10,213 matches
-
comerț. Înstrăinarea (vânzarea) unui fond de comerț se întregește în mod uzual cu stipulații menite să ocrotească pe dobânditor împotriva eventualei concurențe pe care ar putea să o exercite vânzătorul dacă ar începe o activitate economică similară în imediata apropiere. Clientela fostului titular al fondului de comerț îi va rămâne fidelă, de cele mai multe ori, urmându-l la noul sediu. Spre a se evita situația contrară părțile inserează de regulă, în contractul de cesiune a fondului de comerț, clauze care interzic vânzătorului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
evicțiune, care ar rezulta dintr-un fapt al său, orice convenție contrară fiind nulă. În acest sens se apreciază 58 că obligația de garanție pentru evicțiune ar fi încălcată dacă vânzătorul redobândește ceea ce a cedat, deturnând în favoarea noii sale întreprinderii clientela pe care a transmis-o cumpărătorului, odată cu fondul de comerț. Fapta abuzivă a vânzătorului angajează răspunderea față de cesionarul fondului de comerț, chiar dacă nu există clauză prohibitivă, fiind subînțeleasă în temeiul art. 1339 C. civ. În materie de închiriere, dacă obiectul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comerț, chiar dacă nu există clauză prohibitivă, fiind subînțeleasă în temeiul art. 1339 C. civ. În materie de închiriere, dacă obiectul locațiunii îl formează o suprafață locativă, cu destinație generică de spațiu comercial și nu un fond de comerț și implicit clientela nu se poate decât să asigure locatarului folosința liniștită a spațiului și nu să-l garanteze pe locatar împotriva unui eventual concurent. În consecință în prezent închirierea comercială nu dă naștere ipso facto unei obligații de neconcurență în sarcina locatarului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
drepturile asupra invențiilor, drepturi asupra desenelor și modelelor industriale, elementele de know-how sau savoir-fair, drepturile de autor în special cele referitoare la programele de calculator, drepturile asupra mărcilor de comerț, industriale de servicii și indicații geografice precum și drepturile referitoare la clientelă. Încălcarea acestor drepturi se constituie în acte sau fapte de concurență neloială sancționate prin intermediul acțiunii în concurență neloială dar numai în situația în care nu există acțiune conferită de dreptul proprietății intelectuale, care asigură în principal protecția acestor drepturi privative
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
proprii, legitimitate procesuală are comerciantul persoană fizică sau juridică. Din punct de vedere contabil bilanțul unei societăți nu comportă o rubrică "fond de comerț". Elementele corporale apar în diferite elementele de activ (stocuri, materiale) în timp ce elementele incorporale ale fondului emblema, clientela nu apar decât în mod excepțional 90. b. Natura juridică Cu privire la natură juridică de-a lungul timpului au fost formulate mai multe teorii 91. Fondul de comerț este o universalitate de fapt creată prin voința titularului său și în limitele
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comerț a fost calificat ca fiind un bun mobil incorporal 92. La momentul actual se consideră că fondul de comerț este un drept de proprietate incorporală, ca și drepturile de creație intelectuală deoarece organizarea elementelor fondului de comerț pentru atragerea clientelei constituie o creație intelectuală asemănătoare celei științifice, literale 93. c. Elementele fondului de comerț În cuprinsul fondului de comerț se regăsesc bunuri imobile prin natura lor (clădirea în care se desfășoară comerțul) sau prin destinație (mașini, utilaje) dar și bunuri
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comerțul) sau prin destinație (mașini, utilaje) dar și bunuri mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială; Fondul de comerț are în componență și elemente incorporale: drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial (clientela), brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț, de serviciu, indicațiile geografice sau drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor, know-how (savoir-faire) etc. Sunt numite și drepturi privative și conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata exclusiv în folosul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
emblemei comerciale este stabilit de dispozițiile Capitolului 4 din Legea 26/1990 privind registrul comerțului. Firma este un atribut de identificare a comerciantului în cadrul activității comerciale, este menționată, în mod obligatoriu, pe toate înscrisurile comerciantului și este menită să atragă clientela. Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant își exercită comerțul și sub care semnează, cu acesta fiind înscris în registrul comerțului. Emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de un altul de același gen
