1,949 matches
-
acestei fraze ample face din pd. ASM (2.2.) propria remă (ultimul element) din P2. Aceasta înseamnă că este vorba de elementul care, din punct de vedere informal, este considerat cel mai important. La această problemă, teoria pragheză a dinamicii comunicative aduce un anumit număr de răspunsuri asupra importanței textului "de suprafață" în tratarea informației. Este posibil chiar să rezumăm sensul configurațional al secvenței prin parcursul unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poveste, nuvelă...), problemele sînt activități sintetice, complexe și divergente, solicitînd activarea cunoștințelor și multiplelor competențe 1. Dacă luăm exemplul scrierii unei nuvele fantastice, realizarea sa necesită controlul simultan al operațiilor ce se situează pe diferite niveluri: grafia și gestiunea intențiilor comunicative, trecînd prin așezarea în text a ideilor aplicate și organizate în funcție de apartenența generică a povestirii create. Astfel, descrierile, judecînd prin prisma analizelor ce însoțesc scrierea unei povestiri fantastice de către un elev de clasa a patra, punctează povestirea îndeplinind diferite funcții
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din greu (la roabă) ca participant la realizarea aerodromului militar de la Ianca Brăila. S-a căsătorit destul de repede cu Ioana Dorin într-un mariaj frumos și au avut 2 copii: Titi (Vasile) și Titina. Era un meseriaș bun la toate, comunicativ, constructiv, reținut și era foarte iubit de concetățeni. A fost ales (așa era ă socialismul) contabil la C.A.P. și apoi primar al com. Lehancea (1963 1968) până la contopirea comunei cu Podu Turcului, unde a rămas funcționar până la pensionare pentru că
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
culturale specifice zonei în care trăim. Această regularizare continuă în scopul stabilirii unei anumite armonizări, de natură a transmite semnificațiile intenționate, se circumscrie sferei sin-tactice a comportamentului nonverbal. Experții au identificat câteva perspective, potrivit cărora, întregul comportament uman este potențial comunicativ...59 În aceste condiții, comportamentul nonverbal include o serie de categorii care sunt recunoscute și acceptate de un număr mare de oameni, prin intermediul tipului de comportament menționat împărtășindu-se coduri și patern-uri, cu focalizarea pe semnificația mesajului. Am introdus
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64. Eforturile specialiștilor îndreptate spre definirea gesturilor au fost semnificative, iar numărul enunțurilor rezultate din aceste eforturi, pe masura! Nu ne propunem să ocupăm spațiul afectat gestualității, în cadrul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vom "mulțumi" cu definiția formulată de Lucica Wald, enunț pe care îl găsim cuprinzător și la care aderam cu toată convingerea: În sens larg se înțelege prin gest orice mișcare corporală, voluntară sau involuntara, purtătoare a unei semnificații de natură comunicativa sau afectiva. În cadrul acestui limbaj se disting gesturile propriu-zise mișcări ale extremităților corpului (cap, degete, brațe) și mimica mișcări ale mușchilor fetei"65. Putem spune, așadar, că gestul este un mijloc de exprimare de care dispune individul uman, si pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de rămas-bun), dar și pentru a insultă sau pentru a adresa obscenități altor persoane, ori pentru a indica lupta sau zborul, ca și pentru a descrie relații romantice sau de prietenie. Ritualurile de salut reprezintă o componentă importantă în repertoriul comunicativ al oricărei persoane. Faptul de a cunoaște formele de salut practicate în diferite culturi, în cadrul interacțiunii cu persoane dintr-o cultură sau alta reprezintă un prim pas spre dezvoltarea competenței de comunicare interculturală. Într-un context mai important și în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de a se face remarcate. 4. Stabilirea, confirmarea, relațiilor sociale: privirea poate fi un indicator al tipului de relatie socială care se stabilește între interlocutori (atracție, supunere, dominare etc.)"88 2.4. Olfactica (semnalele olfactive) Olfactica se referă la efectul comunicativ nonverbal transmis de mirosuri. Olfactica sau simțul omului asupra mirosului îndeplinește o functie biologică de mare însemnătate; olfactica este, probabil, cel mai puțin înțeleasă, și totodată cea mai fascinantă dintre toate senzațiile umane. Ființă umană asociază anumite mirosuri cu diferite
