1,195 matches
-
1891-1892 efectuează cercetări arheologice în Italia. Profesor de istorie antică și epigrafie la Universitatea din București, va mai deține direcția Muzeului Național de Antichități și funcția de secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Colaborează la „Foaia Societății «Românismul»”, „Columna lui Traian”, e prezent mai cu seamă în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, pe care o editează, publică numeroase documente și lucrări de istorie, arheologie, epigrafie, studii și materiale de literatură populară. Conferințele și comunicările ținute la Paris, Roma
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
G. Tocilescu, București, 1900; Artur Gorovei, Literatura populară, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
limba română, două în franceză, una în limba germană și două în greacă (Annuaire général du Roumanie, Bucarest, 1874, pp. XVIII-XIX). Dintre periodicele mai importante apărute în primii ani ai deceniului 1870 s-ar mai fi cuvenit să fie menționate: Columna lui Traian (1870-1875), dirijată de B.P. Hasdeu; Tranzacțiuni literare și științifice (1872- 1873), în care apar studiile de orientare filozofică materialistă ale lui Ștefan C. Michăilescu; Poporul (1871-1876), săptămânal aflat sub conducerea lui N. Bassarabescu; bisăptămânalul Oltul (1873- 1874), dirijat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
20 noiembrie, răstimp în care au avut loc 12 ședințe (ROM., an. XV, 11 noiembrie 1871, p. 973), destul de zbuciumate, căci „programul-manifest“ propus a fost contestat în parte de o „minoritate“ compusă din reprezentanții gazetelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian, punctele de discordie nefiind însă esențiale (proiectul „minorității“ insista, în sens pozitiv, asupra necesității protejării industriei naționale: „Presa română va cere necontenit de la puterile statului de a protege cu eficacitate orice industrie națională sau împământenită, născândă sau pe cale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe cale a se consolida“ - v. proiectul minorității și programul adoptat de „congres“, publicate pe două coloane în TEL., an. I, nr. 183, 16 noiembrie 1871, p. 1). Divergențele au dus la retragerea de la consfătuire a gazetelor amintite (Telegraful, Poporul și Columna lui Traian, adică a delegaților respectivi, în ordine: Gr. Tocilescu, N. Bassarabescu și B.P. Hasdeu), în afară de Opiniunea publică, al cărei reprezentant a votat documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl acuză că este interesat în chestia Strousberg, care era la ordinea zilei pentru rezolvare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cum să-mi închei această „fișă”, care e un „ecou”, decît spunînd că inteligența unei personalități se reflectă în numărul replicilor memorabile ce rămîn în urma sa. * Aflu dintr-un articol de Alexandru Papadopol-Calimah „Despre scrierile vechi pierdute atingătoare de Dacia” („Columna lui Traian”, martie 1876, p. 131) că August (63 î. d. Chr.) îl iubea atît de mult pe istoricul Nicolai Damascenul, prietenul său intim și al regelui Herod, încît a dat numele de Nicolai și plăcintelor pe care i le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sinceră și amănunțită a evenimentelor trecute, peste care a tras o lespede de piatră. A făcut un drum la Cluj și altul al Hunedoara. Este un om al Ardealului, vechi costoboc, dac la înfățișare scoborât, ca și Iosif Costea de pe Columna lui Traian unde sunt sculptați aborigeni învinși. Cu pistoalele la brâu nu se cultivă nici grâul și nici nu curge oțelul în formele mașinilor dorite! A spus-o elegiac și didactic, fiindcă alura profesorală o păstrează mereu. A avut un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dem. Teodorescu se ocupă de idilă, cu referințe și la literatura română, și, într-un articol de critică, de poezia lui Al. Depărățeanu. Revista își întrerupe apariția pentru că interesul lui B. P. Hasdeu se concentrase asupra editării unui alt periodic, „Columna lui Traian”, care în linii mari va avea același program. R.Z.
