1,095 matches
-
baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu o piele de capră. și astfel Isac, mâncând vânatul fript, mirosind hainele lui Esau de pe Iacob și pipăind pielea de capră de pe mâinile acestuia, ce le credea că sunt ale lui Esau, care era păros la trup „ca un cojoc“, fu Înșelat și dădu binecuvântarea lui Iacob, făcân du-l căpetenie a tribului... Dar urmările acelui blid cu fiertură sau iahnie de linte nu se opresc aci, căci poveștile biblice nu-s numai pline de o morală religioasă, dar și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
albă încât scânteia. Totul era de-o înfricoșătoare splendoare pentru una ca mine cu nervii zdruncinați, care aterizase aici venind dintr-o țară amărâtă. De aceea voiam, în singurătate, să iau Lala un picuț în râs, să găsesc ac de cojocul acestui loc nebântuit de traume,care nu făcea decât să-mi demaște confuzia. Voiamcu tot dinadinsul să dobândesc încrederea locului, să mă reobișnuiesc să privesc calmă frumosul, să nu-mi tot reamintesc automat de dictatura pe care-o părăsisem și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
după ore; să facă borș cu ea cine-o găsește, mai bine port una împletită. Matricolă iar n-aveam; în ultima clipă, când să ies pe ușă, m-a întors tata din drum și m-a pus să-mi iau cojocul. L-am luat, da’ pe ăsta n-am putut să cos matricola, pentru că-i cojoc din piele groasă și nu intră acele noastre, trebuie unul special. Am avut noroc, nu s-a legat nimeni de mine azi. N-am avut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Matricolă iar n-aveam; în ultima clipă, când să ies pe ușă, m-a întors tata din drum și m-a pus să-mi iau cojocul. L-am luat, da’ pe ăsta n-am putut să cos matricola, pentru că-i cojoc din piele groasă și nu intră acele noastre, trebuie unul special. Am avut noroc, nu s-a legat nimeni de mine azi. N-am avut mate; numai română, engleză și PTAP, la care ne-a dictat dirigu’ ceva la repezeală
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru că, de fapt, nici nu era decât prelungirea celui din ținuturile de unde veneam. Uneori arborii din vecinătatea liniei își plecau crengile, ca și cum mi-ar fi făcut semne de înțelegere, iar dealurile, cu pădurile în spinare, ca niște uriași blânzi cu cojoacele întoarse, păreau că-mi surâd amical de departe. Din când în când, mă-ntorceam spre părintele meu și-i împărtășeam impresiile. S-ar părea, nu-i așa? că, în timp ce noi ne ducem la Iași, munții, copacii, casele, vitele se întorc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ouă, le-am spart într-un castron adus cu mine și-am observat că șapte erau rele. Am pus castronul într-un ziar, m-am dus la Sanepid, dar acolo lipsea șeful. O tipă, care-i ținea locul, îmbrăcată în cojoc scump și cu "Kent" în gură "o fi avînd salariu mai mare ca directorul general al combinatului", mi-am zis -, m-a tratat cu plictis și sictir fin. N-am mai întins vorba, că fiecare minut însemna alte ouă vîndute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
răspândească în tot corpul. Ce bine ar fi să ajungă și la picioarele mele, care, sinceră să fiu, mi-au înghețat bocnă. Domnișoara de onoare! țipă Suze brusc. Unde-i Bex? Hai la poză. Deschid ochii. — Aici! strig, dându-mi cojocul jos de pe umeri. Luke, ține-mi și mie paharul, te rog... Mă grăbesc prin mulțime și mă alătur lui Suze și lui Tarquin. Și, destul de ciudat, acum că toți oamenii ăștia se uită la mine, nu-mi mai e deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
p. 360)"/>. În România dintre cele două războaie, chiar și țiganii preluaseră acest clișeu. Pe 2 februarie 1938 (În timpul guvernării Goga-Cuza), În cadrul unei adunări proguvernamentale a Asociației Romilor din Craiova s-a declarat de la tribună : „Trebuie să luptăm ca să curățăm cojocul românesc de păduchele jidănesc” <endnote id="(686, p. 243)"/>. „Nimic mai comic - scria H. Stahl În 1910 - decât reciprocul dispreț al evreului pentru țigan și al țiganului pentru celălalt” <endnote id="(843, p. 112)"/>. Chemarea la luptă de mai sus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
octombrie 1877, Prefectura Fălciu strânsese oareșce obiecte de vreme ce, cu adresa nr.9179, cerea Poliției Huși ajutorul: „Vă invitu să 11 Informație preluată de pe wikipedia.org și prelucrată de autor rechisiționați o trăsură cu cai pentru transportarea până la Berladu a 159 cojoace și să o puneți la disposiția D-lui Comandant de Călărași, celu mai târziu până mâne la 7 ore dimineața”. Trebuie neapărat specificat faptul că, În documentele de atunci litera „z” era Înlocuită ori de „s” ori de „d” cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bune, pentru diverse furnituri. Astfel, la 13 noiembrie 1877, acest important minister trimisese Prefecturii Fălciu telegrama numărul 20.026 care În copie a ajuns și la Poliția Huși: „Domnul Ministru de Resbel nea informat că aprobă cumpărarea a 68 de cojoace necesare armatei cu prețul de 19 lei cojocul și cere a grăbi predarea acestor cojoace pentru plata cărora a disposat să se trimită prin Poștă cuvenitul mandat În sumă de 884 lei”. Prefectul Își folosise din plin autoritatea conferită de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1877, acest important minister trimisese Prefecturii Fălciu telegrama numărul 20.026 care În copie a ajuns și la Poliția Huși: „Domnul Ministru de Resbel nea informat că aprobă cumpărarea a 68 de cojoace necesare armatei cu prețul de 19 lei cojocul și cere a grăbi predarea acestor cojoace pentru plata cărora a disposat să se trimită prin Poștă cuvenitul mandat În sumă de 884 lei”. Prefectul Își folosise din plin autoritatea conferită de legile În vigoare atunci ordonând polițaiul Alexandrescu rezolvarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
