7,311 matches
-
ce ține de expresie.“ (p. 100) Wittgenstein nu construiește, ci semnalizează. Nu ține perorații, ci aruncă fulgurații. Nu pune trepte, ci trage trasoare. E de prisos să aștepți de la el un discurs care să urce treaptă cu treaptă, spre o coerență sudată. N-are stofă de narator dispus a lega fraze după rigori de înlănțuire sintactică, elocvența livrescă repugnîndu-i din instinct. Logicienii nu au fluență retorică și nici ureche melodică, dar ce-l salvează pe Wittgenstein e instinctul concentrării, acea concizie
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
a primului Concert în Sol minor, datorat aceluiași autor. Dirijorul serii de muzică, maestrul Horia Andreescu, a făcut în ultimele săptămâni un veriabil tur de forță. Avântul romantic al Simfoniei a 4-a, în Fa minor, de Ceaikovski, a dobândit coerență; pitorescul ideilor ritmicomelodice de proveniență folclorică rusă, a fost abil integrat discursului simfonic; întreaga lucrare a dobândit claritate, stabilitate, elocvență. Dar, probabil, cel mai complicat moment al serii s-a dovedit a fi prezentarea în primă audiție a acelui extins
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
a ascuns sub aparențele unei existențe prozaice. Viața lui Bejan pare scoasă dintr-o imaginație smintită care și-a propus să împingă morbul exagerării dincolo de pragul toleranței narative. E atît de neplauzibil ce se întîmplă cu acest om încît simțul coerenței se revoltă spontan. Căci într-un destin trebuie să existe măcar o infimă doză de sens sugerat, dacă nu un traseu clar al unei vocații împlinite. La Bejan, situația e de cimitir părăsit: o mostră de absurditate crasă, la vederea
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
indolența epocii, ba chiar o buhă înzestrată cu conștiință conservatoare și cu profilul unui caracter ferm. De scris, scrie cum vorbește: sintaxă lentă, cu bucle largi, deschizînd multe paranteze pe care le închide în ordinea inversă deschiderii lor, adică în coerență logică, și cu o prudență tactică pe care și-o modulează de la interlocutor la interlocutor: cînd opac și politicos, cum se cuvine în fața unei figuri suspecte, cînd confesiv și duios ca în fața unui cunoscut. Experiența strînsă la Europa Liberă l-
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
Virgil Mazilescu. Mă refer în primul rând la atitudinea heterodoxă a ambilor poeți în raport cu o anume linearitate imagistică. Lectura celor mai bune poeme ale lui Ion Mureșan presupune o divizare extremă a facultății perceptive, poetul făcând totuși destule concesii „tradiționalei” coerențe ce susține îndeobște un poem. O devoțiune ce nu-și găsește mijloacele propriei expresii, se-nțelege că poate avea consecințe precum: asumarea lumii cu conștiința arbitrarietății faptului, o descătușare imagistică vecină cu excesul, o senzualitate satyr-ică în care răutatea nu
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
înțeles, Edit. Arhipelag, 1993 - îmi întărește convingerea că asist, citind, la agonia uneia din ultimele mari dionisii, în care identitatea orfică a poeziei e agresată de bacante, abandonându-se voluptății sfâșietoare, dar și ripostând, în încercarea de a-și păstra coerența și coeziunea - atâta cât permit energiile opozitive ale poemului, înțeles, totuși, ca o structură. În acest sens, toate poemele lui Ion Mureșan reprezintă niște „fragmente din regiunea de odinioară”, țăndări ale unui cronotop originar, readus în orizontul conștiinței poetice de
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
Poetic, Ion Mureșan e un dionysiac, trăind într-un alt orizont religios: cel creștin. Ebrietatea generalizată e climatul aproape tuturor poemelor. E vorba, firește de o situare într-o paradigmă rimbaldian-ducassiană. Credincios acestei paradigme, poemul lui Ion Mureșan violentează toate coerențele normalității, instaurînd, prin forța decretelor lirice, regimul totalitar al deconstrucțiilor. Cum scriam despre prima lui carte, orice poate fi semn pentru orice. Alcătuirile realului său poetic sînt alunecoase, formele, limitele, locul obiectelor migrează vicios. M-a frapat componența obiectuală a
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
citat al Camerei de Comerț Americană în România - AmCham, organizație care reunește 350 de companii americane, internaționale și locale, cu investiții totale de peste 10 miliarde dolari și 200.000 de locuri de muncă. De asemenea, investitorii arată că lipsa de coerență și consisteță în adoptarea de măsuri cu caracter fiscal, precum și intervențiile frecvente și imprevizibile ale Guvernului în economie provoacă distorsiuni în mecanismele pieței, dificultăți în planificarea afacerilor, cu consecințe deosebit de grave pentru mediul de afaceri românesc, atractivitatea investițională și competitivitatea
AmCham România, despre noile măsuri fiscale: Agravează povara contribuabililor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50611_a_51936]
