4,181 matches
-
de nouăscinci la sută: nu m-aș numi un: TEMĂtor. [accentuarea ezitării, a dubiului personal în exprimarea punctului de vedere] (IVLRA: 201). 2.2. Mecanisme pragmatice generate de dublarea pronominală O particularitate structurală a limbii române este dublarea pronominală 8: complementul direct exprimat prin clitic acuzativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de dativ (El
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
2. Mecanisme pragmatice generate de dublarea pronominală O particularitate structurală a limbii române este dublarea pronominală 8: complementul direct exprimat prin clitic acuzativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de dativ (El ți-a spus ție). Observarea fenomenului în dinamica sa discursivă pune în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să mă păzesc SINgur. (IVLRA: 192); pă mine nu mă interesează ce-a făcut patriarhu cu trupu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau sintagmă posesivă, vorbitorii focalizează procesul, nefiind preocupați de raportul de posesie sau de ierarhizarea discursivă a nominalelor (ai schimbat radioul, a băgat banii în buzunar, să iau mutația). Sunt frecvente structurile cu două pronume, pronumele "dativ posesiv" și pronumele complement direct în acuzativ - vi-l demontez și vi-l împachetez (121), să ți-l ții să nu se-ncaiere (76), ți-i faci scurți (126), să nu mi-i uit (92) - în care proeminența discursivă a beneficiarului desemnat deictic/anaforic
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o interpretare parțial diferită a structurilor cu semnificație reciprocă: am făcut distincție între pronumele reflexiv (se, își), pe de o parte, a cărui ocurență obligatorie în construcție se justifică fie ca reflexiv inerent, fie prin reflexivizarea obligatorie a constituenților subiect - complement identici referențial, și pronumele reciproc (unul pe altul, unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate fi focalizat emfatic orice actant exprimat prin substantiv (de obicei, cu trăsătura semantică [+ uman]) sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de cvasisinonimie cu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
valabil doar în anumite cazuri cu totul particulare. Analiza schemelor electrice echivalente permite Totuși o observație importantă. In regim permanent periodic sinusoidal, caracterizarea pierderilor de energie în miezul magnetic se poate realiza pe baza tangentei unghiului de pierderi magnetice tgδm . Complementului unghiului de pierderi magnetice îi corespunde în domeniul timp timpul, fie acesta tc , necesar parcurgerii acelei porțiuni a ciclului de histerezis (Figura 3.2) dintre punctele de coordonate (0, -Br) și (Hc, 0), adică timpul dintre punctele de trecere prin
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
magnetice. Limitările majore sunt impuse de caracterul puternic neinerțial al bobinelor cu miez și de variația parametrilor schemelor echivalente cu frecvența. Incercările autorului de a realiza translarea analizei din domeniul frecvență în domeniul timp au pornit de la următoarele considerente: 1° Complementului unghiului de pierderi magnetice îi corespunde timpul scurs între momentele de trecere prin zero ale intensității câmpului magnetic și respectiv inducției magnetice. 2° Caracterizarea comportării materialelor magnetice în regim dinamic se poate realiza prin adăugarea la expresiei clasică a solenației
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
Analizați părțile de propoziție învățate din propozițiile: Veșmintele lui de mătase și saten,erau împodobite cu obiecte scânteietoare. Pălării și șepci, zburară în aer... 6.Alcătuiți propoziții în care cuvintele scânteie și doi să fie subiecte, apoi atribute și apoi complemente. 7.Imaginează-ți și scrie textul unei invitații prin care ai fi invitat la palatul prințului. 8. Continuați textul cu încă 10- 15 rânduri. Se dă textul: ―Puține zile după aceea, Cedric îi scrise Dlui Hobbes. Mai întâi făcu o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
că e faimos, bunicuțule Joe, și știam că e foarte deștept...” 4. Analizează gramatical cuvintele din propoziția: Nepoțelul curios, venea în odaie,la bunicul. 6.Alcătuiește propoziții în care cuvântul nepot să aibă, pe rând, rol de subiect, atribut și complement. 8. Scrie un cvintet care să aibă ca titlu Ciocolata. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime cartea și aflați adevărata poveste a fabricii de ciocolată. Citește cu atenție textul dat: „Era târziu dar eu nu mă gândeam să adorm. - Îți
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă lexico-semantică, câmpurile verbelor de percepție din română și engleză. Observațiile privesc, pe de o parte, structura semică a acestor verbe și selecția pe care o operează asupra argumentului subiect și asupra complementelor, în termeni de trăsături semice binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasa politică actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns pupilar la stimularea luminoasă directă. (4) Acest zgomot nu iradiază și nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
durative, precum for two hours 'timp de două ore'; - delimitarea fazei intermediare de desfășurare a procesului exprimat de verb, prin posibilitatea de a fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi complementul verbului to stop 'a se opri'. Gisborne arată că see este nonspecificat ca durată, iar caracterul durativ se determină în funcție de durata complementului selectat, așa cum se poate observa în exemplele de mai jos: (11) For a few seconds, Jane saw the
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi complementul verbului to stop 'a se opri'. Gisborne arată că see este nonspecificat ca durată, iar caracterul durativ se determină în funcție de durata complementului selectat, așa cum se poate observa în exemplele de mai jos: (11) For a few seconds, Jane saw the bank robbers in her door mirror. ' Câteva secunde, Jane a văzut hoții în oglinda de la ușă' (12) Jane spent an hour seeing
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin faptul că se includ unul pe celălalt (producerea unei entități survine ca rezultat al unei schimbări de stare). Pentru explicarea celui de-al treilea argument ne vom referi la verbul forget 'a uita', care poate selecta următoarele tipuri de complemente: (8) He forgot that he had been there two weeks before. ' A uitat că fusese acolo în urmă cu două săptămâni.' (9) He forgot to water the flowers. ' A uitat să ude florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea bine, nu se vede nimic, când verbul are interpretare de proprietate. Sensurile contextual-determinate se actualizează în anumite configurații sintactice sau doar la anumite forme din paradigma verbului. Acestea depind de tipul de regim verbal, de exprimarea sau neexprimarea complementelor, de natura semantică a referentului din poziția subiectului, de asocierea cu diferite determinări circumstanțiale. De exemplu, sensul "a se convinge de ceva cercetând, examinând" se actualizează când argumentul intern al verbului se realizează propozițional, introdus de un cuvânt relativ: a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]