1,626 matches
-
ieși din Palat. Lucrurile furate le-a dus acasă la dânsul și le-a ascuns în piano. Locuia în strada Italiană, într-o mică și veche căsuță, care a făcut loc mai târziu casei doctorului Nicolae Tomescu. Una din piesele Cloștii a vândut-o unui bijutier-ceasornicar din strada Șerban-Vodă, care a topit-o. Descoperit din cauzia indiscrețiilor sale, Pantazescu a fost osândit, precum și ceasornicarul. Acesta din urmă și-a făcut anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.171* 396 bucureștii de altădată 171. Furtul „Cloștii cu puii de aur“, celebrul tezaur vizigot sau ostrogot descoperit în 1837 în apropierea satului Pietroasa (azi Pietroasele) din județul Buzău, din care se mai păstrează doar 12 piese aflate la Muzeul de Istorie a României, a avut loc - aproximativ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tentative de fuite, au moment où il s’échappait de la prison de Cozia, dans laquelle il subissait sa peine“ - Alexandru Odobescu, Opere, vol. IV, Tezaurul de la Pietroasa, ediție îngrijită de Mircea Babeș, Ed. Academiei, București, 1976, p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau Furtul nereușit de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a pregătit pentru a fi cuprinse în volum textele preluate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a regimului său a stat în această rivalitate și în teama conservatorilor ca Rosetti să nu biruie pe Brătianu. (Id., ibid., nr. 11779, 20 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 396 * Reproducem - din Adevărul - versiunea primară, mai detaliată, a furtului „Cloștii cu puii de aur“: Suspend pentru numărul acesta șirul evenimentelor, spre a povesti, într-un capitol special, un număr de crime celebre - furturi, tâlhării și omoruri - făptuite între anii 1876 și 1890. Un furt care a făcut mult zgomot la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru numărul acesta șirul evenimentelor, spre a povesti, într-un capitol special, un număr de crime celebre - furturi, tâlhării și omoruri - făptuite între anii 1876 și 1890. Un furt care a făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz pe scânduri. Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își poate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz pe scânduri. Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își poate închipui oricine emoțiunea generală. Peste câteva zile poliția descoperi pe autorul îndrăznețului, dar, mai cu seamă, al fantasticului furt. Autorul era un tânăr, anume Pantazescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
generală. Peste câteva zile poliția descoperi pe autorul îndrăznețului, dar, mai cu seamă, al fantasticului furt. Autorul era un tânăr, anume Pantazescu, o fire de visător anormal, un artist în felul său, care și-a pus în cap să fure Cloșca cu pui de la Muzeu. Bineînțeles că de pe urma unui asemenea furt nu era de realizat vreun mare câștig, întrucât acele obiecte de artă nu ar fi putut găsi cumpărători în țară, lovitura era datorită mai mult fanteziei omului care vrea să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și ad-interim la „Rezbel“, M. Kogălniceanu, ministru de Externe; G. Chițu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; I. Câmpineanu, ministru de Finanțe; Eugen Stătescu, ministru de Justiție; P.S. Aurelian, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice. Sala în care se afla Cloșca cu pui era situată sub una din sălile cancelariei Senatului. Fiindcă furtul a fost săvârșit în timpul sesiunii parlamentare, Pantazescu s-a strecurat de cu ziua în acea sală și s-a ascuns. După ce s-a înnoptat și-orice mișcare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o structură legală. Un alt Ordin General, nr. 29/8 mai 1945, a impus înființarea Serviciului pentru Educație, Cultură și Propagandă în I.G.J. și la toate unitățile subordonate, jandarmii din această structură fiind recrutați din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”. Alte norme informative au intrat în vigoare în august 1945, o dată cu Instrucțiunile nr. 1080, care au stabilit înființarea și organizarea sectoarelor de jandarmi (în locul secțiilor), pentru a corela activitatea polițienească în mediul rural. La jumătatea anului 1947, organele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Folosește cratima, astfel încât fiecare vers să aibă număr egal de silabe : a),,Vai, săracul Iepurică, Cred că nu învață de frică.’’ b),,-Nu am fărâmă de mâncare, Spune degetul cel mare.’’ 6. a)Înlocuiește cratima cu vocala potrivită : ,,E o cloșcă mare, mare, Aripi n-are, pene n-are, Și nici nu stă pe cuibare. La oraș ca și la țară Scoate pui iarnă și vară !’’ b)Desparte în silabe cuvintele subliniate la punctul a. O altă problemă ortografică, cu care
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stea iute jos, ca și cloșca să șadă pe ouă și să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos, căci altfel nu va sta cloșca bine pe cuibar. Cînd pui cloșca la clocit, s-o învîrți de trei ori pe lîngă stîlpul hor nului și să zici: „Cum șede stîlpul aici, așa să șezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să închidă ochii, ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos, căci altfel nu va sta cloșca bine pe cuibar. Cînd pui cloșca la clocit, s-o învîrți de trei ori pe lîngă stîlpul hor nului și să zici: „Cum șede stîlpul aici, așa să șezi tu pe ouă.“ Să puie un copil mic cloșca pe ouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]