1,212 matches
-
română acum le învăța, aduc din adâncul istoriei numele vechi, de profundă rezonanță, ale pământului (Predoslovia la Antologhion, 1643). Chiar dacă nu e sigur că a scris și o cronică a domniei lui Matei Basarab, ce va fi fost intercalată în compilațiile ulterioare - ipoteză puțin probabilă -, el a făcut destul pentru nemurirea numelui acestui voievod, căruia i-a fost și consilier „tainic”, și alături de care s-a înrolat pentru realizarea unui moment de accentuată prezență culturală a românilor în Europa Răsăriteană. Având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
nu poate devine critic. Michel de Montaigne, inventatorul eseului ca formă literară, și-a prefațat prima ediție a Eseurilor, prefață intitulată "Către cititor". Aici, el a avertizat: contradicțiile de opinie nu trebuie să jignească sau să sperie. În fond, aceste compilații, bazate pe note de lectură, comentarii cu notă personală, exprimă o prudentă modestie, în-țeleasă ca o virtute tehnică. Este o nevoie de a testa realitatea, de a încerca, de a supune unei verificări experiența și gândirea, de a mărturisi despre
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
tema Potopului în Epopeea lui Ghilgameș. Această celebră capodoperă, destul de bine păstrată, pune și mai bine în lumină analogiile cu narațiunea biblică. După toate aparențele, avem de-a face cu un izvor comun și destul de arhaic. După cum se știe din compilațiile lui R. Andree, H. Usener și J. G. Frazer, mitul Potopului este aproape universal răspândit; el este atestat în toate continentele (deși foarte rar în Africa) și la diverse niveluri de cultură. Un anumit număr de variante par să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
științifică a păstrat o structură "totalitară", adică implicând presupuneri cosmologice, etice și "existențiale"58. Către ~ 1500, perioada creatoare a gândirii mesopotamiene pare definitiv închisă, în cele zece secole care urmează, activitatea intelectuală pare absorbită de erudiție și de lucrări de compilație. Dar tradiția culturii mesopotamiene, atestată din cele mai vechi timpuri, continuă și se dezvoltă. Idei, credințe și tehnici de origine mesopotamiană circulă din Mediterana occidentală până în Hindukuș. Este semnificativ faptul că descoperirile babiloniene menite să se răspândească larg implică, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nenumărate sticle de „Mandarin, Claquesin și alte Amer Picon”, aperitive franceze la modă prin anii ’50. Există o pauză de 14 ani în creația celebrului regizor spaniol - între 1933 și Grand Casino (1947) -, tăcere întreruptă, spune o notă, doar de compilații făcute pentru Muzeul de Artă Modernă din New York, cum ar fi Vaticanul lui Pius al XII-lea (1940). Las Hurdes (1933), cunoscut și sub numele de Tierra sin Pan (Pământ fără pâine), este un documentar extrem de dur despre viața mizerabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
monahi, în Scriptură și în Sfinții Părinți, și în disciplina din Canoane. Aveau puțină dorință de cunoaștere și puțină inventivitate, dar o înaltă stimă față de vechii autori; se rezumau la a-i studia, la a-i copia, la a face compilații, la a face prescurtări. Aceasta se observă în scrierile lui Beda, ale lui Rabanus și ale celorlalți Teologi ai Evului Mediu; care nu sînt altceva decît culegeri din Sfinții Părinți din primele veacuri; și acesta era mijlocul cel mai sigur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pachet voluminos pe care mi l-a prezentat drept o copie a dosarul său de la securitate și mi l-a trântit în brațe cu un ton foarte categoric: "ia-l și fă borș cu el!" Dosarul cu pricina era o "compilație" de 12 dosare, de circa 350 de pagini. Simțeam că îmi frige degetele și, întors acasă, l-am devorat o noapte întreagă, zorii prinzându-mă căutând funie și săpun să mă spânzur, neputând accepta, ca om, că și eu, alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Mediocritatea [școlii] s-a Întins ca o pecingine În jurul maestrului prea din cale afară de tolerant cu ea, ba chiar Încurajând-o, după lozinca, pomenită În altă parte: decât lucrări cu pretenții de originalitate și cu surse nemărturisite, mai bine o compilație cinstită, cu multe citate În josul paginilor. [...] Nu cunosc decât un singur elev al profesorului C. Rădules cu-Motru, pe care Însă acesta nu și l Însușește (poate din repulsia lui firească de a se ști crescând ciraci În jurul lui) și despre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
