1,017 matches
-
o trădează nu citește. E înveșmântată într-o rochie neagră, lungă, închisă la gât; părul e adunat, strâns într-un coc greu. Puțin mai încolo, pe o băncuță, o tânără vestală înveșmântată în alb, coborâtă parcă de pe o antică amforă, ciupește corzile unei harfe, cântă în surdină un vechi și nostalgic cântec grecesc. O dimineață friguroasă de februarie, în iatacul Doamnei Maria... Maria ridică ochii, privește în gol. Ascultă tânguitul cântului, al vântului, al ploii... Pe fereastră se strecoară o lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lumină murdară, tristă, filtrată prin norii grei, de plumb. Haricleea, te rog... șoptește ea. Lasă... Haricleea se oprește. O privește lung, cu îngrijorare. Oftează ușor, apoi, zglobie, o întreabă (în grecește): Slăvita Doamnă dorește să cânt ceva mai vesel? Și ciupește corzile unui cânt vioi, săltăreț. Maria tresare lovită parcă, întinde mâna: Nu, nu!... Lasă!... Poți pleca... Mulțumesc... Haricleea se înclină adânc: Slăvită Doamnă... Se retrage cu spatele. În trecere, aruncă o privire cochetă într-o oglindă venețiană și iese plutind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bandaje, feși de pânză. Dulăul ciobănesc culcat sub bancă mârâie amenințător, dar piciorul gol al Voichiței îi mângâie spinarea. Lăboanță! Cuminte Lăboanță, șoptește ea potolindu-l. Nu-i pentru mine această cunună, principe, glăsuiește Voichița cu un zâmbet puțin trist, ciupind o coardă gravă. De-ai ști, Voichițo, câtă frumusețe-i acolo în Cetatea Sfântului Teodor... Acolo, pământul se bucură ca nicăieri altunde de darul soarelui, valurile mării bat molcom în maluri sau clocotesc năprasnic când se dezlănțuie furtuna. În mijlocul grădinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Vodă. Și ce dacă? E... e un băiat drăguț... și... și-i un viteaz. Calcă pe urmele lui taică-su. Să-și șteargă întâi mucii, spune el cu răutate. Și ... și cum îți spuneam, Mangopul e un tărâm... Voichița ciupește o coardă cu vibrație acută. Pe tărâmul acela n-oi merge nicicând, principe... Cine-s eu? O biată fată, ostatica lui Vodă Ștefan în Cetatea Sucevei... Nu, Voichiță, nu! protestează Alexandru târându-se la picioarele ei. Ești fiica Radului Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
principe. Ai vise mari, împărătești. Le vei putea împlini oare? Alexandru sare în picioare și rostește cu pasiune: Am și pornit către împlinirea lor! Abia aștept să mă avânt în luptă! Voi dezrobi Mangopul! Apoi... Și... și turcii?! întreabă Voichița ciupind struna cea mai gravă. Dacă dau turcii?! Voi pune mâna pe sabie! se avântă Alexandru, teribil. Voi ridica Apusul! Vom porni o mare cruciadă! Vom... Până atunci, le vine de hac Măria sa Domnul Ștefan! îl întrerupe cu înfocare Voichița. Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca vulpea! Perfizi ca năpârca! Feroci ca tigrul! Să scornim alte și alte solomonii; pe cele vechi au prins a le cunoaște chichița! În cale, să-i hărțuim, să-i măcinăm, să le sugem măduva picătură cu picătură, să-i ciupim, să-i împuținăm! În lupta de harț stă soarta bătăliei: e singura noastră izbăvire pentru Valea Albă unde am ridicat redută de apărare. Să mă scuipe între ochi care mă ia la hărțuială, se laudă Mihail. Cale de trei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mereu un cântec, cumva sfidătoare. Mie, un băiețandru de 13-14 ani, un mucos, nu-mi dădea nici o atenție (îi plăceau bărbații maturi). O, de i-ar fi trecut prin cap să mă seducă... În loc să mă hârjonesc cu ea, s-o ciupesc, ne băteam, uneori, ca doi copii, eu, mai ales, lovind-o cu îndârjire. Ne înțelegeam, ne simțeam apropiați doar când citeam împreună acele balade istorice, din cărțuliile aduse de ea de la țară. Nu este exclus ca tocmai ea să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de frumoși și plăcuți. Mai ales că se aud pasarelele cu glasul lor fermecător. În acest râu sunt mulțime de peștișori colorați, care mai de care mai jucăuș. Intrăm în râu. Apă este caldă și plăcută. Peștișori vin și ne ciupesc de picioare, ne gâdilă. E atat de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd că un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mai înainte când va pleca la Domnul. La înmormântarea lui au venit mai mulți călugări. Iar când se făcea slujba de înmormântare a sosit un stol de pasarele și s-au așezat pe el. Toți au crezut că-l vor ciupi, dar nicidecum, toate au ciripit că într-un cor tot timpul. După ce s-a terminat slujba înmormântării au zburat toate-odată. Parcă au venit să-i cânte un concert ceresc și să-și ia rămas bun de la el. A fost înmormântat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