-
la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor. De asemenea, BNR a identificat diferențe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern. În toate aceste cazuri s-a urmărit coerența evoluției dobânzilor de-a lungul derulării creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobândă variabilă lagată de un indice intern de referință, ar fi trebuit să aibă în 2009 sau 2010 o rată de dobândă foarte apropiată
Clauzele abuzive ale băncilor vor putea fi denunţate din 1 octombrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50792_a_52117]
-
Cârneci revine asupra făgăduinței din Hipermateria. Își regândește sensibilitatea cu intenția de a-și regândi opera. De a-i oferi, acesteia din urmă, un nou început. Ca document sufletesc, cum spuneam, FEM e o teribilă încercare de a conferi universului coerență. Mai exact o „magie coerentă” (p. 77). Se petrece astfel, în chip profund liric, o majoră unificare prin senzații. O unificare a totului cu totul. Nu una grosieră, însă. Sute de nuanțe acoperă paginile. Capacitatea de concentrare, pur și simplu
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
jurnalist. Dar nu este aici și dispersare, împrăștiere în prea multe direcții? Ar fi putut să fie dacă nu ar fi existat la Chihaia un liant, acea „cale regală interioară” de care vorbește Angelo Mitchievici în studiul său introductiv, asigurând „coerența, omogenitatea operei în proiectarea ei ideală”. Criticul mai invocă, tot ca element ordonator al acestei manifestări pluriforme, „pariul moral” pe care Chihaia s-a obligat să-l respecte orice s-ar întâmpla, procedând altfel, în această privință, decât un Petru
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
simț al problematizărilor launtrice întotdeauna lucide, întotdeauna liric înfiorate; este interogația firească ce vizează finalitatea demersului artistic, actul însuși al comunicării. La pupitrul dirijoral al O.N.R., Jin Wang a demonstrat că deține un control util al ansamblului, conferindu-i coerență pe relația solistorchestră. Însă realizarea celebrului poem al lui Richard Strauss, Till Eulenspiegel, a luminat mai mult recuzita sonoră, pitorescul de imagine apropiat de onomatopee, spre exemplu, și mai puțin sensul muzical atât de captivant al lucrării. Nu poți să
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
împreună cu tinerii Nelson Cascais/contrabas și Marcos Cavaleiro/baterie) au realizat unul dintre cele mai formidabile recitaluri în care mi-a fost dat să-i văd, începând din perioada când concepeam volumul Jazz Connections in Portugal la finele secolului trecut. Coerența formelor muzicale elaborate de Laginha se mariază în mod fericit cu spontaneitatea nativă și tehnicile vocale neconvenționale, expandate de Maria Joăo peste limitele imaginarului. Ideea de a invita la Sibiu acest grup e demnă de laudă și poate deschide calea
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
se miră de absența logicii firești, pe de alta nici nu desenează un peisaj complet fantastic, cu o logică funcțională doar pe teritoriul acestui text. Lumea Parohiei lasă spații goale care neliniștesc, care pot fi umplute cu orice, într-o coerență mereu sincopată. Împrumută aici, desigur, mecanismul poeziei. Tirania subiectivității apasă greu odată cu fiecare rând al cărții. Aceasta nu e o poveste a ultimilor ani de comunism, nici a familiei oarecum înstărite, matriarhale, din satul românesc. Nu este o imagine a
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
din faptul că tocmai terminasem de citit cartea Ioanei Bot, Eminescu explicat fratelui meu, care-mi oferea, pe de-o parte, contraponderea și-mi sedimenta, pe de altă parte, îngrijorarea. Excelent documentată sub raport teoretic (și, în plus, păstrând intactă coerența conceptuală), mișcându-se suplu printre referințe (și amendându-le doar atunci când se simte în stare, rațional, să le amendeze), folosindu-se de mecanica ironiei, dar placând-o numai asupra altor mecanici (a emfazei, de pildă), scrisă precis și curat (voi
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
soif. Cele zece studii pe care, publicîndu- le între 1974 și 1979 în Occident, a simțit nevoia să le adune mai tîrziu în volum (1980), sunt un exemplu de diversitate fără unitate. Chiar autorul, vrînd să le acopere lacuna de coerență, le postulează în prefață un fir conducător pe care îl numește „fenomenologia cu multiple fațete ale gnozei“. Expresia, dincolo de semeția tehnică, e de o inexpresivitate voită, căci nu spune altceva decît că, în paginile tomului, găsim felurite elemente mitice pe
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
pună la temelia efortului exegetic. Așa se face că, în anii ‘70, înzestrarea lui Culianu nu atinsese forma coaptă a unei minți în stare a se exprima cu voce proprie. Îi lipsea orizontul de interpretare, adică fundalul menit a da coerență gîndurilor, de aici senzația că autorul înaintează orbește, strîngînd cantitativ o informație căreia nu-i poate da o direcție. De aceea, rezultatul din Iter in silvis e simplă galimatie, o colecție de savantlîcuri vaporoase care nu se pot bucura decît
