1,102 matches
-
informații furnizate spontan de acesta; informațiile nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului și care evidențiază atitudini, motivații, stări afective etc. Se vor ilustra două exemple: a) Scala de evaluare a anxietății a lui M. Hamilton, permite evaluare anxietății de către clinician (vezi tabelul nr. 3.1.). După o convorbire clinică, psihologul apreciază anxietatea pacientului în funcție de 14 criterii, fiecare criteriu fiind evaluat pe o scală cu 5 puncte: 0 = absent, 4 = intensitate maximă. Dintre criteriile evaluate menționăm cele referitoare la starea afectivă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1.6. Testarea calităților funcției verbale Tulburările de limbaj reprezintă un fenomen frecvent întâlnit nu numai în clinica psihiatrică ci și în cea de neurologie. Pentru surprinderea diferitelor tipuri de tulburări, precum și pentru măsurarea performanțelor legate de această funcție, psihologului clinician îi stau la dispoziție un număr suficient de mare de probe, începând cu testul de apreciere a vitezei de mobilizare a vocabularului din scala Binet-Simon, testul de fluență verbală al lui Thurstone, precum și cel de asociații dirijate (factorul W al
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburările psihice și de dezvoltare din perspectiva mecanismelor psihice explicative, a contextului multifactorial cauzal (biologic, familial și socio-educațional) și efectelor dezadaptative pe termen scurt și pe termen lung, în evoluția copilului (Mitrofan I., 2003)72. Pacientul psihiatrului și al psihologului clinician este în cazul acesta un copil. Ei trebuie să îl examineze și să "repare" o conduită considerată ca fiind neadecvată (de către familie, școală, vecini, prieteni), conform unor criterii, de cele mai multe ori externe și adaptative. În evaluarea realizată, ei iau în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dinamic, capacitate de revenire la un anumit echilibru). Toate permit excepții unde se insinuează patologicul. În realitate normalul și patologicul sunt dependenți unul de altul (Marcelli, 2003)74. Mai mult decât orice alți specialiști, echipa formată din psihiatrul și psihologul clinician trebuie să folosească un sistem de evaluare astfel ca starea simptomatică actuală a copilului să nu prejudicieze în vreun fel viitoarea sa stare ca adult (Marcelli, 2003). Dezvoltarea psiho-motorie se confundă cu copilăria. La copil, legătura dintre dezvoltarea somatică și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
părinți, frați) evaluarea rolului lor în organizarea psihopatologică a individului și în sistemul său de interacțiuni din grupul familial, precizarea nivelului lor în raport cu dezvoltarea genetică, recunoașterea sensului lor în raport cu istoria copilului și a părinților săi: iată rezumatul efortului concentrat al clinicianului. Există două aspecte delicate în dimensiunea interviului: * relațiile părinți-copil-clinician; * modul de comunicare între clinician și copil. Modul în care se desfășoară întrevederea, oferă specialistului informații prețioase. Astfel: copilul împreună cu mama situație obișnuită, față de care nu se poate avea nici un fel
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de interacțiuni din grupul familial, precizarea nivelului lor în raport cu dezvoltarea genetică, recunoașterea sensului lor în raport cu istoria copilului și a părinților săi: iată rezumatul efortului concentrat al clinicianului. Există două aspecte delicate în dimensiunea interviului: * relațiile părinți-copil-clinician; * modul de comunicare între clinician și copil. Modul în care se desfășoară întrevederea, oferă specialistului informații prețioase. Astfel: copilul împreună cu mama situație obișnuită, față de care nu se poate avea nici un fel de prejudecăți; copilul împreună cu cei doi părinți situație prezentă în familiile atente, motivate, dar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în familiile atente, motivate, dar și în familiile aflate în discordie , când fiecare va fi interesat de ce va spune celălalt; mama singură situație în care mama tinde să își exercite controlul omnipotent nu doar asupra universului copilului ci și asupra clinicianului; copilul, mama și frații pun înainte de toate problemele de interacțiune dintre frați (fie că acest fapt se petrece în psihismul mamei sau al copiilor); copilul singur sau însoțit de un terț (asistent social, bunic, frate mai mare, vecin) exprimă o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tatăl semnalează o discordie familială, un divorț, sau o situație specială. În interviul copilului mic și al celui de vârstă medie (până la 12 ani) este recomandată următoarea desfășurare: * părintele/părinții să se exprime în prezența copilului; * copilul singur discută cu clinicianul; * familia este din nou reunită. Clinicianul trebuie să fie atent la diferitele niveluri de comunicare și schimburi familiale: nivelul infraverbal: repartiția persoanelor în spațiu, către cine se îndreaptă copilul, cum se împarte discursul, gesturile, mimica participanților; nivelul verbal: calitatea formală
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
