5,109 matches
-
de forma. Cu condiția m ≤ n, deci numărul termenilor sumei mai mic ca numărul nodurilor de interpolare. Din analiza metodei propuse și evaluarea rezultatelor în cazul aplicației realizate se pot extrage următoarele concluzii: Eroarea pozitivă obținută în urma prognozării folosind metoda computerizată prezentată indică pe de o parte o evoluție constantă spre rezultate din ce în ce mai bune pe parcursul activității competiționale și asigură șanse mari ca rezultatele reale să fie superioare rezultatelor evaluate numeric; Aproximările polinomiale și logaritmice conduc la erori mari în probele în
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
p. 7). O discuție cu academicianul Camil Mureșanu a avut darul să mă Încurajeze În această direcție. Cunoscutul istoric Îmi spunea că, la rândul său, a ținut În tinerețe asemenea cursuri. În excelenta sa carte Principii și norme de tehnoredactare computerizată, I. Funeriu scria: Tot din această lucrare mai aflăm (cu oarecare surprindere, dacă ne gândim la situația de la noi) că În Franța există un Centru Național de Documentare Pedagogică, sub egida căruia a fost publicată broșura Régles d’écriture et
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
astfel de lucrări pare să fi crescut. În ultimii ani, au apărut următoarele lucrări: Doina Bogdan-Dascălu, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă (1997); Șerban C. Andronescu, Tehnica scrierii academice (1997); I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată (1995); Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane (2000); Magdalena Vulpe, Ghidul cercetătorului umanist. Introducere În cercetarea și redactarea științifică (2002); Mihaela Șt. Rădulescu, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat (2006). În fine, trebuie amintită
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
indică editura, localitatea și anul. Așa procedează Iorgu Iordan În Stilistica limbii române, precum și majoritatea lingviștilor); numărul paginii (al paginilor) la care se găsește citatul sau o anumită informație. Așadar vom scrie: 1 I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 29. Observații După fiecare notă, folosirea punctului este obligatorie. La fel ca În fișa bibliografică, orice informație care lipsește de pe foaia de titlu va fi preluată Între paranteze drepte (prefață, postfață, numele traducătorului etc.). Este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pagina. idem („același autor”). Se folosește atunci când se fac referiri la același autor, iar notele urmează imediat una după alta: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 89. 2 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. ibidem („aceeași operă”, „În același loc”) - altfel spus, aceeași operă și același autor: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 79. 2 Ibidem, p. 57. Iată cum ar trebui folosite cele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 79. 2 Ibidem, p. 57. Iată cum ar trebui folosite cele trei prescurtări: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. 2 Idem, Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit să reluăm integral numele autorului și titlul cărții, menționând apoi ed. cit.). Observații Ibidem se scrie cu italice nu numai fiindcă este un cuvânt străin, ci
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește problema, din curiozitate sau din interes profesional, observă imediat realitatea că, de când au apărut programele computerizate, aproape fiecare publicație folosește ghilimelele sale. Ba mai mult, dacă revistele, ziarele sau editurile au angajați mai mulți operatori pe computer
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește problema, din curiozitate sau din interes profesional, observă imediat realitatea că, de când au apărut programele computerizate, aproape fiecare publicație folosește ghilimelele sale. Ba mai mult, dacă revistele, ziarele sau editurile au angajați mai mulți operatori pe computer, se Întâmplă ca, În interiorul aceleiași publicații, să găsim inconstanțe grafice la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția asupra dispersiei dezarmante În folosirea ghilimelelor, I. Funeriu a realizat o interesantă „colecție” de ghilimele: FIGURA!!!!! (p. 128) Dispersie dezarmantă În folosirea ghilimelelor (apud I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 123) 5.8. Linia de dialog sau de pauză Același semn de punctuație - un fel de cratimă dublă! - are două funcții diferite: - ca linie de dialog, marchează Începutul vorbirii fiecărei persoane care participă la discuție
