20,606 matches
-
în care totul se leagă, aculturalismul taliban ne privește și pe noi, care nu interzicem cultura și sîntem toleranți cu diversitatea ei. Dar chiar n-o interzicem? Să fie toleranța cu adevărat profundă și meditată? Nu ne scăldăm noi înșine, civilizații, în pseudocultură? Nu se întinde și sub noi pînza freatică a unui aculturalism de masă? Avem educația care ne trebuie? De răspunsul onest la aceste întrebări depind multe. Căci talibanismul nu e numai problema afganilor, așa cum comunismul și nazismul n-
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
etc., încît materia de ansamblu rămâne în același timp clară și profundă, vivace și densă, bogată și expresivă. Informația și cultura, considerabile, sunt susținute de o intuiție neobișnuită prin care naratoarea ajunge la esența lucrurilor, în domeniile cele mai diferite, civilizație, cultură, istorie, societate, pe care nu doar le știe dar le și trăiește. Am ales pentru cititorii "României literare" fragmente din capitolul intitulat Războiul. C. Th. Ciobanu Stegarii de la Mărășești Ora unsprezece. La Mitropolie clopotele bat tare, cu bronzul vibrând
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Barla, cofetarul Iașilor de atunci, care "a introdus, în Moldova toată literatura zaharului". Iar personajele celor cinci tineri aflați la o masă a "confeteriei" dovedesc, din partea autorului, har portretistic. Critica naratorului despre modul defectuos cum a fost adoptată, la noi, civilizația apusului îl trădează pe autor ("am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei, dar și ideile de dreptate"). Fragmentul de roman se încheie tocmai cînd e adusă în scenă Elena, femeie de o frumusețe rară ("tipul cel mai ideal
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
dat și continuă să dea roade. E de datoria acestor "specialiști" să comunice tot ce știu. Nu e suficient ca Ion Iliescu să-și trâmbițeze atașamentul față de valorile democrației. E obligatoriu ca serviciile secrete românești să pună la dispoziție forțelor civilizației occidentale informațiile deținute. Altminteri, destinul lumii în care ne târâm de pe azi pe mâine s-ar putea să nu mai valoreze nici cât o ceapă degerată. Lumea de azi s-a împărțit, începând cu 11 septembrie 2001, vrem-nu vrem, între
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
vidului sonorități muzicale, așa cum o fac lucrările lui Ian Deac Bistrița și Nicolae Ghiață, sculpturile în lemn de la Bogați au un numitor comun în ceea ce privește concepția și un scop unic în ceea ce privește intenția: 1. reconsiderarea materialului și a tehnicilor aferente în chiar civilizația lor specifică și 2. acțiunea solidară în comunicarea aceluiași mesaj, în pofida tuturor adversităților obiective. Faptul că anumite împrejurări determină reacții unice, că fiecare experiență este irepetabilă indiferent de formula consacrată a unui artist sau altul, poate fi ușor verificat în cadrul
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Eminescu, tînăr cu lecturi temeinice și o gîndire profundă a călăuzit, cu delicatețe, formația intelectuală a noului său prieten. Erau adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
care originea lor monolitică o conservă în mod evident, dar și recursul la anumite modele culturale, citatul discret din precedente acreditate. Lucrarea lui Iliescu Călinești, transpunere în piatră a unui motiv frecvent în lucrările sale din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către forma etnografică, după cum friza de ocnițe și sugestiile arhitecturale pe care le conține lucrarea lui Dinu Câmpeanu invocă fără ambiguități formele simbolice ale unor civilizații străvechi. Singurul sculptor străin, portughezul Joao Antero, deși se înscrie firesc în
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
a unui motiv frecvent în lucrările sale din lemn, căucul, trimite către civilizația rurală și către forma etnografică, după cum friza de ocnițe și sugestiile arhitecturale pe care le conține lucrarea lui Dinu Câmpeanu invocă fără ambiguități formele simbolice ale unor civilizații străvechi. Singurul sculptor străin, portughezul Joao Antero, deși se înscrie firesc în datele mari ale simpozonului, se individualizează, totuși, printr-o grijă extremă pe care o acordă suprafeței, dincolo de preocuparea evidentă pentru volum, realizînd expresiv o anumită ambiguitate între vegetal
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
să mă deprind cu ideea și s-o privesc drept în față pe directoarea Programului, ori de câte ori cerea protocolul. Fiind un admirator al femeii moderne, liberă și emancipată, astfel de întâmplări mă aruncau totdeauna într-un abis străvechi al feminității potrivită civilizațiilor de odinioară. * * * În America, proaspăt sosit, aveam tot timpul o senzație de inferioritate fizică, în reacțiile mele zilnice. Odată, un poet american avea să-mi spună, sincer, că se vedea după ochii mei că vin dintr-o țară din Est
