1,551 matches
-
unde baza este vîrful, comunicarea moare prin exces de comunicare și sfîrșește într-o interminabilă agonie de spirale. Asta numesc eu "tautism", neologism care îmbină autism și tautologie, evocînd totalitatea, totalitarismul. Acestea sînt cele trei metafore care constituie ansamblul fenomenului comunicațional. Ele se identifică cu trei viziuni despre lume și cu trei politici foarte actuale. Ele organizează planul general al acestei mici cărți: • "Comunicarea reprezentativă" (cap. I) • "Comunicarea expresivă" (cap. II) • "Comunicarea confuză" (cap. III) Capitolul I I. COMUNICAREA REPREZENTATIVĂ Se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
organizațiilor (VI). I. Creatura "Bateson irigă teritoriul său printr-un Rubicon ontologic. Pe unul din cele două maluri, Pleroma, lumea atomilor și a bilelor de biliard. Pe celălalt, Creatura, lumea organizării vii și a evoluției care, prin natura lor, sînt comunicaționale"44. Creatura îl interesează pe Bateson, căci Creatura este comunicațională. Creatura nu se naște din nimic, ex nihilo. Referentul său? Nu mai este Descartes și mașina reprezentativă, ci un tînăr lup neliniștit, un disident: Spinoza. Disidența Spinoza. Aici, reprezentarea eșuează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Rubicon ontologic. Pe unul din cele două maluri, Pleroma, lumea atomilor și a bilelor de biliard. Pe celălalt, Creatura, lumea organizării vii și a evoluției care, prin natura lor, sînt comunicaționale"44. Creatura îl interesează pe Bateson, căci Creatura este comunicațională. Creatura nu se naște din nimic, ex nihilo. Referentul său? Nu mai este Descartes și mașina reprezentativă, ci un tînăr lup neliniștit, un disident: Spinoza. Disidența Spinoza. Aici, reprezentarea eșuează în sarcina sa de a transmite mișcarea de la cauze la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un autor pe de-a-ntregul format: cultura sa este excepțională, cu deschideri interși pluridisciplinare cum la puțini confrați din generația respectivă (dar nu numai) se pot observa; instrumentele de lucru (de la așa-numita "metodologie", până la ansamblul și detaliile de ordin comunicațional) au ceea ce în bunul limbaj vechi se chema proprietate, iar în cel mai nou funcționalitate... Eminescu și eminescianismul, Ed. Minerva, București, 1987 (fragment) Solomon MARCUS Poezia lui Eminescu este în mod vizibil dominată de imaginarul nocturn. Dacă însă asociem cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la creația barbiană, Theodor Codreanu a făcut apel la o tehnică mai puțin propice desfășurărilor textuale critice și mai degrabă justificată în derulările epice: cea a contrapunctului. Abordarea este, așadar, polifonică, dar în înțelesul unei organicități care amintește de metafora comunicațională a orchestrei (nu întâmplător tehnica aceasta a contrapunctului este împrumutată din compoziția muzicală), presupunând suprapuneri discursive într-un tot organic, nedisonant, pe teme barbiene derivând din sau consonante cu temele majore ale culturii române. Și pentru a crea această consonanță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al ideologiei: liderul, tehnocratul, statul minimal, sistemul politic perfect, democrația, alegerile libere, banul, starul, fanul, VIP-ul, persoana publică, creatorul total, geniul, filosofia militantă, intelectualul implicat, binele public, rasa pură, omul nou, modelul cultural, civilizația superioară, blazonul, imnul, stema, personalitatea comunicațională, societatea comunicațională, informația, dreptatea socială, economia, cultura, socializarea, drepturile omului, justiția, libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
liderul, tehnocratul, statul minimal, sistemul politic perfect, democrația, alegerile libere, banul, starul, fanul, VIP-ul, persoana publică, creatorul total, geniul, filosofia militantă, intelectualul implicat, binele public, rasa pură, omul nou, modelul cultural, civilizația superioară, blazonul, imnul, stema, personalitatea comunicațională, societatea comunicațională, informația, dreptatea socială, economia, cultura, socializarea, drepturile omului, justiția, libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul, iertarea publică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
observat în timpul experimentului o focalizare imediată asupra stimulilor furnizați de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei expresivități duplicitare considerabile în comunicarea interpersonală și intergrupală. În