am așteptat ca pe un iubit, ani de-a rândul, să se întoarcă. Scriind despre el este ca și cum eu aș fi reușit să-l întorc în timp, să fie cu mine, să stea pe umărul meu când scriu, să mă ciupească de urechi, și când mănânc orezul meu, mândră și ascetică precum un samurai, să se așeze pe furculița mea de argint, cu mâner de sidef (dăruită de draga mea Inger Johansson), cu atâta tandrețe și filozofie cum nici un iubit n-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
epoca în care nu existau vulcanizări la fiecare a treia curte ca acum, oamenii îndepărtau janta, scoteau camera din anvelopă, îi puneau petec cald și apoi, cu două leviere, băgau camera la loc în cauciuc, cu grijă să n-o ciupească. În fiecare portbagaj exista un întreg arsenal de scule. Mulți își confecționau sertărașe de lemn în care puneau mii de cuie, șuruburi, piulițe, garnituri, șaibe. Cei mai dotați aveau oricînd la îndemînă freză, fierăstrău, mașină de găurit, rotopercutor. Orice individ
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui sascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți ca la teatru. Tipătescu: Ei, ce? Pristanda: Jucaseră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acelea le dau oarecare bătaie de cap, din cauza „filtrelor” prin care trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un repertoriu bogat de modele: ciupesc de ici, ciupesc de colo, iau de la „Tovarășul” și dau „Tovarășei” (și viceversa), încît nu durează mult și treaba-i gata! N-am fost, nu sînt și nu voi fi niciodată un „profesionist”, dacă principala caracteristică a acestuia e lipsa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oarecare bătaie de cap, din cauza „filtrelor” prin care trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un repertoriu bogat de modele: ciupesc de ici, ciupesc de colo, iau de la „Tovarășul” și dau „Tovarășei” (și viceversa), încît nu durează mult și treaba-i gata! N-am fost, nu sînt și nu voi fi niciodată un „profesionist”, dacă principala caracteristică a acestuia e lipsa de credință în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să plagieze, căci nu știe rusește!” în mintea lui, probabil, Bilitis e un georgian care a locuit la Moscova! S. nu s-a lăsat însă pînă n-a dat în vileag tot ce știa despre „cleptomania literară” a colegului: „Ai ciupit - a continuat el rechizitoriul - versuri de la Mănescu, de la Victor Munteanu (versul ăla cu darea la maximum a sînilor), Savin. Cînd acesta te-a întrebat că de ce iei de la el, că are puține, te-ai scuzat spunînd că ai făcut-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
taclale, colportori de informații radiofonice. Cu asemenea inși și dintr-un asemenea loc nu poți transforma lumea. Iar „lumea e așa cum este”Î Nouăzeci la sută din cei ce trec pe lîngă noi n-au decît grija loruși: cum să „ciupească”, cum să tragă chiulul, cum să înșele? Unor asemenea ființe amfibii „balta” le priește. Mereu cu sacoșele în mîini (sacoșa e emblema acestor ani) pîndesc „ce se bagă” și „ce se dă” în magazine, îndeosebi în cele alimentare. Privește-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Soția lui Artur Gorovei. 527 șansa mi-a fost deplină, căci i-am găsit la București pe doi copii ai poetei, de la care am adus pentru „Galerie”, foarte mult material documentar. A trecut și Ticu Toporaș pe acolo, să mai ciupească ceva În numele Muzeului, dar a plecat cu mâna goală. 