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lor, a ritmului acesteia, a tăcerii din ea, precum și din numărul noninfluențelor. Charles Braithwaite, un alt specialist în comunicarea nonverbală este de părere că tăcerea reprezintă o componentă nonverbală centrală în vorbirea oricărei comunități. El menționează faptul că anumite funcții comunicative ale tăcerii pot fi universale și nu variază de la o cultură la alta. În susținerea afirmațiilor sale, Charles Braithwaite argumentează că, printre nativii grupurilor americane, japoneze, japonez-americane din Hawaii și oamenii din mediul rural al Appalachiei, utilizarea tăcerii că act
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale tăcerii pot fi universale și nu variază de la o cultură la alta. În susținerea afirmațiilor sale, Charles Braithwaite argumentează că, printre nativii grupurilor americane, japoneze, japonez-americane din Hawaii și oamenii din mediul rural al Appalachiei, utilizarea tăcerii că act comunicativ este asociată cu comunicarea situațiilor în care există o distribuție cunoscută și inegala de putere printre interlocutori. Cu alte cuvinte, cănd interlocutorii își recunosc diferența de statut, ei utilizează în mod conștient tăcerea 95. 2.6. Haptica Haptica, sau comunicarea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ele au un enorm impact asupra reacțiilor și comportamentului ulterior al celeilalte persoane. Comportamentul poate fi "non-comunicativ", doar dacă nu este nici o altă persoană prezenta (într-un fel sau altul). Din moment ce o a doua persoană este prezentă, întregul comportament devine comunicativ, de unde și binecunoscutul enunț al axiomei "Omul nu poate să nu comunice." Paul Watzlawick și colaboratorii exprimă rolul determinant al interacțiunii în axioma "imposibilității de a nu comunica". Întregul comportament (verbal și nonverbal), care apare între persoane ce sunt conștiente
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în axioma "imposibilității de a nu comunica". Întregul comportament (verbal și nonverbal), care apare între persoane ce sunt conștiente una de prezență ce-leilalte are efecte asupra acestora, fie intenționate, ori nu. Astfel de efecte au valoare de mesaj interpersonal, devenind comunicative prin natura lor. De vreme ce este imposibil pentru oameni să nu se comporte într-un fel sau altul, urmează că, în cadrul interacțiunii, este imposibil să nu comunicăm 105. Lipsa posibilității de a nu comunica determina semnificațiile pe care le au comportamentele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aibă loc, trebuie să existe cel putin o altă persoană 106. Trăsătură distinctă a comunicării, intenționalitatea se înscrie în tradiția semioticii, incepand cu Eric Buysens 107, continuând cu Luis Prieto 108 și Georges Mounin 109. Potrivit lui L. Prieto, orice act comunicativ implică intenție din partea emițătorului, care trebuie să fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
independent la semnificația exprimată prin cuvinte.115 Sintetizând, gesturile vorbitorilor nu sunt produse pentru beneficiul destinatarului; ele sunt un fel de produs secundar al articularii verbale. Pot avea un rol pentru vorbitor, în facilitarea procesului codificării verbale, dar orice funcție comunicativa este accidentala. Enunțurile pe care le rostim, altfel spus: ceea ce lăsăm disponibil pentru ceilalți a "citi" prezintă o anumita unitate. Sunt mesaje care nu constau din fapte, evenimente, acțiuni produse izolat, ci din inter-relaționările persoanei, care au loc în diferite
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cuvintele pentru a o numi. Faptul că oamenii obțin informații din gesturi, când ele însoțesc vorbirea, pe masura ce se integrează informației rostite a fost demonstrat prin intermediul studiilor 121. În fine, Adam Kendon (1985) statuează: "gesticularea apare ca parte integrală a efortului comunicativ al individului, iar această, mai departe, are un rol direct în cadrul procesului"122. Este un punct de vedere susținut și de alți cercetători, precum McNeil (1985, 1982) care pune exprimarea nonverbală pe aceeasi "scenă computaționala" cu vorbirea. Pe baza celor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să pierzi războiul cel mare împotriva unor dușmani periculoși, cum sunt abuzul de droguri și de alcool, chiulitul de la scoala sau nerespectarea orei de întoarcere acasă"151. S-a constatat că gesturile apar odată cu vorbirea, ca parte integrală a efortului comunicativ al individului. În acest sens, o parte a specialiștilor 152 consideră că gesturile asista vorbitorul în procesul de accesare a cuvintelor. De fapt, vorbitorul folosește un gest pentru a descoperi cuvântul pe care îl caută.153 Când mișcarea stânga-dreapta a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apoi la literatura science fiction și de aventuri a câștigat tot mai mult teren "les littératures de l'imaginaire". 54 Hans Robert Jauss, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983; vezi capitolul "Katharsis: valența comunicativă a experienței estetice (movere et conciliare)", pp. 167-193. 