1,218 matches
-
mult decît asemănările (care con firmă descendența dintr-un unic text), exami narea grupurilor de erori duce la stabilirea Înrudirii Între codice. După epoca Renașterii, editorii cei mai buni de texte clasice au Încercat să utilizeze un număr maxim de codice, pentru ca, prin colaționarea lor, să-și struc tureze o bază sigură a propriilor lor conjecturi. Lambinus, pentru a cita un exemplu, Își Întemeiase pe zece codice ediția sa din Horațiu și pe cinci codice, pe cea din Lucrețiu. Primele progrese
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cei mai buni de texte clasice au Încercat să utilizeze un număr maxim de codice, pentru ca, prin colaționarea lor, să-și struc tureze o bază sigură a propriilor lor conjecturi. Lambinus, pentru a cita un exemplu, Își Întemeiase pe zece codice ediția sa din Horațiu și pe cinci codice, pe cea din Lucrețiu. Primele progrese În critica meto dică a codicelor se datorează editorilor Bibliei grecești și ai Vulgatei: În condițiile În care niciun alt text nu a fost transmis printr-
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
să utilizeze un număr maxim de codice, pentru ca, prin colaționarea lor, să-și struc tureze o bază sigură a propriilor lor conjecturi. Lambinus, pentru a cita un exemplu, Își Întemeiase pe zece codice ediția sa din Horațiu și pe cinci codice, pe cea din Lucrețiu. Primele progrese În critica meto dică a codicelor se datorează editorilor Bibliei grecești și ai Vulgatei: În condițiile În care niciun alt text nu a fost transmis printr-un număr atît de mare de manu scrise
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
-și struc tureze o bază sigură a propriilor lor conjecturi. Lambinus, pentru a cita un exemplu, Își Întemeiase pe zece codice ediția sa din Horațiu și pe cinci codice, pe cea din Lucrețiu. Primele progrese În critica meto dică a codicelor se datorează editorilor Bibliei grecești și ai Vulgatei: În condițiile În care niciun alt text nu a fost transmis printr-un număr atît de mare de manu scrise de proveniență diversă, textul biblic pune cele mai complexe probleme. Robert Estienne
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
formulat principiul lectio difficilior. Același Bengel a declarat că nu era posibilă o ediție științifică a Noului Testament fără o clasificare a codi celor după genealogia lor și, primul dintre criticii Noului Testament, a adăugat la cercetare locul de unde proveneau codicele; În ansam blul edițiilor, el a fost precedat În acest demers de Scaliger, care, În Castiga tiones in Catullum (Paris, 1577), a re con stituit ca arhetip un exemplar Gallicanum. Ceva mai tîrziu, Luc de Bruges, În prefața ediției sale
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nile care par să fie glose sau care Își au originea În comentarii ori scholii. Între mai multe lecțiuni, cea mai bună este cea care poate explica originea tuturor celorlalte. După judecarea calității intrinsece a unei lecțiuni se examinează calitatea codicelor care o conțin (fie prin autoritatea sa proprie, fie prin cea care rezultă din con fruntarea cu celelalte codice). Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cea mai bună este cea care poate explica originea tuturor celorlalte. După judecarea calității intrinsece a unei lecțiuni se examinează calitatea codicelor care o conțin (fie prin autoritatea sa proprie, fie prin cea care rezultă din con fruntarea cu celelalte codice). Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
este cea care poate explica originea tuturor celorlalte. După judecarea calității intrinsece a unei lecțiuni se examinează calitatea codicelor care o conțin (fie prin autoritatea sa proprie, fie prin cea care rezultă din con fruntarea cu celelalte codice). Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
codicelor care o conțin (fie prin autoritatea sa proprie, fie prin cea care rezultă din con fruntarea cu celelalte codice). Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă tradiția unei familii mai bune: În concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
proprie, fie prin cea care rezultă din con fruntarea cu celelalte codice). Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă tradiția unei familii mai bune: În concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann (1793-1851) este fondatorul unui sistem sever și metodic
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Vechimea unui codice nu este În sine un criteriu de autoritate (vide prima parte a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă tradiția unei familii mai bune: În concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann (1793-1851) este fondatorul unui sistem sever și metodic de critică de text, pe care l-a expus dens În prefața
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a capitolului). Nu contează numărul de codice, ci auto ritatea familiei. O sută de codice dintr-o familie valo rează mai puțin decît două sau trei codice care respectă tradiția unei familii mai bune: În concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann (1793-1851) este fondatorul unui sistem sever și metodic de critică de text, pe care l-a expus dens În prefața ediției sale la Noul Testament, publicată În 1842: Ad scripta ueterum repraesentanda duabus diuersis utimur