528 La Centenarul Liceului „N. Gane”, Toporaș a stat lipcă lângă profesor, confiscându-l pur și simplu. N-am schimbat decât câteva vorbe. Am ținut să fac o fotografie cu el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bine potrivite în lumina proprie de către un poet fecund și complex. Al doilea motiv pentru care vorbim despre Arghezi ca despre un fenomen se leagă de formidabila lui complexitate lirică. De regulă, poeții, chiar și cei mari, sunt relativ monocorzi, ciupind la nesfârșit aceeași strună, pentru a obține melodia specifică, litania lor expresivă. Arghezi, dimpotrivă, își schimbă poezia așa cum își schimbă pieile un șarpe, rămânând, cu fiecare etapă, același și totuși altul, un altul, și totuși același. A treia fațetă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
șoaptă aruncarea în râu a unor noi victime calde). nimeni nu și-a dat foc, să lumineze cotloanele, să împrumute măreție plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei A. V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.V. Iată și o definiție ușor poetică a singurătății perfecte! E.B. Da, eu țin la ea, pe de-o parte nu-mi convine, dar pe de altă parte, când îmi sparge cineva "oul" de singurătate, scot "ciocul" și-l ciupesc. A.V. Sigur, e foarte frumos că ați primit la 28 martie premiul "Opera Omnia" al revistei "Observator Cultural", este foarte bine că vi s-a acordat peste câteva zile, la 31 martie, marele premiu "Nichita Stănescu" la a XXIII-ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Body and soul", melodie de Johnny Green, piesă de popularitate a jazz-ului modern 15 Termen inventat de compozitorul Dan Dediu 16 În timpul discuției, sunt proiectate imagini cu lucrări ale lui Dragoș Pătrașcu 1 Contrabasul 2 Mod de a cânta ciupind corzile unui instrument muzical 3 Marius Petipa (1818-1910): dansator, profesor și coregraf francez. A influențat arta baletului clasic, montările sale fiind sunt preluate și astăzi în spectacolele de balet tradițional 4 Referire la romanul "Concert baroc" de Alejo Carpentier, traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu Ioanid și domnului dr. Carl Modig; domnului dr. Tudor Ciobanu; doamnei Andrea Dobeș și domnului Robert Fürtös de la Muzeul Memorial Sighetul Marmației; domnului Ioan Ciupea de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei; domnului prof. univ. dr. Dennis Deletant; domnului prof. univ. dr. Florin Țurcanu; domnului dr. Dănuț Doboș; domnului dr. Lucian-Zeev Herșcovici; domnului Iancu Aizic, președintele Comunității Evreiești din Tecuci; doamnei Rus Angela; domnului prof.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ciocan, Ioan, 133, 135, 142, 143, 145, 152, 153, 156, 167, 182, 184, 202, 211, 213, 226, 238, 250, 264, 266, 267, 272, 274, 283, 291, 292, 295 Cipăianu, George, 7 Ciucă, Marcel Dumitru, 25, 36, 48, 387, 695, 704 Ciupea, Ioan, 7 Ciupercă, Nicolae, 55, 145 Ciurea, Constantin, 398, 399, 414, 421, 431-433, 437, 438, 442, 444, 450-452, 454, 455, 827 Clim, Nicolae, 147 Cloșca (divizia), 133, 263 Cobălaș, Nicolae, 240 Cocorăscu, Traian, 485, 489 Codreanu, Corneliu Zelea, 313 Colan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
multe nivele, unde, în fiecare săptămână, adică în week-end, părinți și adulți, tutori și preceptori, vor putea în toată legalitatea și fără pericolul vreunei pedepse, la un preț stabilit și în schimbul unei sume modeste, să păruiască și să chelfănească, să ciupească și să biciuiască haimanalele, loazele, indiferent de vârstă și de condiție socială. Acest lăcaș va fi numit, acestui edificiu i se va spune Palatul chelfănelii, Palatul chelfănelii bis, și-și va deschide porțile indivizilor de ambele sexe, va primi bărbați
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ei de pe urmă, viziunea supremă pe care o va duce cu ea la plecarea din această lume în care, în simplitatea ei, nu se mirase niciodată de absolut nimic? Abia în pragul magaziei se dumiri. Se întoarse brusc, de parcă o ciupise un tăun. - De unde știți că mă cheamă Céleste? Parohul din Mégčre zîmbi încă o dată. - Mi s-a vorbit mult despre dumneata ieri, spuse el, nu tocmai limpede, trebuie să recunosc. Totuși ți-am reținut numele. De plăcere, fața i se
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]