culturală. A citi, a comenta „științific” un text grecesc după o traducere engleză e de neconceput În Occident; dar este regulă În România. Chiar și În spațiul universitar ortodox din România apar așa-zise „doctorate” despre apocrife, fără valoare, simple compilații (și nici ele bine cusute) despre texte etiopiene, de pildă, analizate după versiunea... franceză. Cum se poate Întocmi o școală normală pe un soclu de necinste cvasipermanentă? Reluându-mi, așadar, ideea: Între mefiență programată și belferism pseudocultural, Între inchiziție și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Robert Coover, de exemplu, sau Donald Barthelme. Subiectul sofis ticat, filmarea și eclerajul foarte subtile, fraza flexibilă fac din „Călărirea în zori“ paradoxala capo doperă a lui Paul-Bădescu, total nepaul bădesciană (hm !). Prin prezența ei, cartea devine un codex, o compilație din doi autori, și să găsești ceva comun lor devine o sarcină din Uqbar-ul lui Borges. Firește, n-aș vrea să se creadă că-l acuz pe bietul Cezar că a furat poves tirea de undeva. O explic mai curînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mondial, își va continua cariera la Spitalul Central din Capitală, până la pensionare (1968). În 1947 a deținut, scurt timp, funcția de director în Consiliul superior al literaturii dramatice și creației muzicale. Astronomia i-a oferit lui B. primele subiecte pentru compilațiile din revista „Ecoul” (1919-1921) a elevilor Liceului Militar din Craiova. Un articol de aceeași factură îi apare la București, în revista enciclopedică ilustrată „Orizontul” (1921), sub semnătura B. C. Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
exemplare. Din atât de criticatul „vălmășag” de fapte al cronicii lui G. cresc chipul unui mare voievod și, firește, imaginea unei domnii ce cu greu își poate găsi egalul în istoria veche a țării. Cunoscută, măcar parțial în epocă (în compilația poruncită de Ștefan Cantacuzino vor fi transcrise doar primele patruzeci și opt de capitole, în care nu erau aprecieri negative la adresa Cantacuzinilor) și mai târziu (aceleași capitole vor intra și în corpusul alcătuit la porunca lui Nicolae Mavrocordat), păstrată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Din dreptul vechi român, 1898). Va părăsi mișcarea socialistă în 1899. Ulterior se înscrie în Partidul Liberal (1903) și va conduce „Voința națională”, oficiosul acestuia. Mai publică articole de istorie și drept în „Noua revistă română”, în „Viața românească” și compilații de vulgarizare a științei în „Albina”. Ieșit din viața publică, îmbătrânit și îndurerat (îi mor doi fii), N., din 1918 jurisconsult pe lângă Înalta Curte de Casație, traduce lucrări de drept, face studii asupra istoriei instituțiilor juridice românești etc. Și-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
istorică, puținele lucruri care se știu sunt consemnate în cărți. Pentru a descoperi istoria ce decurge din Isus, pentru a descâlci ițele intrigilor dintre nou și vechi, suntem nevoiți să cercetăm cu amănunțime cărări nebătătorite, departe de căile regale ale compilației. Un carnet de note de drum este de regulă o redactare plină de ciudățenii. Giruetei îi lipsește dialectica: ea se învârte după cum bate vântul lucrurilor văzute și auzite, al bunei sau proastei dispoziții de moment, al unor reverii prea intime
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
, Stoica (c. 1612 - c. 1695), cărturar. Numele lui L. atașat unui text - secvența „cantacuzinească” din marea compilație intitulată Istoria Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, care circulă și sub titlul Letopisețul cantacuzinesc - este rezultatul unei presupuneri. A făcut-o, în Cronicele muntene, N. Iorga, care avea obiceiul de a „găsi” autori pentru cărțile ajunse în vremea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
primei părți a codului civil, Ion Budai-Deleanu a primit să traducă în limba română și noul cod penal austriac, promulgat pe 13 ianuarie 1787 de împăratul Iosif al II-lea. La finele lunii februarie a aceluiași an, Comisia Aulică a Compilațiilor raporta Consiliului de Stat că acesta încă nu terminase traducerea 247. În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au exasperat pe toată lumea cu verbozitatea lor excesivă. Muzica veche ne transportă în alt timp. Mă interesez, la sfârșitul spectacolului, unde aș putea găsi un CD cu melodii de același fel? Nimeni nu mă poate lămuri - persoana care a făcut compilația muzicală pentru spectacol lipsește. O actriță îmi cere adresa - bănuiesc, din politețe - și promite să-mi trimită CD-ul prin poștă. Refuză însă să ia bani, ceea ce-mi risipește orice iluzie că voi asculta sonurile care m-au fascinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