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsă. Oficiul registrului comerțului va efectua radierea și va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României. În acest scop, instanța va comunica oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească irevocabilă. e. Vadul comercial și clientela Clientela, deși reprezintă o masă neorganizată și fluctuantă de oameni, are valoare economică astfel încât clientela atașată unui fond de comerț are valoare economică pentru titularul fondului de comerț 96. Dreptul pe care îl are titularul asupra clientelei nu este nici un
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și de la comunicare, pentru părțile lipsă. Oficiul registrului comerțului va efectua radierea și va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României. În acest scop, instanța va comunica oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească irevocabilă. e. Vadul comercial și clientela Clientela, deși reprezintă o masă neorganizată și fluctuantă de oameni, are valoare economică astfel încât clientela atașată unui fond de comerț are valoare economică pentru titularul fondului de comerț 96. Dreptul pe care îl are titularul asupra clientelei nu este nici un drept
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României. În acest scop, instanța va comunica oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească irevocabilă. e. Vadul comercial și clientela Clientela, deși reprezintă o masă neorganizată și fluctuantă de oameni, are valoare economică astfel încât clientela atașată unui fond de comerț are valoare economică pentru titularul fondului de comerț 96. Dreptul pe care îl are titularul asupra clientelei nu este nici un drept de natură reală, întrucât nu conferă dreptul de a dispune de acesta și nici un
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Vadul comercial și clientela Clientela, deși reprezintă o masă neorganizată și fluctuantă de oameni, are valoare economică astfel încât clientela atașată unui fond de comerț are valoare economică pentru titularul fondului de comerț 96. Dreptul pe care îl are titularul asupra clientelei nu este nici un drept de natură reală, întrucât nu conferă dreptul de a dispune de acesta și nici un drept de creanță căci spre deosebire de dreptul de creanță a ale cărui efecte se produc între părți, vocațiunea la clientelă operează și în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
are titularul asupra clientelei nu este nici un drept de natură reală, întrucât nu conferă dreptul de a dispune de acesta și nici un drept de creanță căci spre deosebire de dreptul de creanță a ale cărui efecte se produc între părți, vocațiunea la clientelă operează și în raporturile cu terții, obligați de a se abține de la faptele de concurență neloială, menite să deturneze clientela altui comerciant 97. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizic și juridice care apelează în mod obișnuit la același comerciant
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și nici un drept de creanță căci spre deosebire de dreptul de creanță a ale cărui efecte se produc între părți, vocațiunea la clientelă operează și în raporturile cu terții, obligați de a se abține de la faptele de concurență neloială, menite să deturneze clientela altui comerciant 97. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizic și juridice care apelează în mod obișnuit la același comerciant, adică la fondul de comerț al acestuia pentru procurarea unor mărfuri și servicii 98. Pot exista mai multe tipuri de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
creanță căci spre deosebire de dreptul de creanță a ale cărui efecte se produc între părți, vocațiunea la clientelă operează și în raporturile cu terții, obligați de a se abține de la faptele de concurență neloială, menite să deturneze clientela altui comerciant 97. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizic și juridice care apelează în mod obișnuit la același comerciant, adică la fondul de comerț al acestuia pentru procurarea unor mărfuri și servicii 98. Pot exista mai multe tipuri de clientelă 99: • clientela atrasă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
altui comerciant 97. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizic și juridice care apelează în mod obișnuit la același comerciant, adică la fondul de comerț al acestuia pentru procurarea unor mărfuri și servicii 98. Pot exista mai multe tipuri de clientelă 99: • clientela atrasă consumatorii care se adresează aceluiași comerciant în virtutea obișnuinței și pentru încrederea ce le-o inspiră; este independentă de existența unui contract de aprovizionare încheiat cu agentul economic respectiv; • clientela angajată (captivă) totalitatea persoanelor care au încheiat cu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
97. Clientela este definită ca totalitatea persoanelor fizic și juridice care apelează în mod obișnuit la același comerciant, adică la fondul de comerț al acestuia pentru procurarea unor mărfuri și servicii 98. Pot exista mai multe tipuri de clientelă 99: • clientela atrasă consumatorii care se adresează aceluiași comerciant în virtutea obișnuinței și pentru încrederea ce le-o inspiră; este independentă de existența unui contract de aprovizionare încheiat cu agentul economic respectiv; • clientela angajată (captivă) totalitatea persoanelor care au încheiat cu comerciantul un