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară europeană civilizată? Aduc în discuție sintagma de la urmă pentru că ea figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că respectivul centru e condus de către peremistul Gheorghe Buzatu (imaginați-vă, vicepreședinte al Senatului!) arată cu limpezime ce înțelege România de azi prin "civilizație" și "europenitate". Presa a intrat în alertă numai și numai pentru că în murdara afacere
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
pentru că ea figurează chiar pe coperta volumului la menționarea editorului: "Centrul de istorie și civilizație europeană". Faptul că respectivul centru e condus de către peremistul Gheorghe Buzatu (imaginați-vă, vicepreședinte al Senatului!) arată cu limpezime ce înțelege România de azi prin "civilizație" și "europenitate". Presa a intrat în alertă numai și numai pentru că în murdara afacere era implicată Academia Română. "Fără voie", susține președintele acesteia, Eugen Simion. Oare chiar fără voie? Să nu fi știut colegul ex-academicianului Bârlădeanu în ce ape se scaldă
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
de filialele gras finanțate de la buget? Duhnind a mucegai și reinventând la nesfârșit roata, prea mulți dintre cei care mănâncă o pâine caldă sub zidurile întărite ale Academiei nu reprezintă nimic altceva decât triste rămășițe ale așa-zisei "culturi și civilizații comuniste". Aceeași presă care ignoră seniorial dejecțiile basculate de ani de zile și de "România Mare", și de "Europa" și de "Atac la persoană" s-a năpustit pe Academia Română, ca și cum acolo ar fi fost marea hibă. Academia Română are evident, vina
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
prezențe de care construcția umanității, în datele ei fizice, morale și spirituale, se leagă în mod profund și nemijlocit. Din protoistorie și pînă astăzi, aceste materiale și aceste tehnici nu au absentat, practic, de la nici unul din momentele de afirmare a civilizației omenești, fie că ele s-au manifestat în planul restrîns al experienței individuale, fie în acela, mult mai autoritar, al acțiunii colective. Nici măcar astăzi, cînd au apărut nenumărate materiale noi și instrumentarul tehnic s-a diversificat și s-a rafinat
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
dar ale căror motivații profunde nu sînt deloc neglijabile, au ceva din fatalitatea fenomenelor naturale. Privite dincolo de experiențele artistice strict individuale, care implică stilistici și forme de gîndire inevitabil personalizate, ele sînt fenomene globale ce marchează mai curînd vîrste ale civilizației decît opțiuni culturale propriu-zise. Aceleași caracteristici mari pot fi identificate pretutindeni, chiar dacă, în amănunt, valorificarea locală poate sugera anumite diferențieri. Aceste diferențieri, raportate, însă, la o altă vîrstă a lemnului, la aceea care s-ar putea numi vîrsta a treia
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
vîrstă a lemnului, la aceea care s-ar putea numi vîrsta a treia, definesc conștiința de sine a sculpturii românești din ultimii douăzeci de ani și, cu precădere, din ultimii zece, conștiință dependentă și ea, în mare măsură, de aceeași civilizație a lemnului. Asimilînd atît experiența clasică a lemnului, cît și investigațiile sale moderne, însușindu-și atît cioplirea, cît și diversele modalități de asamblare, sculptorii români aparținînd intervalului amintit se apropie, mai degrabă instinctiv, prin reacții naturale în fața unor presiuni socio-estetice
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
vreodată tăcerea ierbii? Însingurat în singurătatea ce mă înconjoară, am prins a asculta, sub răcoarea amurgului tomnatic, unduirea unei tăceri care-mi măcina, tainic, visele, îngenunchindu-le, o tăcere foșnindă a ierbii călcată în picioare de graba oamenilor amestecați în civilizație, prinși în angrenajul declarațiilor puerile... Tăcerea ierbii geme de durere..., tăcerea ierbii este bătătorită de bocancii țintuiți ai soldaților Planetei, acești soldați înregimentați haotic, infectați cu ură și de multe ori, culmea ironiei, îmbrăcați în culoarea ierbii... Aud în noapte
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
cu mâna pe inimă, strigându-vă cu mii și mii de cuvinte neînțelese încă, prinse în flăcările dragostei mele risipite prin așternuturile Vieții... Cu lacrimile îmbătate de dorință, trebăluind deasupra viselor, voi veni lângă copiii din flori de vișin ai civilizației, să-i învăț să vă sculpteze gândurile în boabe de rouă sau..., de ce nu...? În durerea pietrelor aruncate de-a valma în calea vieților voastre... Dar eu, rătăcesc pe drumul necunoscut al Pustiului, scriind poeme de dragoste, lăcrimând între păsări
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
S-au salutat și și-au strîns mîna. E un lucru care ar fi fost de la sine înțeles în orice altă epocă istorică. E extraordinar doar astăzi. Spiritul meu se bucură că eu sînt cea care obligă la mai multă civilizație și la mai puțină barbarie". Am uitat să precizez faptul știut de avizați că în 1915 România se afla în condiția de neutralitate. La Consiliul de Coroană din august 1914 marea majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P.
