56,095 matches
-
Editura Minerva, de dl Teodor Vârgolici, pe care le-a mai editat și în 1959-1965, într-o ediție în patru volume. Aceasta din urmă, probabil cea mai cuprinzătoare, a ajuns, în 1999, la al cincilea volum, pe care le-am comentat, cred, în revista noastră, pe fiecare în parte (anul trecut al patrulea volum, conținînd primele trei romane din ciclu) și n-am ezitat să relev că sînt aproape ratate. Poate că romanul său cel mai relevabil este cel ce încheie
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Rodica Zafiu Pătrunderea masivă a elementelor de oralitate în stilul jurnalistic scris e un fenomen foarte evident, care a fost de mai multe ori comentat din punct de vedere lingvistic și care a trezit reacții contradictorii: de la satisfacția în fața expresivității, a vivacității inventive și a pitorescului pe care le aduce în scris registrul colocvial, pînă la iritarea produsă de neglijențele exprimării, de încălcarea normelor, de
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
XX, consacrată lui Teillard de Chardin, sub o semnătură de împrumut. Abia în februarie 1965, E. Barbu îi publică în Luceafărul, semnat Niculae (sic) Balotă, un articol despre Joyce. Cînd mi-a căzut în mînă Euphorion, carte pe care am comentat-o, printre primii, dacă nu chiar primul, în pagina a doua a Contemporanului nr. 26 din 1969, Nicolae Balotă era deja un nume care nu mai putea fi greșit sau confundat, autor al unui însemnat număr de eseuri, mai ales
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele pagini sunt mai greu descifrabile sau cuprind lecțiuni incerte. În ediția pe care o comentăm, la capitolul Grigore Alexandrescu, p. 11, fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel de ascetism liric în care culoarea vie (...) dispare în favoarea semnificațiilor. Aceasta (...) nu trebuie s-o atribuim unei lirici (...) cu care avea de luptat
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
în propagarea undelor radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice interpretare romantică a trecutului. Ca să nu mai vorbim de reflectarea gesturilor și reprezentărilor personajului principal în conștiințele altor personaje, de exemplu în
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
unele capitole, așa-zise note compuse din citate, după cărți și autori de notorietate, în jurul unor evenimente narate în memorii. Să mai spun că acestea nu pot fi comentarii cum se cuvine la o ediție științifică? Ediția pe care o comentez nu e deloc, așa cum se precizează pe foaia de titlu, una critică, ci una de întîmpinare. Nici măcar lungile, prea lungile citate din text, transcrise de autor în limbile germană, franceză, italiană nu sînt traduse, în note, cum s-ar fi
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
Elena Zottoviceanu Cu câteva numere în urmă, Ada Brumaru a comentat pentru cititorii României literare concertul de deschidere a Festivalului Internațional Chopin organizat de Canalul Muzical al Radiodifuziunii Române cu sprijinul Ambasadei Polone la București: o seară de neuitat, în care o mare poetă a pianului - am numit-o pe Elisabeth
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
Pentru că el emitea o scrisoare standard trimisă celor mai reprezentative personalități iar răspunsurile acestora, deși formal adresate directorului revistei, exprimau opinia lor publică în chestiunea pusă în discuția anchetei respective. În acest fel, se transportă în ediția pe care o comentez pagini compacte din Noua Revistă Română, confundîndu-se ideea de corespondență propriu-zisă cu o antologie tematică din celebra publicație. Dar luînd lucrurile așa cum ne sînt propuse, să spun că ideea acestei selecții e, totuși, foarte generoasă pentru că, din anchetele inițiate, putem
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Opinia publică europeană și chestiunea israelită în România", în speță referindu-se la întrebarea dacă evreii trebuie sau nu să primească, la noi, drepturi politice și pe cele ale dobîndirii proprietății rurale. Această anchetă ocupă în ediția pe care o comentez 80 de pagini compacte. Cu excepția cunoscuților antisemiți, francezul Edouard Drumont, primarul Vienei Karl Lueger și Houston Stuart Chamberlain, toți ceilalți chestionați au răspuns favorabil. Și au fost mulți și tot nume de mare rezonanță: Zola, Lombroso, Mommsen, Clemenceau, W.T.