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fără ajutorul lui. Un martor care se arată așadar a fi lipsit de valoare poate fi eliminat (eli minatio codicum descriptorum), dar numai dacă nu aduce niciun fel de alte informații (cum ar fi pasaje cola ționate pe baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
eliminat (eli minatio codicum descriptorum), dar numai dacă nu aduce niciun fel de alte informații (cum ar fi pasaje cola ționate pe baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
baza altor codice), așa cum am văzut În al doilea para graf al acestui capitol. Dacă rămîn totuși destule codice după ce au fost excluse cele inutile, atunci ne aflăm În prezența unei divizări În tradiție, care se concretizează În ramifica rea codicelor. Diferențierea are loc numai dacă după un singur model au fost făcute două sau mai multe copii; ramurile tradiției care se desfășoară În felul acesta apar În martorii supraviețuitori, cu sau fără ramificări ulterioare. Modelul din care provine prima ramificare
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ulterioare și este, prin aceasta, mai aproape de original decît textul oricăruia dintre martori. Dacă reușim să stabilim textul lui, ne apropiem mult de reconstrucția originalului (constitutio). Calea cea mai simplă de a urmări evoluția arheti pului prin concretizarea lui În codice este să se presupună că toate copiile făcute de la prima ramificație a tradiției reproduc fiecare cîte un model, id est că niciun scrib nu a combinat mai multe modele (contaminatio) și că fiecare scrib, În mod conștient sau inconștient, a
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
originalul așa cum membrii unei familii se Înrudesc cu fondatorul acesteia. Scopul esențial Însă, de a reconstitui originalul, nu este atins prin simpla comparație. 7 EMENDATIO După recensio și examinatio, se trece la emendatio, adică la corectarea erorilor rămase În urma recensiunii codicelor. Scopul este alcătuirea unui text cît mai puțin diferit de exemplarul de autor (pentru că, cel puțin În cazul unui text de o oarecare lungime, este imposibilă restituirea integrală a textului produs de autor). Muretus (Variae lectiones I, 15, c. 16
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Variae lectiones I, 15, c. 16) compara critica de text cu un medic: după cum medicul vindecă mai bine un bolnav dacă știe care Îi este starea obișnuită de sănătate, tot așa și criticul poate corecta mai bine stricăciunile suferite de codice dacă știe care sînt erorile pe care le comit de obicei copiștii. În general, distingem Între conjecturi corecte și greșite și sîntem Înclinați să Îndepărtăm tot ce nu este „corect“. Cu toate acestea, conjectura, fie că e corectă sau greșită
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Sursa unor erori și interpolări o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau indicate cu cifre romane. O linie deasupra unui număr Îl multi plica pe acesta cu o mie Într-un text aritmetic; În schimb, Într-un text literar, linia distingea cifrele de
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o poate reprezenta un arhaism rău Înțeles de copist. E.g. Plaut, Amph., 554: tu autem cod., tuati (cf. carisius 221, Nonius 179, Gloss. Plaut.); Vergiliu, Aen., I 636: dii (arhaism res tituit de Aulus Gellius; codicele atestă aici dei). În codicele mai vechi, numerele erau indicate cu cifre romane. O linie deasupra unui număr Îl multi plica pe acesta cu o mie Într-un text aritmetic; În schimb, Într-un text literar, linia distingea cifrele de litere: de aici puteau apărea
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu au fost suficient de atenți: se schimbă adesea Între ele b și u (varianta consonantică), d și t, g și ch, b și p. Interpolările se datorează uneori scrupulelor reli gioase. E.g. Horațiu, Carmina, III 18, 12: În unele codice se citește pardus În loc de pagus, pentru că un copist pios și-a amintit de pasajul biblic habitabit lupus cum agno et pardus cum haedo accubabit (Isaia II 6). Conradus Rittershusius (1560-1613), În comen tariul său la Oppianus, a fost primul care
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o nouă ediție a operei sale Întregi, cu cărțile dispuse În ordinea În care au ajuns pînă la noi. Această ediție a fost reprodusă cu certi tudine de mai multe ori și din ea derivă arhetipurile celor trei familii de codice. Este plauzibil ca variantele să fi fost Însemnate pe margine chiar de autor. Este posibil ca aceasta să fie sursa diferențelor de nume proprii: I 10, 1 Gemellus-Venustus; V 14,1 Myrtale-Tuccius. Există, fără Îndoială, și alte variante de autor
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o păstreze și să renunțe la garanție (Galenus XVII 607). Din aceeași sursă, aflăm că, În rîvna de a-și com pleta propria lor colecție, bibliotecarii alexandrini se lăsau adesea Înșelați, cumpărînd falsuri ale operelor rare (XV 105). 2 NOMENCLATURA CODICELOR Miile de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
să renunțe la garanție (Galenus XVII 607). Din aceeași sursă, aflăm că, În rîvna de a-și com pleta propria lor colecție, bibliotecarii alexandrini se lăsau adesea Înșelați, cumpărînd falsuri ale operelor rare (XV 105). 2 NOMENCLATURA CODICELOR Miile de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de codice, pe pergament sau hîrtie, care au conservat operele literare ale Antichității clasice se află aproape În totalitate, Încă de la primele decenii ale secolului al XIX-lea, În bibliotecile publice euro pene. Cele care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]