erau considerate prea studioase. Dar nici una nu-și putea imagina ceva mai ușor de vândut decât agrafele și brelocurile. Ideea cu caseta video era a lui Nieve. Se numea Cum să trăncănești de nota zece la examene și era o compilație de idei care să te ajute să treci examenele cu minimum de efort. În sinea ei, Nieve era convinsă că o mulțime de oameni vor cumpăra o casetă care le promitea succese școlare fără prea multă bătaie de cap; stărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
departe, depășirea orizontului național. În jurul unei mari opere se creează, cum spuneam, câteva tipuri de refugii, dintre care refugiile în biografia scriitorului și în contextul operei sunt cele mai frecvente. Când interpretarea operei pare epuizată, un alt refugiu îl constituie compilațiile. Nenumărate "comunicări științifice" din culegeri improvizate sau de la reuniuni didactice, academice sau zonale nu spun nimic nou, nu spun altceva decât ce au spus alții înainte, fără a fi citați predecesorii sau, pur și simplu, fără a fi cunoscute interpretările
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
RACOVIȚEANĂ, (Letopisițul Țării Moldovii de la domnia lui Istrati Dabija Vv. până la a triea domnie a lui Mihai Racoviță Vv.), cronică scrisă în Moldova în secolul al XVIII-lea, ce relatează evenimentele istorice în continuarea letopisețului lui Miron Costin. Este o compilație alcătuită de doi autori anonimi: un admirator al boierului Ioan Buhuș, prezentând istoria Moldovei dintre 1661 și 1705 (acest text este cunoscut și sub numele de Cronica buhușească), și un cronicar de Curte al lui Mihai Racoviță, căruia îi aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
a Universității București. în această din urmă calitate, Bodin a deschis cursurile universitare din 1945 cu o conferință despre teoria istoriei: Priviri generale asupra istoriei Românilor, întâmpinată de istoricii consacrați cu indiferență sau dispreț, date fiind pretențiile de erudiție ale compilației și bibliografia săracă a autorului („specialist în istoria locală”). Concomitent, D. Bodin a abordat problemele contemporane oscilând între problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel, el a făcut unele Considerațiuni privitoare la reforma agrară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
serviciului liturgic. Deși își bazează traducerea tot pe lucrările lui Olaus Petri, Agricola folosește și manuscrise în finlandeză. Ultima lucrare Se meiden Herran Christusen Pina, zlesnousemus ia tauiaisen Astumus, niste Neliest Euangelisterist coghottuon vorbește despre patimile lui Hristos. Este o compilație din toate cele patru Evanghelii, influențată masiv de Johannes Bugenhagen, un erudit din Wittenberg. Agricola o traduce din limba germană, dar are în vedere și varianta suedeză. Mikael Agricola marchează sfârșitul etapei de început a scrierii în limba finlandeză și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
capătul superior al șirului, poate, pe logofătul Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor - și lucrarea cărturarului (stimabil din toate punctele de vedere) care s-a pus în slujba Bălenilor și a redactat cea mai mare parte (Cronica Bălenilor) a compilației cunoscute sub titlul de Istoriile domnilor țărăi Rumânești. Ca și în actele cu caracter juridic (vânzare, cumpărare, donație, întărire etc.), și în izvoarele narative 3, femeile apar în ipostaze de soții (Letopisețul Cantacuzinesc): „Iar doamna Chiajna a Mircii vodă și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nășteau într-un spațiu dat. Dispunerea dihotomică (una canonică în literatura istoriografică medievală a românilor) de evidentă sorginte scripturistică, acea opoziție dintre Bine și Rău identificată în faptele Voievozilor, a învățat-o, poate, Stoica Ludescu de la înaintași (autorul acelei bănuite compilații din timpul lui Matei Basarab)51: — „Vlad - vodă țepeș. Acesta au făcut cetatea de la Poienari și au făcut sfânta mănăstire ot Snagov. Mai făcut-au un lucru cu orășanii den Târgoviște, pentru o vină mare ce au fost făcut unui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când, în 1640, Matei Basarab a poruncit (și a finanțat) să se tipărească la Mănăstirea Govora (meșter fiind Meletie Macedoneanul, emisar al lui Petru Movilă) Pravila mică tălmăcită de Mihail Moka. Călugărul oltean de la Mănăstirea Bistrița a lucrat pe o compilație din nomocanoanele bizantine (asemănătoare cu cartea pomenită a lui Malakos, dar nu identică). Pravila (cu destule dispoziții ce sancționau pricini laice), numită „direptătoria de lége”, având adică o funcție de orientare în hățișul canoanelor Bisericii 204, a fost imprimată în două
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]