3,295 matches
-
Urmează școala generală în satul natal (1938-1943), iar la Iași Liceul Național (1943-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1956). După absolvire devine bibliotecar la Biblioteca „Gh. Asachi” (1956-1958), apoi preparator în cadrul Facultății de Filologie ieșene, la Catedra de literatură română și comparată, pentru disciplinele folclor literar, etnologie și estetică, construindu-și o carieră didactică până la gradul de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
tipărită în 1984. Publică studii, articole și recenzii de specialitate în „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „Revue des études sud-est europeénnes”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Litere, arte & idei”, „Arbitrium” (München), „Das Münster” (Regensburg). La revista de literatură comparată „Synthesis” asigură secretariatul (1984-1997), apoi face parte din comitetul de redacție (din 1998). Este coautor al unor importante instrumente de lucru: Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice (I-II, 1976-1978, în colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
Opere (I-VII, 1994-2002), Emil Gârleanu, Scrieri alese (I-II, 1963), cât și Gala Galaction, Jurnal (I-III, 1973-1980), asupra căreia revine după 1989 cu o versiune a textului original, mutilată de cenzura din anii ’70, ș.a. În domeniul literaturii comparate, volumul Interferențe literare româno-franceze reprezintă o lucrare de pionierat, ce evidențiază îndeosebi ecourile metodei lui Sainte-Beuve în critica românească. SCRIERI: Începuturile romanului românesc, București, 1956; ed. București, 1963; Alecu Russo, București, 1964; Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
dezvoltarea romanului istoric universal este completată de studiul răspândirii prozei lui Sienkiewicz și de rolul ei în spațiul literaturii române. Se lămuresc și unele divergențe de opinii cu privire la eventualele influențe asupra unor scriitori români. Familiarizat cu metodologia studiilor de literatură comparată, V. și-a extins preocupările în domeniu, investigând și aria contribuțiilor românești la cunoașterea literaturii universale și a filiațiilor dintre aceasta și literatura română. În Universaliști și comparatiști români contemporani (1996) sunt configurate „profiluri” reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Seminarul Pedagogic Universitar, condus de Leca Morariu (1935-1936). Profesor la Fălticeni, dar locuind cu intermitențe în București, audiază cursurile lui Nicolae Iorga, Mihail Dragomirescu ș.a. Își continuă studiile la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses și la Sorbona (1938-1941), preocupat de literatura comparată și lingvistică, îndeosebi de lingvistica romanică. În 1940 îi prezintă lui N. Iorga teza de doctorat în istorie La Pensée française et le problème de l’union de tous les roumains, dar nu va ajunge să o susțină, savantul fiind
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 596-604; Ist. lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
prin restrângerea ariei de cercetare către „fața ascunsă” a creației și focalizarea interesului critic spre ceea ce Z. numește „cifrul stilistic” al operei - „nucleul ei esențial”. Ipotezele de lucru ale stilisticii diacronice își probează eficiența și în domeniul literaturii universale și comparate, odată cu Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, una din cele mai temeinice monografii despre Marcel Proust apărute la noi. Centrul ei de interes, dincolo de utila și riguroasa expunere a procesului de pătrundere a proustianismului în cultura europeană și românească
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Karl Groos. Intră în învățământul academic: suplinitor la Conferința de estetică de la Universitatea din București (1924), docent (1927), conferențiar (1930), profesor titular (1944) la Catedra de estetică și critică literară, transformată în 1948 în Catedra de literatură universală (ulterior și comparată), al cărei șef va fi între 1958 și 1963, după ce în perioada 1948-1953 își menținuse cu greu funcția. În 1945-1946 fusese numit director al Teatrului Național, în 1946-1947 ambasador al României la Belgrad. Din 1935 membru corespondent al Academiei Române și
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Voltaire, București, 1955; Literatură universală și literatură națională, București, 1956; F. M. Dostoievski, București, 1957; Problemele metaforei și alte studii de stilistică, București, 1957; Versuri, București, 1957; Ideile lui Stendhal, București, 1959; Alexandru Odobescu, București, 1960; Studii de literatură universală și comparată, București, 1960; ed. 2, București, 1963; Jurnal, București, 1961; Schiller, București, 1961; Goethe, București, 1962; Arghezi, poet al omului. „Cântare omului” în cadrul literaturii comparate, București, 1964; Corneliu Baba, București, 1964; Despre stil și artă literară, îngr. și pref. Marin Bucur