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
comic. Am avut apoi surpriză să constat că atît cuvîntul în cauză, cît și reacția spontană la el nu sînt nici macar noi: acum peste 30 de ani, în revistă "Limba română", nr. 1, 1965, un articol - semnat de D.Muster - comenta critic cîteva elemente din terminologia oficială a momentului: "teatru de stat", "examen de stat", "spital unificat" etc. Printre acestea apărea și Romanica, o creație lexicala folosită de Bibliotecă Centrală de Stat ca eticheta "sub care se cuprind toate cunoștințele referitoare
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
stupefacție: "n-am știut ce să zic/ n-aveam nici o scuză. m-am aplecat/ peste marginile mele că peste marginea unei prăpastii m-am aruncat./ dar n-am căzut:/ golul din prăpastie eram tot eu" (Amintire). Astfel poetul ajunge a comenta sarcastic un real aparent cosmic în dezordinea să haotică, în acrobația să grotesca, în patologia să multiplă, în fond un real subiectiv-obiectiv, precum orice fenomen oniric: "totul este pus anapoda în mine. totul mă rănește. aș vrea să fug din
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
e veșnic terorizat de brigandismul lui literar, obsedat că într-o bună zi va fi prins, ca impostura îi va fi dată în vileag iar el va înfunda pușcăria precum cel mai ordinar dintre criminali. Nu mai e cazul să comentez evidență parodie, care de altfel nu mi se pare esențială la nivelul unei logici globale a textului lui Bruckner. De ce ți-e frică nu scapi, așa că pînă la urmă scriitorasul-parazit este descoperit, de o necunoscută care îl remarcase în biblioteci
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
ludica a torsionarii limbajului și poeți optzeciști (Florin Iaru, Ion Stratan, Lucian Vasiliu) sau nouăzecisti (Cristian Popescu)." Căderea în genunchi Dezbrăcat de imunitatea parlamentară, senatorul Corneliu Vadim Tudor e pe punctul să dezbrace și "cămașă morții". Mai toate cotidianele au comentat la începutul săptămînii trecute schimbarea de ton a președintelui PRM, care la Consiliul Național al partidului său le-a declarat susținătorilor săi că a făcut și greșeli. Printre ele, CVTudor a enumerat afacerea Rona Hartner, una dintre cele mai murdare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
țipete spre cer. Toți în negru. Iar mai pe urmă, cosciugul și mortul. El era personajul principal. Uneori ne plăcea, alteori nu. Ne îngăduiam să fim foarte pretențioși: aveam o adevarată cultură. Văzusem sute, mai mult, de morti în cosciug. Comentam ca niște specialiști. Eram de păreri deosebite, pînă la încăierare. Un mort bătrîn, cu gura strîmba, ne-a făcut să rîdem la unison o oră. O fetiță blondă, zîmbitoare că și noi, ne-a înlăcrimat pentru o zi. Am fugit
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există el și, mai ales, în interbelic și în ultimele două-trei decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
e enormă. De unde se vede că orice aplecare asupra alterității nu poate genera parodie, ci meditație fundamentalmente non-parodică (parodia presupune un anumit intimism, cred eu, o familiaritate care ia multe drept de la sine înțelese, care face prezumții, mizează pe implicit, comentează fără să precizeze, identificînd deci un Altul foarte apropiat, foarte asimilat Sinelui), oricît de infuzata, subtil și elegant, de umor și ironie. Folosesc deliberat și serios termeni precum Sine ori Alteritate, nu din vogă, pentru că vreau să propun cititorului să
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
dar intelectualul merită să fie frecventat. Abia în 1968, cînd i-au apărut Scrierile, mi-am dat seama că ratasem șansă de a-l întîlni. Tot în 1958 a murit istoricul literar Ion Breazu, a cărui reeditare din 1973 am comentat-o printre primii. Poetul sămănătorist întîrziat Ion Buzdugan a murit în 1967, istoricul literar Ion Chinezu (cel mai bun cunoscător al literaturii maghiare de la noi) în 1966, delicatul poet Al. Claudian în 1962, iar Emilian I. Constantinescu, autorul Anarhismului poetic
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
După nu multă vreme, jurnalul asta o să fie numai de idei". "Ideile" sunt prilejuite de contexte din cele mai diverse care revin regulat de-a lungul cărții. Un exemplu e René Girard cu care criticul timișorean întreține un dialog permanent: comentează citate, îi preia formulările, găsește prilej de zăbava ori de câte ori cuvintele francezului îi vin în minte. Nici o carte consemnata în jurnal nu e nesemnificativă pentru autor. De altfel, în Paradisul derizoriu, scria: "Toată existența mea în lumea literară, fiindcă s-a
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
abstracția unei oglinzi. Fără a fi interesat în mod special de figurativism, sculptorul caută chipul livresc sau înfățișarea arhaica, fără a fi retoric, el caută semnele unei civilizații vagi și coordonatele unui Cosmos comprimat, după cum, fără a ceda spontaneității excesive, comentează nonșalant apariția formei din propria să energie interioară. La o privire atentă și lipsită de prejudecăți, calmul și echilibrul lui Panaite Chifu se construiesc prin armonizarea a doua aspirații divergențe; instinctul gravitațional și visul înălțării. În lucrările lui, simultan grațioase
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga viziune plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se profilează
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
Pavel Șușară Simpozionul de sculptură în metal de la Călărași, pe care l-am mai comentat și l-am mai amintit și cu alte prilejuri, chiar în timpul desfășurării lui, și-a finalizat recent întîia să ediție. Din cei zece sculptori care au participat la prima etapă, cea de proiecte, au rămas pînă la sfîrșit doar șapte
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
un episod istoric înregistrat de un călugăr pe nume Richer, cel al gestului făcut de împăratul Otto al II-lea în timpul unei conversații aparent particulare și dedicate unui scop oarecare, dar care în realitate avea semnificația unei investituri simbolice, Schmitt comentează raționamentul implicit al călugărului care notează povestirea cu pricina. Faptul că gesturile au o semnificație simbolică, pe care cei cărora le sînt destinate o înțeleg, o contesta, sau și-o disputa cu alții, înseamnă că ele fac parte dintr-un
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
cuiva de către cineva, dar devin în clipa imediat următoare simplă legendă sau zvon. Istoria lui Schmitt este, din acest motiv, o istorie a narațiunilor despre gesturi sau a imaginilor care le conserva, o căutare a surselor care le evocă, le comentează și în felul acesta le păstrează, indiferent cît de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]