1,698 matches
-
materiei ceea ce este cabinetul În existența frigurosului, comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat”. „Alecsandri nu se simte (...) decît Într-un spațiu mărginit. Tabloul trebuie să aibă o ramă, peisajul un contur”. „Sania ușoară are un statut dublu: este un vehicul agreabil, comod și, totodată, un cuib, un mic spațiu intim, ocrotitor (...). Acest cuib de iarnă reprezintă o intimitate mobilă, euforizantă. Sania ușoară asigură legătura dintre cele două spații ale pastelurilor. Este agentul a două dorințe, a două reverii: satisface voința de comoditate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pastelurilor. Este agentul a două dorințe, a două reverii: satisface voința de comoditate (securitate) a poetului și satisface, În același timp, nevoia de evaziune. În pustietatea, neclintirea iernii, sania este un semn al migrației reconfortante”. Poetul năzuiește la starea de „comodă beatitudine”. „Cu el poezia română atinge un nivel de stabilitate. Spaimele Începătorului au dispărut. Alecsandri are Într-un grad considerabil psihologia scriitorului profesionist”. Conachi, „cel mai complex și mai profund poet erotic de pînă la Eminescu” exprimă mai limpede decît
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
condiții o baie miraculoasă nu numai de Întinerire, ci și de creștere. Acest „miracol” literatura română Îl datorează criticii, a cărei forță e de fapt În avantajul scriitorilor. CÎți dintre aceștia nu și-au asigurat supraviețuirea și chiar o posteritate comodă, doar pentru că au fost Îmbarcați pe acea somptuoasă arcă a lui Noe care este Istorii, lui G. Călinescu! Nici unul din cei 11 poeți de care se ocupă Eugen Simion ( Într-un eseu dedicat poeților Întemeietori e de Înțeles că problema
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca să-i aducă mirosul de supă cu crutoane perpelite pe foc, gătită de Catarinella cu ou, molură sau mentă, ca să simtă răsuflarea lui taică-său ce se-ntoarce de pe-o parte pe alta de oboseală... O închipuire, dar caldă, comodă, din care de-atâtea ori a prins puteri să îndure mojicii fără motiv și groaznice nedreptăți. La flăcăruia candelei cu ulei îl citea pe sf. Alberto, din când în când se oprea trecându-și arătătorul de la mâna dreapta peste sprâncene
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cei de față: toți simțiseră nerușinarea batjocurii și iritarea călugărului. Tommaso își continuă vorba ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic, totuși își permise o mică aluzie precum că și domnii ar trebui când și când să-și lase fotoliile comode și iasă în lume: A călători e ca șl cum ai da piept cu vijelia vântului,e ca și cum ai simți cum ți se deschide mintea și devine mai ageră și mai conștientă. Namila uitase deja ce spusese, observația respectivă poate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dedea orbește la asemenea fărădelegi? Le dau cumva opiu sau atât de înfricoșați sunt că nu mai bagă de seamă ce săvârșesc? Sau au ales anume niște monștrii, niște sadici? Nu erau mai prejos nici judecătorii, asistând din fotoliile lor comode, nepăsători la ceea ce se petrecea între o lovită de cravașă și alta, între o întrebare și o amenințare. Mai ales acel Giovanni Sanchez de Luna, ce se uita la el pieziș, cu viclenie și încruntat în răutatea lui fără margini
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Ioanide, săracul! El nu e aici să se apere. Gaittany și Suflețel săriră și apucară pe sub brațe pe Saferian. Acesta avea dificultăți la mers, picioarele sale păreau umflate, făcea pașii cu mare încetineală. Chipul lui contrasta cu îmbrăcămintea largă și comodă. Avea o față măslinie, arabă, complet rasă, nas arcuit, fin, un râs protocolar, plin de benignitate. - Poftiți la ceai, poftiți! Cei doi îl lăsară pe un scaun, în capătul unei mese lungi dintr-o cameră alăturată, ceva mai mică. Pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Acum Ioanide constatase că impresia de aerian provenea la Erminia exclusiv din ochi, din zâmbet. Încolo era plină la obraji, iar la trup, cu înaintarea în vârstă (avea acum patruzeci de ani), chiar puțin balonată, contribuind la asta și rochiile comode, croite fără căutarea liniei, cu unica excepție a câte unui guler foarte atent brodat și a unei camee. Erminia mânca abundent la masă, chiar cu oarecare lăcomie de copil, plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caracterizat prin răceală fără aroganță și paradox plasat cu tact, în replici. În conversația cu academicianul, Pomponescu, care nu ieșea din locul comun debitat cu emfază, deși cu o desăvârșită ținută, procedeu de natură a-i asigura oriunde o prezență comodă, fu cu totul obnubilat. Academicianului îi plăcea poanta. Pe fața lui Pomponescu trecu un fel de nor melancolic, care nu întrerupse un moment zâmbetul molatic obișnuit. De altfel, cu tot acest insucces neobservat, căci nimeni nu-și închipuia că Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
