1,516 matches
-
pe banda magnetică 88. Servicii de încărcat sifoane 89. Servicii de incubare ouă 90. Servicii executate de ipsosari 91. Servicii executate de decoratori vitrine 92. Servicii executate de lustragii 93. Servicii executate de lustruitori de mobila 94. Servicii de frizerie, coafura, cosmetica, manichiură, pedichiura, masaj 95. Servicii executate de măcelari 96. Servicii de morărit 97. Servicii executate de mozaicari, faianțari, parchetari, teracotari, zidari, zugravi 98. Servicii executate de muzicanți 99. Servicii executate de meditatori 100. Servicii de plisat, gofrat, ajurat, stopeuri
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
nicidecum exclusivitatea manifestărilor modei. Astfel, putem repera comportamente "dictate" de modă în cele mai diverse sectoare ale vieții umane, fie că ne referim la doctrinele politice, la descoperirile științifice și tehnologice, la curentele literare și artistice, la estetica corporală (îmbrăcăminte, coafură, menținerea siluetei etc.) sau chiar la sferele utilitare ale vieții de zi cu zi (amenajarea locuinței și a grădinii, gastronomia etc.). Istoricul francez Fernand Braudel (1902-1985) a surprins fațetele conceptuale ale modei: Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea. Le Dictionnaire sentencieux
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
distinctiv al opiniilor unor filozofi, istorici și romancieri asupra înfățișării exterioare. Până în secolul al XV-lea, care va marca intrarea cuvântului "modă" în sfera vocabularului francez (mode) și englez (fashion), o serie întreagă de practici corporale ale indivizilor precum vestimentația, coafura, podoabele, cosmetica erau descrise, în termeni estetici, dar mai ales etici. Gândirea antică a lăsat moștenire valența etică a conceptului, iar modernitatea l-a consacrat discursurilor despre corpul uman, status social, individualizare și succes. De la antici provine semnificația etică a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007, 57), înseamnă a ocupa o poziție în structura socială și a-i purta însemnele, sub forma automatismelor verbale și a mecanismelor mentale. Și, în continuarea acestora din urmă, am putea adăuga, desigur, și practicile expresive ale vieții sociale: îmbrăcăminte, coafură, lectură, petrecerea timpului liber etc. Așa cum am văzut în lucrările autorilor evoluționiști, îmbrăcămintea și ornamentarea corpului traduc un statut chiar și în societățile primitive: disting bărbații de femei, prin stiluri de înfrumusețare diferite, sau caracterizează doar unul dintre genurile sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fad). Unii autori o ignoră (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 594), alții preferă termenul de "antimodă" (antifashion) celui de "teribilism" (F. Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale (îmbrăcăminte, artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de reper pentru preocupările teoretice și empirice ale fenomenului modei. Septimiu Chelcea (1993, 365) definește moda ca "ansamblul de comportamente și opinii colective care, într-o anumită cultură dată, arată preferința temporară pentru anumite practici expresive ale vieții sociale (vestimentație, coafură, alimentație, lectură)". Cristina Tîrhaș (2004, 227) propune definirea modei ca "ansamblu de atitudini și comportamente specifice unei perioade (epoci), într-un context cultural dat, exprimată printr-un privilegiu aparte acordat unui anumit lucru, mergând de la elemente specifice (vestimentație, podoabe, coafură
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
coafură, alimentație, lectură)". Cristina Tîrhaș (2004, 227) propune definirea modei ca "ansamblu de atitudini și comportamente specifice unei perioade (epoci), într-un context cultural dat, exprimată printr-un privilegiu aparte acordat unui anumit lucru, mergând de la elemente specifice (vestimentație, podoabe, coafură, stiluri arhitectonice și de mobilier), până la ideologii, modalități de gândire și conduite de viață". Altă definiție, dată de sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), subliniază mecanismele de influențare prezente în fenomenele de modă: "moda este un model sau un stil
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
așa-numita "muzică ușoară" sau clasică mediatizată intens, cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional cu capitalul educațional. A treia formă a capitalului cultural constă în practici corporale cum ar fi îmbrăcămintea, coafura, machiajul, menținerea siluetei. În ce mod gusturile vestimentare ale indivizilor sunt indicatori ai capitalului cultural și economic deținut de aceștia? În teoria lui Pierre Bourdieu, gustul reprezintă capacitatea de apropia (material și simbolic) o anumită clasă socială, o formulă generică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