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
București, 1957; Ideile lui Stendhal, București, 1959; Alexandru Odobescu, București, 1960; Studii de literatură universală și comparată, București, 1960; ed. 2, București, 1963; Jurnal, București, 1961; Schiller, București, 1961; Goethe, București, 1962; Arghezi, poet al omului. „Cântare omului” în cadrul literaturii comparate, București, 1964; Corneliu Baba, București, 1964; Despre stil și artă literară, îngr. și pref. Marin Bucur, cu un cuvânt omagial de Al. A. Philippide, București, 1965; Studii de literatură română, București, 1965; Postume. Istoria ideii de geniu. Simbolul artistic. Tezele
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
care i-a anunțat pe Al. Macedonski, Tudor Arghezi sau pe Al. A. Philippide. Valoarea de anticipare e descifrată și în caracterul estetic al prozei lui C. Negruzzi ori în aceea a lui B. P. Hasdeu. Alteori criticul abordează analiza comparată, susținută de bogate referințe teoretice moderne, ca atunci când efectuează o lectură polisemică a lui E. A. Poe și I. L. Caragiale. Revine adesea la cei trei mari romancieri interbelici: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, glosând asupra conceptelor „experiență”, „autenticitate”, „substanțialitate”, prezente
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Mănuila A, Nicoulin M. Dicționar medical București Editura Ceres 1997 17. Moisescu Duminica Alexandru. Farmacologie București EDP 1978 18. Moldovan Tiberiu Semiologie . București Ed. Medicala 1993 19. Mozes Carol Tehnica îngrijirii bolnavului. București. Ed. Med. 1997 20. Neagu Natalia Embriologie comparata București Ed. Medicala 21. Riopell Lise, Grondin Louise, Phaneuf Margot Soins infiermiers un modele centre sur les besoins de la personne Quebec. Mc Graw - Hill 1984 22. Șchiopu Ursula, Verza Emil Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții București EDP 1995 23. Seinvert L.J.
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
ecouri ale culturii românești în Italia, revista pune în evidență perspective de analiză comparatistă, dintre care cele mai frecvente sunt studiul receptării fenomenelor literare și tematologia. Printre colaboratori se află nume importante în domeniul italienisticii, lingvisticii romanice, literaturii universale și comparate : Al. Ciorănescu (Teatrul lui Metastasio în România, Machiavel et Saint-Barthélemy), Mariana Rarincescu (Duiliu Zamfirescu și Italia), Nina Façon (Benedetto Croce în cultura română), Dan Simonescu (Cesar Bolliac, traducător din Ariosto), Alexandrina Mititelu (Leopardi în critica și literatura română), Tatiana Slama
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
STUDII DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI COMPARATĂ, revista apărută la Timișoara, anual, din 1979, editata de Facultatea de Filologie a Universității timișorene. Din 1982 comitetul de redacție este alcătuit din Alfred Heinrich (redactor responsabil), Corneliu Nistor (redactor responsabil adjunct), Simion Mioc, Livius Ciocârlie, Maria Grozav, Victoria Stroescu
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
complexul romantismului, 1989), Rodica Bărbat, Felicia Vlad, Janina Flueraș, Ion Iliescu. Studii și articole de teorie literară semnează Ioan Vultur (Scenă lecturii, 1982), Corneliu Nistor, Dumitru Vlăduț, Doina Comloșan, Constantin Chevereșan, Rodica Bărbat, Elenă Ghiță. Sectorul de literatură universală și comparată este reprezentat de Clio Mănescu, Margareta Gyurcsik, Alfred Heinrich, Livius Ciocârlie (Funcțiile descrierii în românul realist francez al secolului al XIX-lea, 1981), Marcel Pop-Corniș (Metaromanul american contemporan din perspectiva lecturii, 1981), Maria Grozav, Ramona Boca-Bordei, G. Mihăiță, Traian Năbădan
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări, până la sarcasm. Apar, de asemenea, false epitete laudative, menite să evidențieze contrastul dintre aparență și realitate. Comparată adesea cu epigrama, s. are aceeași formă concisă, redusă la câteva versuri, dar este lipsită de poantă, de efectul final de surpriză, specific speciei culte. Nu rareori cântecul și s. s-au influențat reciproc, ajungându-se ca unele s. să
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