locuinței sale de la oraș era dintre cele mai curioase. Curtea, foarte lungă în adâncime, ca și aceea a lui Dan Bogdan de alături, era totdeodată suficient de largă ca să cuprindă pe o latură și în fund niște șoproane bine întocmite, comode ca o galerie. Totul în curte era în cea mai perfectă regulă. Dar, fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă, lustruită ca o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
risca în glume dubioase, pierdea tonul just și devenea scabros. Delicioasă (fr.). G. Călinescu Hangerliu aderase la Mișcare prin circulația lui în straturile joase. În fond, Mișcarea făcuse apel la el. Șefii își dădură seama că Hangerliu este un element comod și care nu bate la ochi, capabil de a-i pune în legătură cu cercurile înalte din țară și din străinătate. Pe de altă parte, familia lui Max și grupurile aristocratice favorizară din umbră această afacere, din care puteau trage profit în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca voluntari. G. Călinescu - Cum văd, acest Gavrilcea e un pericol pentru oriceinstituție consolidată, un ferment de furtună. - Nu tăgăduiesc, asta îl deosebește de ceilalți, e totdeaunagata să răstoarne ceva. - Cu un astfel de om, existența unei femei nu-i comodă. - Probabil că nu. Soția unui căpitan de vapor, care rămâne aproape mereu acasă, în vreme ce soțul străbate oceanele, duce oare o viață mai comodă? Există legături aeriene. - O fată prea inteligentă, cum ești tu, ajunge prin sofismsă înnobileze și un gladiator
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de ceilalți, e totdeaunagata să răstoarne ceva. - Cu un astfel de om, existența unei femei nu-i comodă. - Probabil că nu. Soția unui căpitan de vapor, care rămâne aproape mereu acasă, în vreme ce soțul străbate oceanele, duce oare o viață mai comodă? Există legături aeriene. - O fată prea inteligentă, cum ești tu, ajunge prin sofismsă înnobileze și un gladiator. - Ei, tată, tu ai o prevențiune contra lui. Pare acum așaagitat fiindcă e tânăr și e în căutarea unei realizări. Când își va
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putorile omoară tinerețea rumînească! Prințesa proferă această trivialitate cu o mare demnitate, sprijinindu-se cu două degete pe fotoliu, ca într-un tablou reprezentând o femeie de stat, un fel de Victoria autoritară. Sub rochie i se vedea un pantof comod, cu tocul plat și așa de plastic, încît scotea în evidență toate bătăturile. În ciuda acestor detalii, Hangerlioaica avea ținută. Alături de ea ședeau în picioare secretarul - un om între două vârste - și un fecior. Secretarul fu invitat să vestească telefonic pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Și o văzu, punând mereu întrebări de ordin practic: - De unde ai avut terenul? De unde ai luat lemnul? Cât te-a costat materialul? Concluzia ultimă fu: - Ai făcut o afacere. Chiar construindu-ți casă, rămâi cu o dependință pentru vară foarte comodă. Panait Suflețel însuși nu rezistă și veni și el, având grijă a privi în dreapta și în stânga, spre a nu fi văzut că intra în casa lui Ioanide. De acum încolo, în ciuda marilor evenimente, vizibile cu ochii prin scurgerea lamentabilă a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
social, deși nu puțini sunt cei care admiră curajul, demnitatea, perseverența acestuia. Dialogul cu libertatea ar trebui să fie unul pe care fiecare dintre noi să îl exersăm în tonalitățile responsabilității acute. Libertatea este un dar divin pe care însă comozii și resemnații îl vănd pe nimic. Pentru o bucată de păine tăiată de voința de putere a celor ce se cred născuți să fie conducători. Ar trebui ca noi, restul din mulțime care am primit ca dar libertatea prin sacrificiul
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
unei rețele de evadare pornind din Brazzaville și urcând spre nord. Ea nega dreptul administrației de a slăbi (elita fizică selecționată de medic!) o populație care era, practic, mâna ei de lucru și pe care o considera proprietatea ei. Atitudine comodă observă cu o oarecare ironie un șef de subdiviziune -, compania se prezenta ca protectoarea indigenilor". Satul anilor treizeci este astfel plasat sub semnul muncii forțate (la ambele nivele: al producției și al prestațiilor administrative). Înglobând aceste activități obligatorii, un sistem