21 Femei 7 7 0 14 Total 18 15 2 35 Un alt rezultat al cercetării se referă la estetica corporală. Deseori, așa cum arată experimentul în discuție, opoziția tinerilor față de mediul de proveniență se manifestă prin intermediul practicilor corporale: înfățișarea, costumația, coafura, accesoriile, artefactele exprimă opoziția față de tendința dominantă. Iată ce declară un subiect al cercetării: Singurul mod în care mă simt confortabil este felul în care mă îmbrac. Dacă mă îmbrac ca un preppie (n.n. tânăr bine educat care poartă haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lungă, cizme, halat și cu 20 de kilograme în plus. Aceste cincisprezece imagini, împreună cu cea standard, alcătuiau cele 16 slide-uri. Rezultatele au confirmat ipoteza de la care a pornit studiul, arătând că formarea primei impresii este rezultanta interacțiunii mai multor stimuli: coafura are un efect pozitiv când persoana-stimul nu poartă jachetă sport; blugii produc impresii pozitive când sunt asortați cu pantofi fără toc; fusta lungă, purtată cu cizme, a înregistrat frecvențe de răspuns ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și F.G.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoana-stimul nu poartă jachetă sport; blugii produc impresii pozitive când sunt asortați cu pantofi fără toc; fusta lungă, purtată cu cizme, a înregistrat frecvențe de răspuns ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și F.G. Miller, 1984, 5); ochelarii și coafura au efecte când este prezentă fusta lungă (idem, 6). Pornind de aici, autorii concluzionează că, în formarea impresiei despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
disponibilitate pentru conversații curtenitoare (T.F. Cash, 1985, 347). Tabelul 3.3. Caracteristicile fizice și accesoriile asociate percepției stilului managerial și nonmanagerial (după Thomas F. Cash, 1985, 345) Stilul managerial Stilul non-managerial 1. Părul necoafat, scurt sau prins în coadă. 2. Coafură care evidențiază trăsăturile feței. 3. Machiaj discret. 4. Costume din două piese, prevăzute cu fustă, sacou și cămașă. 5. Bijuterii discrete. 6. Ochelari cu rame. 7. În timp ce vorbește menține contactul vizual cu interlocutorul. 8. Nu prea tânără, peste 30 de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sacou și cămașă. 5. Bijuterii discrete. 6. Ochelari cu rame. 7. În timp ce vorbește menține contactul vizual cu interlocutorul. 8. Nu prea tânără, peste 30 de ani. 1. Păr lung, în special cu bucle mari și vopsit în culori extreme. 2. Coafură care acoperă fruntea. 3. Machiaj strident care nu se asortează cu vestimentația. 4. Adoptă o ținută cu bluze strâmte, transparente, fără sacou. 5. Bijuterii ostentative. 6. Nu stabilește un contact vizual cu interlocutorul. 7. Tânără, sub 30 de ani. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lejeră (tricouri și pantaloni de culoare kaki), opusă costumului-uniformă specific companiilor aeriene. Schimbarea vestimentară nu a eliminat însă regulile formale stabilite de codul vestimentar al Sun Country Airlines, personalul companiei luând cunoștință de acestea încă de la semnarea contractului de muncă: coafurile excentrice, "picioarele la vedere", excesul de accesorii și bijuterii, machiajul și culorile stridente erau interzise în timpul programului de muncă (A.D. Adomaitis și K.K.P. Johnson, 2002, 91). Autorii s-au întrebat în ce mod schimbarea codului vestimentar a produs efecte asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cele ale bărbaților, de aici și denumirea de vestimentație "unisex". "That girl" renunță la rolul tradițional de femeie aspirând la un post de actriță, poartă cămăși prevăzute cu gulere și manșete angulare, similare designului cămășilor bărbătești, pantofi fără toc și coafuri dezordonate. Cel de-al treilea serial analizat de Shanon J. Lenonn, My Sister Sam (1986-1988), a fost televizat în perioada în care femeile erau reprezentative pe piața muncii cu un procent de ocupare de 70%, ceea ce însemna o slabă diferențiere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un corespondent în moda vestimentară, acest lucru nu se verifică pentru alte perioade istorice. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbrăcămintea masculină devine din ce mai moderată, impunându-se costumul simplu de culoare neagră, comparativ cu cea feminină dominată de coafurile "exagerate" și de amplitudinea rochiilor (ca efect al crinolinei) (J. Huizinga, 1938/2002, 287). Perioada care se deschide cu mișcările sociale ale anului 1848 și se încheie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea este denumită de istorici drept
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
revistei Modes a Paris, 1858 Figura 3.6. Femei în grădină (1867), Claude Monet ar fi cea a părintelui impresionismului, Claude Monet (1840-1926), Femei în grădină (1867), sau chiar revistele de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de artă și literatură ale secolului, ea avea încă roluri sociale discrepante în raport cu bărbatul. Istoricul Helen Robert (1977) descria ținutele vestimentare ale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