55 Nuanțele nu i-au scăpat, de pildă, unui Camil Petrescu, care definea drama nu prin "acțiune", mișcare multă de corpuri pe scenă, ci prin "corporalitate efectivă", prin "actul" înțeles ca formă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de mai multă vreme Școală de la Palo Alto evidențiase faptul că orice comunicare are, pe lângă o componentă de "conținut", și una de "relație", ultima evidențiind relevanță pe care o au statutele locutorilor pentru modul în care se desfășoară un schimb comunicativ. Noutatea pe care o aduce Bourdieu este aplicarea unei grile economice asupra unui fenomen care fusese analizat numai din punct de vedere psihologic (psihanalitic) sau lingvistic. Și, oricât de lipsită de rafinament teoretic ar părea această grila, ea este extrem de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
preșcolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicării. Cercetarea comunicării, inclusiv cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnantă dintre forme: limbajul. Faptul este, oarecum paradoxal față de drumul firesc al dezvoltării naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestării competențelor comunicative fătă de cele lingvistice. Înainte de a fi o ființă vorbitoare, copilul este o ființă comunicatoare. Limbajul în perioada preșcolară, devine un instrument activ și deosebit de complex al relațiilor copiilor cu cei din jurul său și în același timp, un instrument de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
că în activitățile de repovestire au participat chiar și copiii care prezentau dificultăți în exprimare. Forma specifică a comunicării în perioada preșcolară este cea a limbajului oral, prin care se realizează în primul rând comunicarea și cunoașterea. Vorbirea ca activitate comunicativă se însușește treptat, prin numeroase exersări, experiențe ce au loc pe parcursul întregii vieți începând din copilărie, iar cunoașterea se realizează din aproape în aproape, bazată pe suport intuitiv, prin intermediul participării active a copiilor. Ca proces comunicațional, limbajul transmite un conținut
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
redirecționarea, chiar parțială, a acestor sisteme simbolice, care au particularitatea de a fi un cadru coerent de informații utile, echilibrate în funcție de pozițiile sociale ale fiecăruia și de evoluția actualității. Această co-construcție a realității trimite la logicile pragmatice descrise în activitatea comunicativă și în conversații (Bromberg, Chabrol, Charaudeau, Ghiglione, Larrue sau Trognon). Funcția referențială a unor astfel de sisteme se traduce prin procese de categorizare (Tajfel, 1972) și de atribuire (Deschamps, in Deschamps și Beauvois, 1990). Într-un limbaj mai metaforic, Lahlou
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mentale, cauzate de fluid; interesul pentru ambianță și necesitatea unei circulații a emoțiilor; analogia recurentă cu efectele drogurilor psihotrope; căutarea controlului plăcerii muzicale și tehnice. Mesajele fluidice ale grupurilor oscilează între trei tipuri: cel al "sloganului", care indică puterea sa comunicativă propagandistă, în timpul fenomenelor de efervescență colectivă și a concertelor; modul "muzak", fondat pe exigența comercializării, a difuzării în rîndurile unei mase seriale de consumatori; și modul "devizei", mai apropiat de dorințele de afiliere, de expresie, de amprentă personală și de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
utilizate diferențiat în funcție de contexte, în practici concrete de comunicare organizate sau în raport cu societatea mai globală. Pierderea de influență a doctrinelor și dogmelor (religie, ideologii politici) în Franța și în țările puternic dezvoltate favorizează mai degrabă activarea formelor hibride a practicilor comunicative. 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor O funcționare rigidă a relațiilor sociale și un obiectiv de ciocnire de idei (problema "adevărului" și "falsului", a "autenticului" și a "alienatului") caracterizează acest model. Apropiat de propagare prin încercările sale de reînnoire a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fost și ele foarte diferite. III.2 CERINȚELE TERMINOLOGIEI GIMNASTICII Terminologia trebuie înțeleasă ușor de cei care o folosesc, ea nu se face la întâmplare și are la bază principii fundamentale, care trebuie respectate pentru a-și realiza funcția ei comunicativă. În acest sens, terminologia prezintă următoarele cerințe: să fie precisă - termenul întrebuințat să ne creeze imaginea mișcării la care se referă; să fie clară - astfel încât să redea în mod real imaginea mișcării, fără posibilitatea mai multor interpretări; să fie concisă
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]