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
servicii 98. Pot exista mai multe tipuri de clientelă 99: • clientela atrasă consumatorii care se adresează aceluiași comerciant în virtutea obișnuinței și pentru încrederea ce le-o inspiră; este independentă de existența unui contract de aprovizionare încheiat cu agentul economic respectiv; • clientela angajată (captivă) totalitatea persoanelor care au încheiat cu comerciantul un contract de aprovizionare stabilind între ei legături de constante; • clientela derivată privește situațiile complexe ivite îndeosebi în marile magazine unde datorită multitudinii de standuri un distribuitor poate să beneficieze de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și pentru încrederea ce le-o inspiră; este independentă de existența unui contract de aprovizionare încheiat cu agentul economic respectiv; • clientela angajată (captivă) totalitatea persoanelor care au încheiat cu comerciantul un contract de aprovizionare stabilind între ei legături de constante; • clientela derivată privește situațiile complexe ivite îndeosebi în marile magazine unde datorită multitudinii de standuri un distribuitor poate să beneficieze de fluxul de consumatori atrași de întregul complex comercial, fără ca atractivitatea produselor sale să intervină. Fenomenul presupune, ca premisă necesară, o
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
complex comercial, fără ca atractivitatea produselor sale să intervină. Fenomenul presupune, ca premisă necesară, o suprapunere de spații comerciale cu activități comerciale diversificate, generatoare de posibile confuzii. Astfel în incita unui magazin universal sau a unui aeroport având fiecare propria lui clientelă se deschide de un comerciant, pe spațiul închiriat de către titular un bufet. Consumatorii sunt oare diferiți de cei ai proprietarului care frecventează marele perimetru și pot fi catalogați ca clientelă autonomă? Răspunsul este în general negativ. Se considerâ că ne
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
magazin universal sau a unui aeroport având fiecare propria lui clientelă se deschide de un comerciant, pe spațiul închiriat de către titular un bufet. Consumatorii sunt oare diferiți de cei ai proprietarului care frecventează marele perimetru și pot fi catalogați ca clientelă autonomă? Răspunsul este în general negativ. Se considerâ că ne aflăm în prezența unei clientele derivate care nu exclude în totalitate existența unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
comerciant, pe spațiul închiriat de către titular un bufet. Consumatorii sunt oare diferiți de cei ai proprietarului care frecventează marele perimetru și pot fi catalogați ca clientelă autonomă? Răspunsul este în general negativ. Se considerâ că ne aflăm în prezența unei clientele derivate care nu exclude în totalitate existența unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic atrasă de amplasamentul favorabil. • clientela comună. Fenomenul se poate ivi în raporturile dintre participanții la
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
sunt oare diferiți de cei ai proprietarului care frecventează marele perimetru și pot fi catalogați ca clientelă autonomă? Răspunsul este în general negativ. Se considerâ că ne aflăm în prezența unei clientele derivate care nu exclude în totalitate existența unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic atrasă de amplasamentul favorabil. • clientela comună. Fenomenul se poate ivi în raporturile dintre participanții la rețelele de distribuție sau în cadrul contractelor de franciză. nu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
diferiți de cei ai proprietarului care frecventează marele perimetru și pot fi catalogați ca clientelă autonomă? Răspunsul este în general negativ. Se considerâ că ne aflăm în prezența unei clientele derivate care nu exclude în totalitate existența unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic atrasă de amplasamentul favorabil. • clientela comună. Fenomenul se poate ivi în raporturile dintre participanții la rețelele de distribuție sau în cadrul contractelor de franciză. nu există un
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
general negativ. Se considerâ că ne aflăm în prezența unei clientele derivate care nu exclude în totalitate existența unei clientele proprii. • clientela ocazională lipsită de constanță, de continuitate și de stabilitate în relațiile cu agentul economic atrasă de amplasamentul favorabil. • clientela comună. Fenomenul se poate ivi în raporturile dintre participanții la rețelele de distribuție sau în cadrul contractelor de franciză. nu există un punct de vedere unitar asupra titularului clientelei: agentul economic nemijlocit aflat în relații nemijlocite cu publicul sau partea care
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]