, publicație care apare la București, anual, din 1974, ca buletin al Comitetului Național de Literatură Comparată. Colegiul de redacție inițial este compus din Zoe Dumitrescu-Bușulenga (redactor-șef), Alexandru Duțu (redactor-șef adjunct), Mihnea Gheorghiu, Ion Zamfirescu, Doina Grecu (secretar de redacție). Ulterior din redacție mai fac parte Mircea Anghelescu, Ileana Verzea, Octavian Barbossa, Adrian Marino, Cătălina
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Gr., Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV, București, 1901. 47 Vezi în Wald Lucia, Fonetică indoeuropeană, București, 1979 (49), vechiul slav Zivu, scr. jĭvah, lat. vivus, v. pers. jiva, lit. gyvas. 48 Vezi în Simenschy T., Ivănescu G., Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, Buc., 1981 (210); scr. jĭva-h, lat. vivus, lit. gywas, gr. bios (234). 49 Em. de Martonne, în studiul său Étude sur la crue du Jiu au mois d'aôut 1900 (An. Inst. Meteor. Rom., XVI, 1900), prezintă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cosmic; “*” realizați cărticele despre planeta preferată; “*” citiți cărți cu conținut științific, articole de specialitate; “*” rezolvați rebusurile date; “*” creați jocuri de cuvinte. Matematică: “*” aproximați și măsurați diferite distanțe spațiale; “*” estimați numărul de stele dintr-o constelație cunoscută; “*” operați cu „numere spațiale”; “*” comparați distanțele cosmice sau corpurile cerești; “*” ordonați corpurile cerești; “*” reprezentați grafic Sistemul Solar. Științe: “*” observați structura Sistemului Solar, apoi realizați o prezentare a acestuia; “*” studiați diferitele corpuri cerești (planete, stele, comete, meteoriți); “*” observați și descrieți fazele lunii; “*”realizați un grafic al
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
Factori de modelare și control ai psihologiei colective) 40. Psihozele colective II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) 41. Psihozele colective III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) 42. Psihozele colective IV (Clasificare, forme, descriere) 43. Psihopatologia transculturală (Aspectele etno-culturale comparate ale tulburărilor psihice) 44. Statul, boala psihică și bolnavul mintal 45. Psihopatologia și etica 46. Raporturile psihopatologice cu disciplinele umane Bibliografie selectivă Glosar de termeni Cronologia principalelor evenimente din istoria Psihopatologiei și a Psihiatriei Prefață la ediția a III-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice și sfera socială. Aceste aspecte se pot observa din schemele de mai jos: Concept Metodă Metodologie Origine sau „grup cauzal” Nosologie (definirea, descrierea și clasificarea bolilor psihice) Analiza sistematică multifuncțională și alte metode Influențe cantitative și topice Sindrom Simptomatologie comparată Studiu sistematic Strat specific Simptom Simptomatologie diferențială Fenomenologie Sindrom specific Așa cum am menționat deja, în interpretarea sindroamelor psihopatologice, J.M. Burchard face referiri la trei aspecte, pe care le consideră a fi în interacțiune unele cu altele, și anume: sfera somatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medical. Corelată cu aspectul de mai sus, este și dorința inconștientă a individului, de „a fi bolnav” pentru a se afla sub ocrotire medicală. Toate aceste aspecte enumerate traduc a anumită imaturitate emoțional-afectivă și o regresiune a Eului, care este „comparată” cu „refugiul în boală”. Rezultă în mod clar, din cele de mai sus, că în situația bolilor autogene sau a celor iatrogene, individul construiește suferințele într-o manieră auto-sugestivă sau hetero-sugestivă. Condiția esențială, primară este însă reprezentată de „terenul”, respectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
natura sa biologică primară o a doua natură sufletească și spirituală. Ambele contribuie la configurarea psihobiografiei unui individ. 1) Modelele de existență psihologică În ceea ce privește modelele psiho-biografice, există numeroase contribuții în această problemă. Psihologia și psihanaliza, iar ulterior psihologia diferențială și comparată, au adus extrem de multe date și au propus numeroase tipuri, în ceea ce privește tema studiului nostru. Ne vom apleca în mod special asupra modelelor de existență oferite de antropologia fenomenologică a lui L. Binswanger. Preferăm această clasificare, întrucât, aparținând unui psihiatru și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială își aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aduce aportul său la înțelegerea unor fenomene psiho-sociale colective, contribuind alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]