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unele de altele" (Hall, 2000, p. 36), astfel că pentru a înțelege profund un proces de comunicare, este necesar să descifrăm mizele și implicațiile contextelor în care sînt situați actorii sociali, căci și contextele își au propriile lor coduri implicite comunicaționale. De aceea, este important ca cei care realizează diagnoze interculturale să dobîndească aceste abilități specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în plan energetic printr-o eliberare de energii negative, localizate pe traiectele meridianelor energetice și care se manifestă în ființa umană sub forma simptomelor ce însoțesc diversele dezechilibre și afecțiuni, traumele emoționale, stările de stres, blocajele manifestate la nivel volitiv, comunicațional etc. Procedeele de purificare a meridianelor energetice constituie o ocazie de a intra în legătură cu propriul nostru sistem energetic și de a realiza o vindecare și o echilibrare profundă și de durată a ființei noastre. Exercițiile necesită un control conștient pentru
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
colectiv, respectiv: teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dorințe generalizate. În cadrul dezbaterii despre modă ca formă de comportament colectiv și în limitele teoriei valorii adăugate, mi se par esențiale aspectele legate de leadership-ul modei, ca un criteriu de diferențiere între aceasta și teribilisme. De asemenea, vestimentația, ca element comunicațional, indică normele sociale stabilite, specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele ale mișcării punk sau fustele mini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sa Însă Încearcă a fi examinarea relațiilor dintre arhitectură și fotografie, ce se pot stabili dincolo de raportul sus-menționat, vizând câmpul concepției arhitecturale. Întrebarea care ne-a ghidat demersul este următoarea: „Poate arta reprezentării arhitecturii În imagine să-și depășească funcțiunea comunicațională și, pe baza cumulului de experiență din aceasta zonă, să se constituie Într-un posibil instrument de proiectare?― Aceasta este evident o provocare care depășeste limitele textului de mai jos precum anticipăm că va depăși și limitele artei fotografice. În ceea ce privește
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
argumentele În direcția căutării unor alternative critice ale raportului dintre spațiul edificat și imaginea comunicantă. Pentru a ajunge Însă la tratarea acestor subiecte vom examina succint, cu sprijinul lui Peter Davey și al lui Vittorio Gregotti, caracteristicile culturii arhitecturale și comunicaționale contemporane pentru a identifica și a ne detașa de rolurile „spectaculare― aleimaginii În accepțiunealui Guy Debord. Ulterior vom efectua clarificări asupra ideii adevărului fotografic 156 relaționat tratării fotografice a aparențelor, alături de Fred Ritchin, Martha Rosler, Jean Baudrillard, André Bazin, Roger
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
de compatibilitate, șapte porți prin care manifestăm și atragem armonii sau dizarmonii: - NIVEL SPIRITUALCREDINȚE - compatibilitate pe planul credințelor, idealurilor înalte, aspirațiilor spirituale; - NIVEL MENTAL - compatibilitate pe plan mental: intuiție, discernământ, putere de concentrare, claritate mentală, raționament, stăpânire de sine; - NIVEL COMUNICAȚIONAL - PURITATE - compatibilitate pe planul comunicării: exprimare spontană, stări de puritate, de elevare, simplitate, trăirea plenară a stării de copil, intuiții, hrană spirituală, starea de egalitate - fraternitate; - NIVELUL AFECTIVcompatibilitate pe plan afectiv: stări de empatie, iubire, de comuniune sufletească, armonie;NIVELUL
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
mult timp. Eforturile acestuia în direcția modernizării statului român au fost considerabile și cu toate acestea neînțelegerile dintre cel ales șef al statului român la 24 ianuarie 1859 și o mare parte a elitei politice, dar și existența unei bariere comunicaționale între el și restul monarhilor europeni contribuiau din plin la scurtarea mandatului său. Existența unei raportări negative la adresa "domnului unirii" la 1865 și 1866 fusese generată și de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Redimensionarea și restructurarea planurilor și programelor școlare, în conformitate cu standardele politicii educaționale (funcționalitate, interdisciplinaritate, eficacitate). * Politică de personal: selecția, formarea, integrarea, perfecționarea, motivarea. * Evaluarea activității educaționale: evaluarea și autoevaluarea că procese complexe continue și obiective. * Circulația informației: informatizarea, fluxuri informaționale și comunicaționale verticale, orizontale și transversale, crearea băncilor de date cu specific educațional. * Salarizarea personalului: asigurarea unui prag minim de trai decent instituționalizat, salarizare diferențiată în funcție de criterii valorice obiective. * Parteneriatul pentru educație: deschiderea școlii către mediul comunitar, crearea și dezvoltarea legăturilor intra