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
restrîns al punctului de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din orizontul proprietății publice, din acela al privirilor mărunte și al grimaselor meschine, aceste lucrări au fost restituite lumii lor originare, au fost reintegrate, ca repere ale civilizației și ale vocației de a construi, sitului natural din care, la origine, au și fost extrase. Ajutat, așadar, chiar de către ostilitatea factorilor de putere, Victor Florean a făcut primul pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț și mai spectaculos proiect
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
Theodor Baconsky, strălucitul ambasador la Vatican, a fost "rechemat", nu care cumva să ajute și mai mult la consolidarea imaginii unei Românii cu adevărat europene. Și, după cum merg lucrurile, însuși dl. Bulei, care a făcut la Veneția pentru cultura și civilizația română mai mult decît toate "organele" academice și politice guvernamentale, va reveni în țară. Ca întodeauna, în nefericitul nostru infern sunt sacrificate piesele de mare greutate, pentru a fi salvați pionii! Construcția instituțională de la Veneția, ca și Accademia di Romania
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
locuri este încercarea promptă de anihilare a oricui îndrăznește să pună umărul la o construcție anume sau măcar să viseze mai insistent că ar putea lăsa în urmă ceva care să-i supraviețuiască în mod vizibil și definitiv. Creatori ai unei civilizații făcute spre a fi ,,purtate pe șaua calului", după cum necruțător și cu o îndurerare surdă constata G.M. Cantacuzino, se pare că provizoratul ne-a intrat atît de profund în fibra morală și în abisul psihologic încît nici pînă astăzi nu
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
Cronicar Tzara mea Apare, cu dificultăți, dacă ne luăm după faptul că numerele sînt din ce în ce mai des triple, revista tinerilor scriitori basarabeni Contrafort. Din numărul, firește!, triplu de pe martie-iunie, reținem, mai întîi, o anchetă: Cultură și civilizație în România sfîrșitului de secol XX. Întrebările nu sînt deloc simple. Una se referă la caracterul educativ pentru românii însiși al culturii naționale. A doua: poartă oare cultura noastră de după 1989 valorile democrației, europenității și umanismului? Cel mai interesant răspuns
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
propriu-zisă" etc. etc.) se deosebea clar și polemic de ceilalți criterioniști. Prin această convingere, atît de răscolitor exprimată, Cioran se apropia, oricît ar părea de ciudat, mai curînd de Lovinescu și Zeletin, promotorii ideii necesității evoluției structurilor românești spre o civilizație modernă de tip industrial, detașîndu-se net de generaționiștii săi (ca și de un Nae Ionescu sau un Nichifor Crainic) care pledau vehement pentru tradiționalism și autohtonism închistate. Se părea că îl mai apropie de colegii săi de generație și de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Queneau apărut anul acesta și la noi, Sfîntu' Așteaptă, în traducerea Sandei Oprescu. Spiritul ludic, inventivitatea lexicală în care excelează Zazie în metrou nu lipsesc nici din acest roman din 1948. Opoziția dintre limba și obiceiurile celor două zone de civilizație la care se referă romanul, 'Urbea Natală' și 'Orașul Străin', îi permite autorului să amestece inteligent și seducător elemente identificabile în realitate (Sacra Silvă unde se fac filmele este desigur Hollywood-ul) cu altele situate în fantasticul cel mai pur (aparatul
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]