divorț, sau o situație specială. În interviul copilului mic și al celui de vârstă medie (până la 12 ani) este recomandată următoarea desfășurare: * părintele/părinții să se exprime în prezența copilului; * copilul singur discută cu clinicianul; * familia este din nou reunită. Clinicianul trebuie să fie atent la diferitele niveluri de comunicare și schimburi familiale: nivelul infraverbal: repartiția persoanelor în spațiu, către cine se îndreaptă copilul, cum se împarte discursul, gesturile, mimica participanților; nivelul verbal: calitatea formală și articularea discursului, conținutul acestuia, rupturile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o remarcă, pentru a atrage atenția (mai mult sau mai puțin asupra lui), sau pentru a cere să plece. Maniera de intervenție a copilului în dialogul părinte-clinician este întotdeauna pertinentă și trebuie notată atent. Modul de comunicare între copil și clinician. Schematic prezentate aceste moduri sunt: * Jocul cu mașinuțele, cu păpușile, în cursul cărora copilul pune în scenă fantasmele sale, stăpânirea angoasei lui, se identifică cu personajele. În acest timp el este evaluat de clinician sub aspectul calității motricității și al
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Modul de comunicare între copil și clinician. Schematic prezentate aceste moduri sunt: * Jocul cu mașinuțele, cu păpușile, în cursul cărora copilul pune în scenă fantasmele sale, stăpânirea angoasei lui, se identifică cu personajele. În acest timp el este evaluat de clinician sub aspectul calității motricității și al dinamicii corpului. * Dialogul imaginar jocul cu marionete, povestea inventată, jocul de rol. * Desenul desenul spontan sau pe o temă sugerată. * Dialogul tradițional, față în față. 5.2.2. Explorări complementare Vizează sectoare particulare ale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
povestea inventată, jocul de rol. * Desenul desenul spontan sau pe o temă sugerată. * Dialogul tradițional, față în față. 5.2.2. Explorări complementare Vizează sectoare particulare ale funcționării psihice sau anumite aspecte somatice. Examenul somatic este după caz necesar, iar clinicianul va trebui să colaboreze cu pediatrul și neurologul pacientului. Explorările psihologice se referă la: * diferite teste psihologice, * la achizițiile școlare, * la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003)76. Pentru, conturarea unui psihodiagnostic complet se utilizează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai ușor depresia decât bărbații. În orice caz, diferențe de gen sunt constatate și în studii care utilizează evaluări relativ obiective ale depresiei, care nu sunt bazate prea mult pe rapoarte proprii, cum ar fi gradul de depresie stabilit de clinician sau declarațiile familiei sau prietenilor. Vârsta joacă de asemenea un rol important în vulnerabilitatea umană la depresie. În cazul adulților, există probabilitatea să fi avut un episod depresiv major în ultimele luni, cei cu vârste cuprinse între 15 și 24
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care cresc riscul pentru sinucidere. Ce trece prin mintea celor care încearcă sau comit suicid? Înțelegerea faptului de ce oamenii comit suicid este îngreunată de părerile subiective pe care le emit prietenii sau rudele celor în cauză, atunci când sunt interogați de clinicieni sau cercetători. De exemplu, membrii familiei unei persoane care s-a sinucis, poate susține faptul că acea persoană a suferit o depresie înainte, chiar dacă semnele acestui fapt sunt slabe sau inexistente. Poate e surprinzător faptul că rata depresiei printre recidivi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Frica acestora este cronică, pe parcursul întregii zile, în fiecare zi, sau recurentă, de ajuns să interfereze cu funcționalitatea individului. Astfel, fricile lor sunt exagerate în comparație cu pericolul pe care ei chiar îl întâmpină. Există patru feluri de simptome care alcătuiesc ceea ce clinicienii numesc anxietate (vezi Tabelul nr. 2.1.). Întâi, sunt simptomele fiziologice sau somatice, incluzând: amețeală, transpirația palmelor, palpitații cardiace, sunet în urechi, gură uscată și faringe, perioade de tremurat necontrolat și sentimentul continuu de "iritat". În al doilea rând, apar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
exerciții de relaxare, de reglare a respirației. Aceste exerciții sunt utile în terapia pentru anxietate pentru că ele le conferă pacienților un control asupra propriilor simptome, care apoi le permite să treacă la următorul pas al terapiei. În al doilea rând, clinicienii îi ghidează pe pacienți în identificarea cognițiilor de catastrofare, pe care ei le au asupra senzațiilor propriului corp. Pacienții pot face aceasta prin notarea acestor cogniții, într-un jurnal a cognițiilor, pe care le au în zilele dinaintea terapiei, în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clienți, abilități de învingere a problemelor din viețile lor care le cresc stresul zilnic și care pot fi un rezultat al PTSD, precum: probleme maritale sau izolare socială. Terapiile prin medicamente, incluzând benzodiazepinele și antidepresivele, sunt folosite doar de unii clinicieni pentru a vindeca PTSD. Aceste medicamente pot ameliora simptomele stabile de stres