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine” a fost transcris astfel: „Înalță-ți a ta frunte și cată-n giur de tine”, ceea ce schimbă imaginea poetică a textului de bază. În cartea Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Ionel Funeriu aduce În discuție mai multe exemple de lecțiuni greșite. Astfel, Într-o ediție din Țiganiada din 1953 s-a Înregistrat următoarea eroare de transcriere: Însă nu știu cum, totdeauna pare Că mintea bună fu cu sărăcia Prietenă, iară tâmpa dezmerdare
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
europenism”, numai că m final a fost omis! Noi suntem departe Încă de performanța unor edituri din străinătate, care organizează adevărate concursuri pentru cei care descoperă greșeli de tipar În lucrările publicate de acestea. În Principii și norme de tehnoredactare computerizată, I. Funeriu citează următorul exemplu, pe care l-a găsit Într-un ziar românesc (nemenționat În text): Compania chineză Moon God Drinking Product Co. va oferi premii În bani cetățenilor care depistează greșeli de tipar și de scriitură În trei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ales americane, a apărut un alt semn distinctiv care delimitează paragraful: un rând alb Înainte și altul după paragraf. În astfel de situații, se renunță la alineat, pentru a nu marca În mod redundant același lucru. Un maestru al tehnoredactării computerizate, Roger K. Parker (1996), ne sfătuiește: „Nu utilizați, În același timp, atât deplasarea primei linii a paragrafului, cât și liniile goale suplimentare Între paragrafe” (p. 270). Deocamdată, acest exemplu nu s-a impus În practica editorială românească. Ce trebuie spus
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ficeac, Bogdan, 1999, Cenzura comunistă și formarea „omului nou”, prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, Editura Nemira, București. Florea, Cornel, 1983, Ce cercetăm, cum cercetăm, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Funeriu, I., 1995, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara. Gherghel, N., 1996, Cum să scriem un articol științific, Editura Științifică, București. Gibaldi, Joseph, 1995, MLA Handbook for Writers of Research Papers, ediția a IV-a, The Modern Language Association of America, New York. Gorrell, Robert M.; Laird
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tehnică, București. Nathan, Ruth; Temple, Frances; Juntunen, Kathleen; Temple, Charles, 1989, Classroom Strategies that Work. An Elementary Teacher’s Guide to Process Writing, New Hampshire, Herneman, Portsmouth. Nunan, David, 1993, Introducing Writing, Penguin English, Londra. Parker, Roger C., 1996, Tehnoredactare computerizată & design pentru toți, traducere de Corneliu Catrina, Editura Teora, București. Partridge, Eric, 1963, You Have a Point There. A Guide to Punctuation and its Allies, Londra. Pecican, Ovidiu, 1998, Lumea lui Simion Dascălu, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Petraș
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și poligrafică a cărții, Editura Teora, București, 1994, elaborată de un colectiv de autori format din: Vlad Mușatescu, Adrian Zahareanu, Anatolie Rosmarin și Achille Daniel. 1 Aceste Reguli de paginație sunt reproduse după I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, pp. 263-267. Mulțumesc prietenului și colegului Ionel Funeriu pentru acordul de a reproduce aceste reguli. 1 Grilă disponibilă la adresa: http://www.euro.ubbcluj.ro.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Parametrii necesari individualizării programelor de antrenament fizic cu ajutorul CPET sunt: valoarea pragului aerob, a pragului anaerob și a consumul maxim de oxigen (VO2peak) precum și frecvența cardiacă corespunzătoare acestor parametrii. Materialele folosite pentru efectuarea testării cardiopulmonare la efort au fost: sistem computerizat de comandă și înregistrare electrocardiografică continuă în 12 derivații; sistem computerizat de analiză a concentrației de O2 și CO2 în aerul respirat de tip „breath by breath” cu modul de spirometrie; bicicletă ergometrică cu comandă computerizată; consumabile și accesorii: electrozi
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
