca în ultimii 3 ani utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 66% dintre gospodării, valoare care este cu mult sub media UE de 78%. Această stagnare s-a produs în ciuda utilizării pe scară largă a muncii la distanță în timpul pandemiei. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps se reflectă în creșterea gradului de utilizare a benzii largi la 57%, cu mult peste media
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
57%, cu mult peste media UE de 41%. România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7%. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă (68%) nu a atins încă media UE (71%), în ciuda prețurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. Dacă analizăm toată gama de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează în continuare pe primul loc în UE în ceea ce privește prețurile pentru conexiunea în bandă largă, ceea ce constituie
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
704, finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, implementat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. (2) Transformarea digitală este un domeniu în care România se clasează pe ultimul loc din Europa în ciuda unor performanțe remarcabile punctuale cum ar fi viteza de conectivitate sau existența unor poli de inovare și digitalizare. CID-urile, numite la nivel european DIH-uri, coagulează și orchestrează resurse și expertiză de inovare și transformare digitală.Acestea sunt create pentru
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288984]
-
răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv acela de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 13. Atunci când răspunderea contravențională se dovedește a fi insuficientă, legiuitorul a stabilit că această perseverare în conduită a contravenientului trece din sfera ilicitului contravențional în cea a ilicitului penal
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv aceea de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 89. Atunci când răspunderea contravențională se dovedește a fi insuficientă, legiuitorul a stabilit că această perseverare în conduită a contravenientului trece din sfera ilicitului contravențional în cea a ilicitului penal
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
de urmărire penală sesizate și, după caz, instanței să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal. ... 101. Academia de Studii Economice - Facultatea de Drept a apreciat că fapta persoanei constând în continuarea executării unor lucrări, în ciuda existenței unei dispoziții de oprire a acestora date de procuror, nu reprezintă infracțiunea prevăzută de art. 24 lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. ... 102. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv aceea de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 139. Infracțiunea de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi a prevăzut în conținutul său condiția ca executarea lucrărilor să continue după dispunerea opririi lor de către organele care au
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
conformității contractelor cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 își produc efectele în conformitate cu termenii contractuali agreați între părți“. Așa fiind, Curtea a constatat că modificările aduse art. 95 din ordonanța de urgență nu pot opera, în ciuda exprimării defectuoase a textului de lege, decât de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanței de urgență, altfel ar fi înlăturate efectele produse de ordonanța de urgență până la data intrării în vigoare a legii de
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
dreptul de a candida al tuturor celorlalți membri rămași pe listă (bărbați) să fie anihilat prin respingerea întregii liste. Arată că partidul avea, la data evenimentelor, un număr de 9 membri, din care 2 de sex feminin, și că, în ciuda eforturilor din ultimii 3 ani de a atrage membri de ambele sexe, nu a reușit, dar și că femeile din orașele mici nu doresc să se înscrie în partidele mici, și cu atât mai puțin să candideze. ... ... (ii) Problema de
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
care urmărește, în esență, atingerea unei egalități reale de șanse și drepturi între femei și bărbați, în special în activitățile sociale și politice, cu scopul implicării femeilor ca factor de decizie, și care se bazează pe realitatea factuală că, în ciuda unei egalități sau chiar a unei dominări numerice a populației de sex feminin în statistica demografică europeană, femeile sunt subreprezentate la nivelul instituțiilor/organelor de conducere de la toate nivelurile și în toate domeniile de activitate. S-a considerat, la nivel
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
la alegeri libere și valorilor oricărei democrații constituționale. Prin urmare, considerăm că obligația întocmirii listelor astfel încât să asigure reprezentativitatea ambelor sexe nu poate fi decât o obligație de mijloace, și nu una de rezultat, iar neatingerea scopului propus, în ciuda tuturor diligențelor, nu poate fi sancționată. În ceea ce privește conceptul de reprezentare a ambelor sexe, utilizat în cuprinsul art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015, observăm că acesta nu este definit la nivel legislativ, iar destinatarul
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
Turiștii care vizitează acum România nu cheltuiesc suficienți bani din cauza: (a) destinațiilor turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute și a dificultăților în a le accesa; (b) a oportunităților insuficiente de consum turistic (care să fie și ușor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens; și din cauza (c) calității necompetitive a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație; ● Numărul insuficient de turiști dispuși să cheltuiască mai mult, din cauza capacității limitate de dezvoltare de politici publice în domeniul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
deplasare cu bicicleta în interiorul țării, lipsa informațiilor cu privire la serviciile de transport disponibile pentru turiști și panouri informative și semnalizare turistică necorespunzătoare pentru drumuri. ... B. Oportunități insuficiente (și care să fie ușor de identificat) de consum turistic. În ciuda existenței unui număr mare de obiective turistice semnificative, acestea nu sunt valorificate la adevăratul potențial, iar posibilitățile de cheltuire a banilor sunt limitate. Acest fapt poate fi cauzat în mare parte de sprijinul antreprenorial limitat și de slaba finanțare acordată
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]