FOAIA SOCIETAŢII „ROMANISMUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287050_a_288379]
-
Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, Chișinău, 2001; Robert Muchembled, O istorie a diavolului, Chișinău, 2002; Mario Turchetti, Tirania și tiranicidul, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, Un expresionist postcomunist, ST, 1991, 10; V. Grosu, O poezie a interferențelor, „Columna”, 1992, 8-9; Mariana Codruț, „Nevoia de strigăt a limbii”, RL, 1992, 13; Nicolae Bârna, Levitația izbutită, L, 1992, 36; Al. Cistelecan, Înălțări și căderi, LCF, 1992, 44; Aurel Pantea, Ucenic la sacru, VTRA, 1992, 10; Virgil Mihaiu, Între real și
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
Moldova, I, București, 1969; Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de limba latină la
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
publicist. A absolvit Universitatea de Stat din Republica Moldova în 1968 și a activat timp îndelungat în presă, pornind de la funcția de corespondent la diferite publicații și ajungând redactor-șef adjunct la „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor-șef la revista „Orizontul”, ulterior „Columna” (1986-1991), redactor-șef adjunct la „Curierul de seară”. Activitatea de reporter s-a răsfrânt asupra celorlalte scrieri ale sale. Chiar din cartea de debut, Insula de coral (1975), este vădită predilecția pentru problemele etice ale tinerilor din comunitățile citadine. Sondajul
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
a lui Ion Grosu. A studiat, între 1968 și 1971, la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău și, între 1974 și 1979, la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. A fost redactor la „Tinerimea Moldovei”, „Columna”, „Sud-Est”, iar în 1994 și 1995, coordonator de programe la Fundația Soros. A debutat în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere, Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988; Schimbarea la față, Chișinău, 1990; Kapkanî pameati [Capcanele memoriei], Moscova, 1991; Miere eretică, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Adriana Iliescu, O retorică a sufletului, „Columna”, 1992, 6-7; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 119-126; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 227-228. M.C.
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu cu chimistul Petru Poni. A debutat cu versuri în 1867, la „Convorbiri literare”, unde a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul”, „Viața românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
făcut-o la Roma, când am fost invitat să inaugurez cursurile de la școala de arhitectură de acolo. Vă voi declara un lucru despre care încă n-am vorbit până astăzi. Mă gândesc să fac intervențiile necesare pentru ca să încerc să obțin columna lui Traian. Am vrut să fiu eu acela care să aduc columna lui Traian în țară. Am fost în audiență la papa, la Mussolini și mi s-a promis. Au venit însă specialiștii și mi-au arătat că dacă aducem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
școala de arhitectură de acolo. Vă voi declara un lucru despre care încă n-am vorbit până astăzi. Mă gândesc să fac intervențiile necesare pentru ca să încerc să obțin columna lui Traian. Am vrut să fiu eu acela care să aduc columna lui Traian în țară. Am fost în audiență la papa, la Mussolini și mi s-a promis. Au venit însă specialiștii și mi-au arătat că dacă aducem columna în regimul nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Traian. Am vrut să fiu eu acela care să aduc columna lui Traian în țară. Am fost în audiență la papa, la Mussolini și mi s-a promis. Au venit însă specialiștii și mi-au arătat că dacă aducem columna în regimul nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-un an. Fără îndoială columna lui Traian va fi cândva a noastră, dar vor trebui făcute amenajamente speciale, beton etc. Căci marmora din Italia, din ce e făcută statuia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Am fost în audiență la papa, la Mussolini și mi s-a promis. Au venit însă specialiștii și mi-au arătat că dacă aducem columna în regimul nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-un an. Fără îndoială columna lui Traian va fi cândva a noastră, dar vor trebui făcute amenajamente speciale, beton etc. Căci marmora din Italia, din ce e făcută statuia, nu rezistă frigurilor de la noi. Cercetarea mijloacelor, cunoașterea lor este deci absolut necesară. Când eram ministru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
istorice, pe care le și comentează. O cronică dramatică semnată cu pseudonimul Crotusev se ocupă de spectacolul cu piesa Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri, jucat de trupa lui Th. Theodorini. Rubrica bibliografică discută revistele apărute în alte localități („Amicul familiei”, „Columna lui Traian”, „Contemporanul” ș.a.). În numărul 16 din 20 ianuarie 1884, se insera și următoarea știre: „A ieșit de sub tipar Poezii de Mihai Eminescu. Un elegant volum din editura Socec. Prețul lei 4. De vânzare la librăria cea mare S.
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
1935) și poezie (1942) și Premiul Fundațiilor Regale (1935). Marea vânătoare (1935) accentuează latura simbolist decadentă a poemelor, marcate pe de o parte de un „lirism dezinvolt și spontan” (Ov. S. Crohmălniceanu), iar pe de alta, de sintaxe imagistice insolite: „Columna unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române ș-a trăit în mizerie; dar a vinit moartea, i s-a făcut milă de suferințele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viitor. Dacia și noi Majoritatea dintre noi am învățat din manualele școlare despre Dacia ocupată de romani, despre asimilarea dacilor de către romani și formarea poporului român, despre alăptarea celor doi copii de către „lupoaica", despre Decebal învinsul și Traian învingătorul, despre Columna Traiană, ca simbol al înfrângerii dacilor, despre însușirea de către daci a limbii romanilor, despre... Câți, din populația țării, știm că Dacia ocupată de romani la anul 106 n-a fost decât teritoriul care este astăzi Banatul, Oltenia și Ardealul propriu-zis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]