filiform și picturi, numite „cu raze X”, În care anatomia internă a animalelor este reprezentată schematic. În Kimberley, reprezentările umane sunt mai realiste, unele au capul aureolat cu un halo În tentă plată sau din linie, altele au ca podoabe coafuri și ornamente diverse și poartă În mână arme sau diferite obiecte. Pretutindeni li se adaugă amprente de mâini și picioare, executate cu șablonul 313. Pictura pe scoarță de copac este Împreună cu arta parietală, una dintre caracteristicile artei aborigene. Panourile, decupate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pipărate, pe estrada restaurantului evoluează câteva perechi de tineri, În costume eclatante, ce ne delectează cu dansuri tematice tradiționale de o mare complexitate spirituală și artistică. Nu poți să nu remarci frumusețea exotică a dansatoarelor, varietatea și bogăția podoabelor strălucitoare, coafurile laborios meșteșugite, unduirea erotică a șoldurilor sub țesătura fină a batikului, dar și expresivitatea, agilitatea și sprinteneala dansatorilor oacheși. 416 Încă o dată constat cu plăcere influențele profunde ale artei interpretative indiene și sud-est asiatice. Noaptea caldă ne Îmbie la visare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În picioare, pentru stâlpii funerari sculptați, pentru figuri de strămoși 756 I.Lips, op. cit., p. 520. 757 Ibidem, p. 527. 592 Îngenunchiați, scuturi de lemn, gravate cu motive figurative stilizate sau geometrice, pictate, incizate sau aplicate În relief, măști și coafurile de baga, reprezentând figuri umane sau capete de animale acvatice, pentru frumusețea prorei pirogilor 758. Astăzi arta din Noua Guinee se mai păstrează autentică doar În muzee 759. Părăsim Papua-Noua Guinee cu amintiri deosebit de intense, pentru o zonă puțin cunoscută
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
amfiteatru) F. Servicii anexe pentru personal: - Vestiare pentru personal medical și tehnic - Punct de documentare medicală (bibliotecă) G. Spații sociale și anexe pentru pacienți, aparținători, vizitatoriGarderobă - Serviciu de informații și relațiiBufet și puncte de vânzare (flori, ziare) - Diverse prestații (frizerie, coafură) - Capelă H. Servicii tehnico-utilitare - Centrale și stații tehniceCentrală termică - Uzină de apă și hidrofor - Post de transformare și grup electrogen - Centrale de ventilație și tratare a aerului - Centrală frigorifică - Stații pentru oxigen, aer comprimat și alte fluide medicinale - Centrală telefonică
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de cei care folosesc bazine de înot sau lipsa de supraveghere a respectării acestor măsuri de către cei care exploatează bazinele de înot; ... c) neîntreținerea în permanentă stare de curățenie a echipamentului de lucru folosit de personalul din saloanele de frizerie, coafură, manechiură, pedichiură și cosmetică; ... d) nedotarea, de către proprietar sau administrator, a grupurilor sanitare publice sau din unitățile de folosință publică, cu materiale și mijloace adecvate pentru igiena individuală a utilizatorilor, precum și neîntreținerea acestora. ... Articolul 12 Constituie contravenție și se sancționează
LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 (*republicată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110445_a_111774]
-
bazinelor de înot și a ștrandurilor fără anexe, precum vestiare, grupuri sanitare separate pe sexe, conform numărului prevăzut de normele în vigoare în raport cu capacitatea unității; ... i) neefectuarea curățării și dezinfecției, după fiecare client, a instrumentarului utilizat în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică sau refolosirea instrumentarului de unică folosință; ... j) servirea în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică a persoanelor care suferă de boli transmisibile ale pielii, părului sau unghiilor și nesterilizarea instrumentarului utilizat accidental pentru servirea
LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 (*republicată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110445_a_111774]
-
prevăzut de normele în vigoare în raport cu capacitatea unității; ... i) neefectuarea curățării și dezinfecției, după fiecare client, a instrumentarului utilizat în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică sau refolosirea instrumentarului de unică folosință; ... j) servirea în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică a persoanelor care suferă de boli transmisibile ale pielii, părului sau unghiilor și nesterilizarea instrumentarului utilizat accidental pentru servirea unui client din categoria sus-menționată; ... k) lipsa, din dotarea unităților de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică
LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 (*republicată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110445_a_111774]
-
în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică a persoanelor care suferă de boli transmisibile ale pielii, părului sau unghiilor și nesterilizarea instrumentarului utilizat accidental pentru servirea unui client din categoria sus-menționată; ... k) lipsa, din dotarea unităților de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură și cosmetică, a substanțelor dezinfectante pentru instrumentarul utilizat; ... l) folosirea instrumentarului tăios în unitățile de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură, cosmetică, fără sterilizare prealabilă; ... m) neîntreținerea stării de curățenie, neefectuarea reparațiilor necesare bunei funcționări, precum și neefectuarea dezinfecției și dezinsecției
LEGE nr. 98 din 10 noiembrie 1994 (*republicată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110445_a_111774]