KorAP: Find »[drukola/base=codex & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...61 >

1,506 matches

Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421

Gottstein, codexul Alep nu reprezintă doar unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Bibliei, ci este cel mai mare eveniment în istoria textului biblic tiberian 2. Fără îndoială, a fost precedat și de alte codice; însă acesta a fost primul codex care conținea întreaga Biblie, cu adnotare masoretică deplină, fiind privit drept prototipul textului biblic tiberian. Codex Aleppo reprezintă rodul muncii a mai multe generații de masoreți, descendenți ai familiei Așer, fapt care ne determină să credem că întocmirea sa trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
cel mai mare eveniment în istoria textului biblic tiberian 2. Fără îndoială, a fost precedat și de alte codice; însă acesta a fost primul codex care conținea întreaga Biblie, cu adnotare masoretică deplină, fiind privit drept prototipul textului biblic tiberian. Codex Aleppo reprezintă rodul muncii a mai multe generații de masoreți, descendenți ai familiei Așer, fapt care ne determină să credem că întocmirea sa trebuie să fi fost extrem de costisitoare. În ciuda faptului că vicisitudinile pe care le-au îndurat evreii în

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Se presupune că până în secolul al X-lea se copiau îndeosebi părți ale Bibliei, întrucât exista o nevoie practică în acest sens. Aaron ben Așer1 este masoretul unanim recunoscut ca având ultimul cuvânt în privința textului biblic masoretic 2. În colofonul codexului Aleppo se spune clar că textul a fost copiat de către scribul Solomon ben Buya’a, un membru al unei binecunoscute familii de copiști. Nu se cunoaște cu siguranță locul în care acest scrib a trăit și a copiat codexul. În

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
colofonul codexului Aleppo se spune clar că textul a fost copiat de către scribul Solomon ben Buya’a, un membru al unei binecunoscute familii de copiști. Nu se cunoaște cu siguranță locul în care acest scrib a trăit și a copiat codexul. În orice caz, în orașul Cufut-Kale („Piatra Evreilor”) din Crimeea se afla o copie a Pentateuhului întocmită de același Solomon ben Buya’a. Acest manuscris al Pentateuhului conține două colofoare care prezintă amănunte biografice importante despre copistul lor; într-un

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Am terminat lucrul într-o vineri, ziua a opta a lunii Kislev, în anul 1241 de la numărarea documentelor 4, pentru rabbi Abraham și rabbi Salih, fiii lui rabbi Maimun”. Din aceste două pasaje putem trage câteva concluzii importante privind redactarea codexului Aleppo: 1. Solomon ben Buya’a obișnuia să copieze textul ebraic, lăsând introducerea vocalelor, a accentelor și a tuturor celorlalte note masoretice în seama unui specialist în aceste probleme. 2. Efraim ben Buya’a care a vocalizat textul și-a

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
în anul 930 d.Hr., la câțiva ani după ce Solomon ben Buya’a a copiat textul. Prin urmare, este de presupus că scrierea Pentateuhului a început în anii ’20 ai secolului al X-lea. 3. În cel mai probabil caz, Codex Aleppo a fost scris înainte de Pentateuhul de la Cufut-Kale, din moment ce Aaron ben Așer este cel care a vocalizat textul consonantic. Rezultă că textul codexului Aleppo a fost scris la sfârșitul secolului al IX-lea, în orice caz, nu mai târziu de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Pentateuhului a început în anii ’20 ai secolului al X-lea. 3. În cel mai probabil caz, Codex Aleppo a fost scris înainte de Pentateuhul de la Cufut-Kale, din moment ce Aaron ben Așer este cel care a vocalizat textul consonantic. Rezultă că textul codexului Aleppo a fost scris la sfârșitul secolului al IX-lea, în orice caz, nu mai târziu de anul 9101. În secolul al XVIII-lea, rabinul comunității din Alep, Rafael Solomon Laniado, vorbește despre obligația evreilor din acest oraș de a

