1,332 matches
-
galante, preludiul La sérénade interrompue satirizează serenada unui Don Juan, victimă nefericită a frecventelor întreruperi cauzate de miile de incidente ale străzii, după cum își imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit forma ideală în discontinuitatea compozițională la care se face apel. Paul Roberts atrăgea atenția asupra modalității de îmbinare a diferitelor fragmente muzicale, considerând-o ca mărturie elocventă a receptivității pe care Debussy o manifestase față de inovațiile epocii sale. Modernitatea acestei creații constă în stilul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care Debussy o manifestase față de inovațiile epocii sale. Modernitatea acestei creații constă în stilul de asamblare a diferitelor elemente tematice, prezentând evidente afinități cu tehnica concepției de colaj vizual, întâlnită în pictura lui Picasso și Braque. În acest context, structura compozițională ne apare într-o vădită asociere cu frânturile de imagini complet disparate, ce se juxtapun într-o formă aparent aleatorie în cadrul aceluiași tablou. În același timp, Paul Roberts nu exclude și posibilitatea unei adaptări muzicale a tehnicii de îmbinare specifică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului. De asemenea, acest fapt confirmă în același timp abandonarea procedeului consacrat al muzicii romantice, respectiv, asocierea invariabilă dintre aglomerarea țesăturii și amplificarea coeficientului dinamic. Deși acceptată cu greu, declanșând la acea vremea reacții contradictorii, această nouă tipologie de scriitură compozițională se va distinge ulterior drept una din trăsăturile definitorii ale limbajului compozitorului francez. Alături de Danseuses de Delphes, Voiles și La danse de Puck, preludiul La cathédrale engloutie va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte ce își suprapun existențele, va întreține dinamica pp a unei imagini diafane și discrete, analogia sentimentului intim dezvăluit cu șoapta decenței (prin scriitura compozițională ce apelează la ortografierea pe trei 188 portative, Debussy facilitează distincția și conștientizarea nivelurilor de evoluție ale țesăturii sonore). Atmosfera devine din nou confuză o dată cu măsura 6, în care pedala sunetului la din planul inferior al discursului, suprapusă acordurilor registrului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge la nivelul ansamblului imaginilor sonore se conturează ca o modalitate rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o viziune conceptuală privată de coerența logică și fluentă ce o presupune rememorarea unei experiențe trăite. Muzica acestor pagini pare să ne transforme în martorii unui joc de „puzzle”, ce asamblează cu dezinvoltura inspirației simplele frânturi ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ultimului interval (3m - 2M), facilitează modulația spre . La nivelul concepției estetice, diluarea tot mai evidentă a imaginilor sonore (pp, più pp), precum și instabilitatea cadrului metric (6/8 - 3/8) intenționează accentuarea impresiei de transparență aflată la limita inefabilului, în pofida scriiturii compoziționale care apelează în mod paradoxal la o configurație acordică masivă, în care densitatea țesăturii inițiale apare amplificată de la patru la opt voci. Un scurt episod de tranziție Un peu animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fondul ostinato-ului ritmico-melodic al sunetului la și al unei pedale armonice ce vine să confirme același spațiu tonal de re major. Proiecția anticipativă a motivului secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare se produce o modulație la cu treapta a IV-a urcată, iar secvențarea melodico-ritmică operată la nivelul liniei melodice superioare determină ulterior evoluția spre . În planul viziunii compoziționale de ansamblu, expresia ritmului punctat pare investită cu o funcție esențială în contextul acumulărilor dinamice majore. Argumentul afirmației îl constituie însăși plasarea și utilizarea sa insistentă în momentele decisive ale construcției narative. Astfel, îl putem regăsi ca element vital în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de limbaj se „topesc” într-o omogenitate pe cât de remarcabilă, pe atât de paradoxală. IV.12. Feux d’artifice (Focuri de artificii) Odată cu proiecția sonoră a acestui veritabil „act pirotehnic”, arta lui Debussy pare să și fi atins idealul său compozițional, potrivit căruia menirea inspirației nu ar mai constitui-o simpla comunicare de sunete, ci sugestia unor adevărate imagini vizuale. Dar, mai presus de remarcabila forță de evocare a unor senzații, prin excelență, vizuale și acustice, Debussy surprinde prin acuitatea percepției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiectului a reprezentat încercarea din partea lui Michelangelo de a rezolva una dintre problemele de construcție frecvente de altfel în Renaș‑ tere, aceea de a adăuga fațadei principale neterminate un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la San Lorenzo. Fațada principală primea o înălțime egală pentru întreaga sa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos 8. 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care pare să fi fost tributară grandomaniei barocului. Dar această operă unică nu poate fi încadra‑ tă în niște șabloane obișnuite, pentru că în această adevărată cascadă de cor‑ puri omenești de un dinamism furtunos, elementele sunt distribuite după un sens compozițional nou și grandios: el stă la temelia expresiei violente, mijloc foarte adecvat conținutului vast de idei. În niciuna din creațiile sale poate nu a fost mai sincer, mai liber de orice conveniență. Aici, artistul nu caută să placă, să cucerească