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau chiar renunțarea la ea. Însă, când s-au hotărât să concureze, toți participanții se gândesc la victorie. Cu toate acestea, cum bine știm, nu toți ieșim învingători. În pofida aparențelor, și ca învinși, și ca învingători, situația nu este deloc comodă. Înfrângerea pentru cei mai mulți înseamnă "un stres foarte serios. Faptul că un individ are curajul să se supună acestui stres are repercusiuni asupra sănătății și capacității sale de a se menține la nivelul avut în momentul intrării în competiție", precizează E.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cel puțin la început) rezistența partenerului. Ele se dovedesc "o pârghie importantă în câștigarea bunăvoinței celuilalt și în declanșarea conduitei de concesiune" (Boncu, 2006, p. 97). Însă, precum constatăm, în cele mai multe cazuri în viață sunt preferate amenințările, pentru că sunt mai comode, mai ieftine și dau o imagine mai impunătoare, mai persuasivă. Pentru a face promisiuni trebuie să ne dominăm emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
e propriu scrierilor bune că nu pot fi analizate așa încît să se deie o idee despre cuprinsul și forma lor și în urmă totuși reproducerea se însărcinează cel puțin parțial cu icoana operei, de aceea, urmând acest vechi și comod obicei, reproducem cap. X și XI mai în întregimea lor. În ele se vor găsi: farmecul limbei, modul de-a scrie și de-a adnota a autorului precum ș-o frumoasă poveste. [1 aprilie 1875 ] TURCIA ["ZIARULUI "TIMES" I SE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu această boierie ar fi fost combinată arta războiului, ca în evul mediu, de sigur că cavalerii cotului și ai calupului ș-ar fi exercitat mai departe pacinica și mult folositoarea lor meserie, dar nefiind asemenea datorii, ci numai drepturi comode, boieria mică sau mare trebuia să fie un obiect de invidiat, pe lînga acestea cavalerismul devenise ieften în Moldova. În genere toată societatea secolului al XVI și al XVII se poate caracteriza scurt: Datoria se preface în drept. Noi la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pământul, făcându - și cruce în mai multe rânduri. Știți că la începutul ostilităților, românii din districtele orientale erau universal acuzați de cătră sârbi de lașitate și trădare. Ei într-adevăr nu se băteau prea bine; însă se mai împodobea, mijloc comod de a nu mărturisi lipsele de curagiu ale sârbilor. Să spunem, pentru onoarea rasei latine, că cu ajutorul disciplinii și al esperienții, frații noștri de limbă, românii, devin din contra soldați escelenți și nu dezmint sângele roman care curge amestecat în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sătule de rapacitatea multiplă a sutelor de mii de mici tirani feudali, din cari fiecare era pe pământul său stăpânitori absolut. Acești reprezentanți ai libertății absolute, ai liberului veto, a ruinat statele unde ei conduceau afacerile, pe când ideea monarhică, deprinzând comodele caste ale evului mediu la muncă, au consolidat {EminescuOpIX 218} statele unde ea a domnit și le-a dat puterea uriașă pe care o au astăzi în Europa. În acest period, pe care cu drept cuvânt îl numim al ideii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au fost construite cu totul în interesul străinilor. Ele nu raportează decât 2. 000. 000 pe an și se cheltuiește cu ele peste 40. 000. 000; diferența toată iesă din țară din punga a 700. 000 contribuabili pentru preumblarea mai comodă a 30. 000. Dacă s-ar fi făcut un drum de fier de la Galați la Marea Neagră și acolo un port pentru esportul grânelor noastre, s-ar fi servit într-un alt mod interesele țărei. [22 octombrie 1876] TURCIA [" "FOAIA OFICIALĂ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulți indigeni români și neromîni se sustrăgeau de sub autoritatea statelor noastre prin aceea că intrau într-o legătură nominală mai cu samă cu monarhia austriacă, căci aceasta din urmă, pentru a-și asigura poziția în Orient, găsise o formă foarte comodă pentru a adaoge în multicolorul ei mozaic pe toți aceia cari, în țările de la Dunăre, nu voiau să aibă nici un stăpân. Cumcă agenții consulari nu alegeau, ci culegeau tot ce li se prezenta, pentru plata unei taxe oarecari, e un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]