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
scris la sfârșitul secolului al IX-lea, în orice caz, nu mai târziu de anul 9101. În secolul al XVIII-lea, rabinul comunității din Alep, Rafael Solomon Laniado, vorbește despre obligația evreilor din acest oraș de a jura pe textul codexului ori de câte ori trebuia să-și declare averea și să plătească taxa pentru sinagogă. Această tradiție s-a păstrat până în zilele noastre. Codexul se păstra într-unul dintre cele șapte „altare” ale vechii sinagogi din Alep, o descriere amănunțită a locului de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
rabinul comunității din Alep, Rafael Solomon Laniado, vorbește despre obligația evreilor din acest oraș de a jura pe textul codexului ori de câte ori trebuia să-și declare averea și să plătească taxa pentru sinagogă. Această tradiție s-a păstrat până în zilele noastre. Codexul se păstra într-unul dintre cele șapte „altare” ale vechii sinagogi din Alep, o descriere amănunțită a locului de păstrare fiind oferită de către rabbi Abraham, fiul lui rabbi Isaia Dayan, într-o lucrare scrisă în anul 1847-1848: „În altarul din partea

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
de notare. Spre sfârșitul secolului al IX-lea, se conturează două sisteme tiberiene, fiecare folosind semne grafice diferite pentru desemnarea aceleiași tradiții de citire a textului biblic; pentru desemnarea acestor două subsisteme tiberiene, Goshen-Gottstein propune termenii protoreceptus și nonreceptus 1. Codex Aleppo marchează trecerea de la textul protoreceptus la textul receptus. Primul autor care stabilește o legătură între codex Aleppo și tradiția ben Așer este Saadya b. David din Aden, care, în comentariul său la lucrarea Misneh Tora2 a lui Maimonide, spune

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
diferite pentru desemnarea aceleiași tradiții de citire a textului biblic; pentru desemnarea acestor două subsisteme tiberiene, Goshen-Gottstein propune termenii protoreceptus și nonreceptus 1. Codex Aleppo marchează trecerea de la textul protoreceptus la textul receptus. Primul autor care stabilește o legătură între codex Aleppo și tradiția ben Așer este Saadya b. David din Aden, care, în comentariul său la lucrarea Misneh Tora2 a lui Maimonide, spune că a văzut în Alep codexul pe care l-a folosit Maimonide și că la sfârșitul său

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
protoreceptus la textul receptus. Primul autor care stabilește o legătură între codex Aleppo și tradiția ben Așer este Saadya b. David din Aden, care, în comentariul său la lucrarea Misneh Tora2 a lui Maimonide, spune că a văzut în Alep codexul pe care l-a folosit Maimonide și că la sfârșitul său scria: „Aaron b. Așer l-a corectat”3. Codex Aleppo nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
David din Aden, care, în comentariul său la lucrarea Misneh Tora2 a lui Maimonide, spune că a văzut în Alep codexul pe care l-a folosit Maimonide și că la sfârșitul său scria: „Aaron b. Așer l-a corectat”3. Codex Aleppo nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
lucrarea Misneh Tora2 a lui Maimonide, spune că a văzut în Alep codexul pe care l-a folosit Maimonide și că la sfârșitul său scria: „Aaron b. Așer l-a corectat”3. Codex Aleppo nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
în Alep codexul pe care l-a folosit Maimonide și că la sfârșitul său scria: „Aaron b. Așer l-a corectat”3. Codex Aleppo nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul că simpla copiere a codexului Aleppo, cu zecile de mii

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul că simpla copiere a codexului Aleppo, cu zecile de mii de note, necesită ani de zile, este foarte probabil că pregătirea unui astfel de model de codex abia se putea face o singură dată

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul că simpla copiere a codexului Aleppo, cu zecile de mii de note, necesită ani de zile, este foarte probabil că pregătirea unui astfel de model de codex abia se putea face o singură dată în viața unui om. Motivul pentru care acest text se bucură