pragului aerob, a pragului anaerob și a consumul maxim de oxigen (VO2peak) precum și frecvența cardiacă corespunzătoare acestor parametrii. Materialele folosite pentru efectuarea testării cardiopulmonare la efort au fost: sistem computerizat de comandă și înregistrare electrocardiografică continuă în 12 derivații; sistem computerizat de analiză a concentrației de O2 și CO2 în aerul respirat de tip „breath by breath” cu modul de spirometrie; bicicletă ergometrică cu comandă computerizată; consumabile și accesorii: electrozi de unică folosință, măști siliconice, sistem de calibrare. Utilizând aparatura de
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
efort au fost: sistem computerizat de comandă și înregistrare electrocardiografică continuă în 12 derivații; sistem computerizat de analiză a concentrației de O2 și CO2 în aerul respirat de tip „breath by breath” cu modul de spirometrie; bicicletă ergometrică cu comandă computerizată; consumabile și accesorii: electrozi de unică folosință, măști siliconice, sistem de calibrare. Utilizând aparatura de evaluare din dotare precum și programele software de analiză (Metasoft, Cardiosoft, Spirowin) s-au putut obține date de mare acuratețe concomitent cu progresia efortului depus în timpul
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
Sistemele informaționale sunt descrise în funcție de resursa predominantă pe care o posedă. Astfel, dacă domină: resursa umană, atunci sistemul se numește sistem informațional manual; resursa materială (echipamente), acesta se numește sistem informațional automat; calculatoarele și echipamentele, atunci se numește sistem informațional computerizat sau sistem informatic. Sistemele informaționale pot realiza următoarele funcțiuni sau sarcini: Colectarea datelor, care presupune parcurgerea mai multor pași: „atragerea” (culegerea) datelor, precum și măsurarea lor; înregistrarea datelor, prin scrierea lor în documentele-sursă; validarea datelor, pentru asigurarea acurateței lor; clasificarea datelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale, centre de suport, canale de comunicații și colecții distribuite de cunoștințe, necesită un demers explicit de proiectare și realizare, de natura unei informatizări avansate, cu aplicații ale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanța din care se hrănesc viziuni fanteziste, autoironice, grotești, poetul invocând fie „poezie și sărăcie” (Eminescu), fie „pana frântă a lui Balzac”, fie „sabia ruginită a lui Napoleon”. Jocul
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
care definesc domeniul, fără însă ca asemenea forme pure să poată fi descoperite în contexte naturale. Suntem oare mai avizați acum în ceea ce privește modul de realizare a unei cercetări narative? Excluzând metodele tradiționale ale „analizei de conținut” care astăzi sunt adesea computerizate, printre numeroase alte posibilități de abordării lecturii și interpretării poveștilor vieții există câteva manuale sau ghiduri care prescriu, pas cu pas, cu, trebuie efectuat un studiu. Ele reprezintă după părerea noastră, nu doar rezultatul firesc al relativei noutăți a acestui
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
3 din capitolul 3. Problema software-urilor pentru realizarea analizei de conținut pe computer nu a fost inclusă pe lista celor studiate de noi în această carte. Din moment ce datele noastre narative au fost, toate, în ebraică, nu au existat programe computerizate care să ne ajute în această direcție. Considerăm această situație este oarecum o binecuvântare fiindcă ne-a forțat să ne aplecăm asupra textelor fără nici un fel de ajutor tehnic. Pentru a afla mai multe despre conținuturile computerizate și analiza discursului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
au existat programe computerizate care să ne ajute în această direcție. Considerăm această situație este oarecum o binecuvântare fiindcă ne-a forțat să ne aplecăm asupra textelor fără nici un fel de ajutor tehnic. Pentru a afla mai multe despre conținuturile computerizate și analiza discursului, vezi Richards și Richards (1994) care conține, în plus, o listă cu creatorii de software (p. 461). În plus, următoarele lucrări abordează și ele analiza computerizată: Fielding și Lee (1991), Miles și Huberman (1994), Weitzman și Miles
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]