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
privește, ci dezlănțuie tot uraganul care îi pus‑ tiește de o viață sufletul. În fresca imensă înaltă de 20 metri și lată de 10 metri, domnește totuși or‑ dinea rațional‑artistică: numărul mare de personaje distribuite în douăspreze‑ ce grupe compoziționale sunt antrenate într‑o trombă vertiginoasă de la CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 117 dreapta spre stânga, înconjurând figura Mântuitorului. La gestul implacabil al lui Cristos, nenumăratele trupuri gigantice se înconvoaie îngrozite, se prăvă‑ lesc în neant
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd mo‑ dernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarați‑ uni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordona‑ tă a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și a celei discentrice deopotrivă 1. Operele lui Michelangelo sunt nemuritoare și ecoul lucrărilor sale peste veacuri rămâne de neînlocuit. Am văzut cum s‑au născut noi și noi curente în artă. Mesajul biblic nu 1 Cf. W. DanCă, Fascinația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
alt triptic. Un portret al secolului XX, Hitler și Stalin fiind copiii lui Lenin. Lenin este autorul lagărelor de concentrare, al gulagurilor. V.P.: Eu văd aici și un protest exprimat prin desen, culoare, prin modul de a situa în spațiul compozițional toate acele elemente despre care am făcut vorbire. I.M.: Da, da, putem aprecia pozitiv și această interpretare. Suntem la un Festival de Neoavangardă și spun: un artist trebuie să se implice social. Nu poți să te izolezi, indiferent de stilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de La Bruyère <4> / 229 6. Lanțuri de acte de discurs / 231 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte / 231 6.2. Lectura unui afiș celebru din cel de al doilea război mondial. / 234 Capitolul 5. Perioade și secvențe: unități compoziționale de bază / 243 1. Perioada: de la retorică la lingvistică textuală / 249 1.1. Redefinirea perioadei / 249 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 255 2. Între perioadă și secvență: descrierea / 259 3. Structura secvenței narative / 269 4. Structura
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei povestiri de Jorge Luis Borges: "Captivul" / 355 1. O genericitate complexă / 358 2. Studiul textual al traducerii / 360 3. Structura compozițională a textului / 366 3.1. Structura narativă a primului paragraf / 366 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf / 368 3.3. Planul textului / 370 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii / 371 5. Referent evolutiv și identitate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tensiune între un principiu de coeziune și un principiu de progresie, stabilit în prealabil ca obiect de analiză, prelevat din codul scris sau oral, din stilul beletristic sau din cele non-beletristice. Apoi, orice tip de text reprezintă simultan o unitate compozițională, construită pe baza unui plan (fix sau ocazional) și o unitate configurațională care subsumează părțile și determină o înțelegere globală a sensului. Problemele conectorilor, ale rolurilor timpurilor verbale, ale figurilor de construcție nu puteau fi neglijate într-o lingvistică textuală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
genurilor este un punct esențial al metalingvisticii lui Bahtin: Învățăm să ne turnăm vorbirea în tiparele genurilor și, ascultînd vorbirea celuilalt, îi ghicim genul chiar de la primul cuvînt, îi presimțim volumul determinat (lungimea aproximativă a unui întreg al vorbirii), structura compozițională dată, îi prevedem încheierea, altfel spus, încă de la început, simțim întregul vorbirii care, după aceea, se diferențiază în procesul vorbirii. Dacă nu ar exista genurile vorbirii, dacă nu le-am stăpîni, dacă ar trebui să le creăm pentru prima oară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
linguistique française 13, Genève, 1992: 9-61. - Dieter VIEHWEGER: "Savoir illocutoire et interprétation des textes", în M. Charolles, S. Fisher și J. Jayez (ed.), Le discours. Représentations et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990: 41-51. Capitolul 5 PERIOADE ȘI SECVENȚE: UNITĂȚI COMPOZIȚIONALE DE BAZĂ Atunci cînd am făcut din propoziția-enunț unitatea textuală elementară (cap. 3), surprinzînd apoi operațiile mari care ordonează legările acestor unități (cap. 4), ne-am ocupat mai ales de descrierea ordonărilor liniare. Ne rămîne acum să ne ocupăm de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]