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul că simpla copiere a codexului Aleppo, cu zecile de mii de note, necesită ani de zile, este foarte probabil că pregătirea unui astfel de model de codex abia se putea face o singură dată în viața unui om. Motivul pentru care acest text se bucură de foarte mare prețuire în anumite cercuri iudaice îl constituie faptul că marele Maimonide a folosit acest text și a lăudat tradiția

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
înțelegerea conservatoare a iudaismului au făcut din el un erou. Dacă un astfel de om aducea cuvinte de laudă masoreților Ben Așer, înseamnă că ei alcătuiseră textele cele mai bune. Acesta este probabil motivul pentru care dezbaterea legată de autenticitatea codexului Aleppo a întâmpinat atâtea piedici 1. Goshen-Gottstein este de părere că textele Ben Așer și Codex Aleppo nu și-au dobândit autoritatea pentru că le-a ales Maimonide, ci Maimonide a ales acest codex pentru că și-a dat seama de inestimabila

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
cuvinte de laudă masoreților Ben Așer, înseamnă că ei alcătuiseră textele cele mai bune. Acesta este probabil motivul pentru care dezbaterea legată de autenticitatea codexului Aleppo a întâmpinat atâtea piedici 1. Goshen-Gottstein este de părere că textele Ben Așer și Codex Aleppo nu și-au dobândit autoritatea pentru că le-a ales Maimonide, ci Maimonide a ales acest codex pentru că și-a dat seama de inestimabila sa valoare. Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
motivul pentru care dezbaterea legată de autenticitatea codexului Aleppo a întâmpinat atâtea piedici 1. Goshen-Gottstein este de părere că textele Ben Așer și Codex Aleppo nu și-au dobândit autoritatea pentru că le-a ales Maimonide, ci Maimonide a ales acest codex pentru că și-a dat seama de inestimabila sa valoare. Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din el reprezintă acum textul de bază al ediției Jerusalem Hebrew Bible Project a Bibliei ebraice. 5.1

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Goshen-Gottstein este de părere că textele Ben Așer și Codex Aleppo nu și-au dobândit autoritatea pentru că le-a ales Maimonide, ci Maimonide a ales acest codex pentru că și-a dat seama de inestimabila sa valoare. Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din el reprezintă acum textul de bază al ediției Jerusalem Hebrew Bible Project a Bibliei ebraice. 5.1.2. Codex Leningradensistc "5.1.2. Codex Leningradensis" Potrivit colofonului acestui text ce datează

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
și-a dat seama de inestimabila sa valoare. Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din el reprezintă acum textul de bază al ediției Jerusalem Hebrew Bible Project a Bibliei ebraice. 5.1.2. Codex Leningradensistc "5.1.2. Codex Leningradensis" Potrivit colofonului acestui text ce datează din 1008-1009, este vorba despre o copie pe care o face Samuel b. Iacob, după lucrările corectate de către Aaron ben Moșe ben Așer; a fost dus la Odessa

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
inestimabila sa valoare. Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din el reprezintă acum textul de bază al ediției Jerusalem Hebrew Bible Project a Bibliei ebraice. 5.1.2. Codex Leningradensistc "5.1.2. Codex Leningradensis" Potrivit colofonului acestui text ce datează din 1008-1009, este vorba despre o copie pe care o face Samuel b. Iacob, după lucrările corectate de către Aaron ben Moșe ben Așer; a fost dus la Odessa de către Firkowitch în 1839, iar

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
1008-1009, este vorba despre o copie pe care o face Samuel b. Iacob, după lucrările corectate de către Aaron ben Moșe ben Așer; a fost dus la Odessa de către Firkowitch în 1839, iar de acolo a ajuns la Sankt-Petersburg. Din moment ce textul Codexului Aleppo s-a pierdut parțial, Leningradensis este cel mai vechi și mai important manuscris complet al Vechiului Testament, bazat pe tradiția Ben Așer. Ca și în cazul codexului Aleppo, autenticitatea sa a fost pusă la îndoială de către unii bibliști. În

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]