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
însă la „efectul de real”. Detaliul, un fel de „lux necesar”, are deci rolul de a crește „costul” oricărei informații structurate narativ. Tehnica detaliului a existat dintotdeauna în cultura europeană, dar niciodată în detrimentul sensului. Numai că, astăzi, datorită noii paradigme comunicaționale, asistăm la o supraproducție, la o inflație de detalii, cu scopul de a produce un „efect de real”, impus, paradoxal, tocmai de setea de real a avansului tehnologic. Introducerea de detalii într-o narațiune a devenit o acțiune complet deturnată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței 41. * * * - Anticristul 42. Lie Zi - Calea vidului desăvârșit 43. Cicero - Despre destin 44. Michel Vovelle - Omul Luminilor 45. Franșoise Bonardel - Filosofia alchimiei. Marea Operă și modernitatea 46. Tatiana Slama-Cazacu - Stratageme comunicaționale și manipularea 47. * * * - Trei apocrife ale Vechiului Testament 48. Jacques Le Goff - Sfântul Francisc din Assisi 49. A.R. Radcliffe-Brown - Structură și funcție în societatea primitivă 50. Franșois Furet - Omul romantic 51. Hans-Georg Gadamer - Actualitatea frumosului 52. Plinius - Naturalis historia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sindicatul Solidaritatea, o mișcare populară fără echivalent în orice alt stat comunist, ci "dezastrele economice și sociale pe care sistemul de putere le-a produs". Dar, de la data înființării sale (1976), KOR și-a adus aportul la înființarea unei "rețele comunicaționale" cu ajutorul căreia erau distribuite în regim samizdat pamflete și chiar un jurnal intitulat " Muncitorul" ceea ce înseamnă că, fără Comitetul de Apărare al Muncitorilor, proletariatul polonez nu ar fi atins probabil nivelul de organizare care i-a permis să înființeze Solidaritatea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
larg - sunt în mod direct legate de nevoia afirmării unor noi mentalități și atitudini care să contribuie la configurarea dimensiunii culturale și civilizatorii a reformelor, cerută în mod implicit de procesul integrării europene și euroatlantice. Spiritul comunitar, solidaritatea națională, cultura comunicaționala, atitudinea față de performanță, respectul pentru elite și promovarea lor se află încă în stadii insuficiente de dezvoltare. De aceea punerea în valoare și dezvoltarea potențialului cultural, științific și uman de care dispune România constituie o componentă și o resursă esențială
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
elaborarea de documentații, proiecte și analize comparative și rapoarte în domeniu; 15. asista Ministerul Informațiilor Publice în asigurarea dialogului primului-ministru cu mass-media, a transparenței actului decizional și a menținerii unor bune relații între instituții și societate; participa la asigurarea fluxului comunicațional din domeniul tehnologiei informațiilor dintre primul-ministru și Guvern, pe de o parte, și structurile guvernamentale din teritoriu (prefecturi, consilii județene), alte instituții publice și organizații neguvernamentale, pe de altă parte; 16. realizează și difuzează în interiorul Guvernului informări despre acțiunile primului-ministru
HOTĂRÂRE nr. 25 din 4 ianuarie 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Analiza Instituţională şi Socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132303_a_133632]
-
combatere a marginalizării sociale și mobilizarea instituțiilor cu atribuții în domeniu. Articolul 3 Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se definește prin poziția socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin absența unui minimum de condiții sociale de viață. Articolul 4 (1) Armonizarea politicilor destinate cunoașterii și prevenirii situațiilor care determină marginalizarea socială se realizează cu participarea instituțiilor publice, a comunităților locale, a reprezentanților organizațiilor
LEGE nr. 116 din 15 martie 2002 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140657_a_141986]