post-traumatic, precum: problemele de somn, coșmarurile și iritabilitatea. Acestea poate să o ajute pe persoana cu PTSD să facă față amintirilor și să elimine frica din ele. Pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obsesiile și compulsiile fiind doar reduse în proporție de 40-50%, ele tind să reapară dacă nu mai sunt administrate medicamente. Medicamentele au efecte adverse semnificative, incluzând: somnolență, constipare, apatie sexuală care îi afectează pe mulți oameni care le iau. Mulți clinicieni cred că medicamentele trebuie să fie combinate cu terapii cognitiv-comportamentale pentru a ajuta pacienții să se vindece complet de tulburările obsesiv-compulsive. Terapiile cognitiv-comportamentale pentru TOC se focalizează pe expunerea repetată a clientului spre a se concentra asupra obsesiei și prevenirii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
folosit în centrele comunității de sănătate mintală și este de asemenea popular în centrele de menținere a sănătății (HMOs), organizații de distribuire preferențială (PPOs) și un număr de asigurări. Firmele răspunzătoare justifică limitarea la 4-6 ședințe cu pacientul la un clinician specializat în sănătate mintală. 11.2. Psihoterapia pe termen lung versus intervenția în situații de criză Teoria crizei este focalizată pe comportamentul cognitiv, psiho-analitic, existențial, uman și teoriile generale ale sistemului (Callahan, 1998)344. Deși un număr de modele a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dacă persoana poate coopera. Înțelesul pe care îl acordă unui eveniment o persoană este descris ca fiind "cheia cognitivă" cu care se poate deschide ușa înțelegerii experienței crizei pacientului (Slaikeu, 1990, p. 18)348. Pentru a înțelege semnificația unui eveniment, clinicienii pot să se focalizeze pe cognitivul pacientului pentru a-l ajuta în reducerea suferinței imediate, în creșterea capacității de coping, și în prevenirea pe termen lung a efectelor fizice, afective și a consecințelor comportamentale. Intervențiile în timp de criză diferă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe acțiune având la bază situația pentru intervenția în timp de criză", acești pași fiind: a) definirea problemei; b) asigurarea siguranței pacientului; c) oferirea suportului; d) efectuarea de planuri e) obținerea asigurării de acțiuni pozitive (p. 33). Având această încadrare clinicienii ar trebui să evalueze: * severitatea crizei; * starea emoțională a pacientului; * alternativele, mecanismele de coping, sistemele de suport și alte resurse disponibile; * nivelul de afectare a pacientului (pericolul pe care îl reprezintă pentru sine și pentru ceilalți). Deși experții în acest
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de panică și îmbunătățind-se calitatea vieții. Acest lucru poate fi privit ca o descoperire importantă, deoarece acesta este printre primele programe care examinează eficacitatea unei intervenții timpurii pentru adulți cu tulburare de panică și foarte necesar pentru psihologii practicieni clinicieni care se confruntă tot mai mult în ultimul timp cu patologia tulburărilor anxioase și depresive. 11.5. Prevenția, intervenția în criză și postvenția în suicid Schneidman(1967)362 a identificat existența a trei etape în prevenția suicidului: prevenția primară, intervenția
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Oaks, CA, 1996, pp. 304-323. Foley, H. A. & Sharfstein, S. S., Madness and gouverment: Who cares for the mentally ill?, 1983. Folstein, M.F., Folstein, S.E., Mc Hugh, P.R., "Mini-mental state. A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician", în Journal of psychiatric research 12, 1975, pp. 189-198, Journal of the American Geriatrics Society, 43, pp. 175-178. Ford, D.E. & Kamerow, D.B., "Epidemiologic study of sleep disturbances and psychiatric disorders: An opportunity for prevention?", în Journal of the American Medical
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
differences on a brief measure of cognitive functioning in Alzheimer's disease", Archives of neurology, 1993, 50, pp. 757-760. 107 M.F. Folstein, S.E. Folstein, P.R. McHugh, ""Mini-mental state". A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician", Journal of psychiatric research 12, Journal of the American Geriatrics Society, 1975, 43, pp. 175-178, pp. 189-198. 108 R. Katzman, Education and the prevalence of dementia and Alzheimer disease. Neurology, 1993, 43, pp. 13-20. 109 A.M. Zeiss, P.M. Lewinsohn, P.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori intermitentă, însoțită de regurgitații de alimente și salivă, uneori dureri și sughiț. Diagnosticul este confirmat de examenul radiologic baritat și de înregistrarea manometrică. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu alte afecțiuni care mimează tabloul clinic al acalaziei cardiei. Prioritate pentru clinician trebuie să fie excluderea unui grup de afecțiuni maligne (adenocarcinomul gastric, cancerul esofagian scuamos, limfoamele, cancerul pulmonar etc) care produc, prin diferite mecanisme, o entitate clinică similară cu acalazia numită pseudoacalazie. O pseudoacalazie non-neoplazică poate apărea și printr-un proces
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]