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Iulian Bol La cei șaptezeci de ani pe care îi împlinește în acest an, Constantin M. Popa și-a dovedit, prin textele publicate (cronici, eseuri, pagini autobiografice) coerența de viziune și de stil, perseverența în împlinirea proiectelor critice, relevanța și naturalețea ca mărci specifice ale unui stil personal, în care rigoarea și ceremonialul se armonizează. Ceremonialul sadovenian, Clasici și contemporani, Brațul de la Lepanto, Lectica lui Cicero, Hermeneutica lui
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
iar metafora e deviată în permanență. Compozițional, poemul său e un silogism expandat. Urmărindu-i cu atenție premisele și concluziile, se poate constata că acestea se află, practic, în spații paralele. Frig nu vorbește nici despre entalpia universului, nici despre coerența micilor erori de parcurs. Acestea sunt jocuri, manierisme logice, trucuri. Mai degrabă, poemul tematizează o dispariție. (Morbidă sau nu). Din comunitate rămân, se pare, numai vecinii, adică numai adiacențele. Centrul, nucleul cu alte cuvinte, martorul e absent. Dar toate acestea
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
au făcut istoria secolului trecut. Un astfel de personaj, care se naște în 1910 și moare în 2000, putem spune că a traversat mai multă istorie decît 25 de generații înaintea lui. Eu am vizat mai degrabă micile insule de coerență ale lumii pe care fiecare le are împrejur, ceea ce mă interesa era să pot pune în paralel marile civilizații și spațiile mici ale unor vieți particulare. Avem însă, în ambele cazuri, de-a face cu două tipuri de efemer, chiar dacă
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
ne preocupă coincidența extremelor, ci coexistența lor separată (nu suprapunerea, ci juxtapunerea). Sobră în tonul ei didactic, cartea are virtuți polemice, nu doar prin afrontul de a arăta inutilitatea filosofiei în lumea calculatoarelor, cît prin felul în care autorul, încălcîndu-și coerența, face pasul de la matematică la principiul divin. În Neculai Andrei întîlnim un matematician care acceptă existența unui Dumnezeu despre care nu poate spune nimic cu ajutorul ecuațiilor, situație în care este silit să îmbrățișeze o viziune metafizică: ordinea inițială de dinaintea creației
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
în memoria materiei ce ne înconjoară, dar și viitorul ce se năpustește peste noi. Poetul e un receptacol sensibil la vibrațiile pe care micro- și macrocosmosul le-au înmagazinat sau urmează să le înmagazineze în interiorul lor. Viitorul își are o coerență a sa. El poate fi prefigurat. Desigur, în mare parte. Putem presupune că undeva, într-un gol cosmic, are loc gestația evenimentelor ce vor lua calea timpului prezent. Unele dintre ele se propagă asemenea undelor unui diapazon. Sau a valurilor
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
face carieră în România comunistă decît dacă plătea tributul servituții și al mediocrității valorice, și cum Erich Bergel nu se conforma tiparului, urmarea va fi sentința de șapte ani de închisoare pentru uneltire împotriva ordinii de stat. Geniul care descifrase coerența internă a Fugii lui Bach va trece prin închisorile din Oradea, Periprava și Jilava. În celulă Erich Bergel se sustrăgea mediului dirijînd în minte cîte una din cele 120 de simfonii pe care le știa pe dinafară. Grațiat în 1962
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
misterioasă, iar costumele, atemporale, au portretizat oarecum personajele, (Anca Albani și Gabriel Kosuth). Este evident că regia a lucrat cu artiștii care relaționează firesc, acțiunea se derulează fluent,dinamic (Anda Tăbăcaru Hogea). Din păcate, finalul strică tot prin lipsa de coerență și ridicol. Si tot prin ridicol și inutilitate păcătuiesc și inserțiile de dans, fără rost, cu o simbolică ieftină și mai ales cu o coregrafie incredibil de inestetică, ca să nu spun urâtă (Mălina Andrei). Per total, impresia este a unui
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
așa, în legătură cu atitudinea de viitor a domnului SRS sau a altora care în perioada asta foarte dificilă care urmează și cu intrarea în vigoare a Codurilor, cu problemele economice, cu regionalizarea, cu problema Constituției, noi trebuie să dovedim o anume coerență și o anume solidaritate, nu să expunem viziuni proprii în spațiul public, făcând rău Uniunii Social Liberale. Uniunea Social Liberală este mult prea solidă pentru a fi distrusă de acest conflict. Însă lui, conflictului ca atare, atitudinii care a generat
Toni Greblă: SR Stănescu nu reprezintă o miză pentru PSD by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37428_a_38753]