telegrama numărul 20.026 care În copie a ajuns și la Poliția Huși: „Domnul Ministru de Resbel nea informat că aprobă cumpărarea a 68 de cojoace necesare armatei cu prețul de 19 lei cojocul și cere a grăbi predarea acestor cojoace pentru plata cărora a disposat să se trimită prin Poștă cuvenitul mandat În sumă de 884 lei”. Prefectul Își folosise din plin autoritatea conferită de legile În vigoare atunci ordonând polițaiul Alexandrescu rezolvarea rapidă a acestei afaceri. b.a. Te
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tata la chirii că dumnealui știți că e cam bolnav . Cred că ai aflat ce a pățit și câte a tras de la bătaia pe care i-au tras-o feciorii mătușii Marița. Dar am să le găsesc eu ac de cojocul lor, încheie, amenințător Mihăiță stând la masă. − Multe ai avut tu de tras, Marie de când ai intrat în familia asta, o căină mama Elena pe fiesa; − Asta-i viața, mamă, fiecare cu soarta lui, ce ți-e scris în frunte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Fantastică și de neuitat a fost acea plimbare pe crestele Făgărașului! M-am trezit din reveria mea și am dat curs invitației gazdelor noastre ocazionale înfruptându-ne din produsele stânii. Peste noapte am dormit înfășurat într-un enorm și călduros cojoc cu blana groasă. Abia am adormit în aerul proaspăt, rarefiat, că aud chiote și zgomote urmate de întărâtate lătrături de câini ciobănești de munte. Nea Martin poftea o mioară fragedă, dar vigilența păstorilor și a acelor „câini mai bărbați” l-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ani mai târziu, când, Într-o anumită etapă a fugii tatei din St. Petersburg-ul cucerit de bolșevici, spre sudul Rusiei, a fost oprit, În timp ce traversa un pod, de un bătrân care părea un țăran cu barbă căruntă, Îmbrăcat Într-un cojoc. Îi ceru tatei un foc. În clipa următoare se recunoscură. Sper că bătrânul Kuropatkin, În travestiul lui rustic, a reușit să evadeze din temnița sovietică, dar nu despre asta-i vorba. Ceea ce mă interesează este evoluția temei bețelor de chibrit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Înfricoșător, caracteristic nopților foarte geroase; afară năvălește un curent de aer fierbinte, aproape la fel de dens ca aburul locomotivei care gâfâie În gară; și În acel moment, Zahar, vizitiul nostru, ia În mână situația - o matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ceva și ceai, gusta altceva și ceai, regulă după regulă. și cum să respecți ce nu știi? Punct. Nemâncat. Flămând cu bucate în față! Mi s-a făcut loc de dormit pe o laviță sub semnul de turmă a trei cojoace. Erau calde, liniștitoare ca și oamenii la care ajunsesem. Oare cum s-o fi spunând, în ucrainiană, bogdaproste ? Îngerii păzitori O mie și încă o mie de fire tainice mă leagă de Fârțănești, satul bunicilor, preotul Petre și Maria Istrati
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
asta era să mi se tragă moartea.Trebuia să merg la Tecuci pentru reîncărcarea acumulatorilor. Ninsese mult, zăpada era până aproape de subțioară în unele locuri și până la oraș erau cam 20 de kilometri. În sanie mi-ar fi prins bine cojocul care se afla în Basarabia. și la dus și la întors tot săream pe lângă sanie, alergând pentru circulația sângelui. Când am ajuns acasă, transpirat-înghețat am fost dus direct în pat. Dublă pneumonie, după cum au diagnosticat doctorul Savel Cârlan, medicul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
deschisă tuturor șefilor. Nu spunea niciodată „Nu fac, nu merg, nu am sau nu pot”. Pentru fumători avea țigări Kent, pentru cafegii cafea naturală, pentru băutori băuturi, iar pentru afemeiați avea femei. Cotoi avea ac și pentru cel mai tare cojoc. Era și în Comitetul de partid pe comună. Ar fi ajuns de mult primar sau mare activist la județ, dar abia reușise să-și cumpere certificatul de absolvire a zece clase. Își propunea mereu ca până la următoarele alegeri să-și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să gust. Cotoi, cel care era amantul doctoriței, a luat friptura sa neîncepută, și i-a dat-o doctoriței pentru a o împăca. Ia, te rog, friptura mea! Nu mi-e foame. 182 După ce i-a strecurat în buzunarul de la cojoc câteva sute de lei, mi-a adus friptura înapoi. Șeful de restaurant s-a făcut că nu vede nimic. A venit la masa noastră și a stat până am terminat de mâncat. Știți că a fost Ceaușescu pe deal, aici
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, Înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se cunosc la români. Vechimea emigrării vlahilor În zona Moravă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]