1,143 matches
-
plecând de la durata, mărimea și structura grupurilor care le formează, acești parametrii devenind totodată criterii pentru definirea organizațiilor. În realitate, ambele perspective au cunoscut atât adepți, cât și poziționări critice, fiind considerate limitative pentru înțelegerea profundă a acestui concept. Dificultatea conceptualizării este dovedită și de multitudinea definițiilor ce au fost atribuite organizației, pe măsură ce aceasta își făcea resimțită prezența la nivel social. Astăzi asistăm la un adevărat fenomen de diversificare a formelor de organizare socială, a organizațiilor construite cu scopul rezolvării diverselor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
modele imanente, considerăm că la nivelul oricărei organizații școlare este nevoie de parcurgerea unor momente suplimentare care scapă autorilor citați. Ne referim la: * Viziunea asupra schimbării, importantă pentru inițiatorii acesteia care trebuie să aibă o imagine clară asupra rezultatului final; * Conceptualizarea, esențială pentru stabilirea tipului și a gradului intervenției. Ce ne dorim de fapt la nivelul școlii: ameliorarea unor practici, dezvoltarea acestora pe alt palier sau inovarea sistemului educațional în ansamblu? Acestea reprezintă doar o parte dintre întrebările la care agenții
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la care sunt predispuse cadrele didactice. O altă explicație ar putea viza faptul că, spre deosebire de întreprinderi unde schimbările sunt impuse preponderent de introducerea noilor tehnologii care trebuie puse în funcțiune, la nivelul organizației școlare acestea au un grad ridicat de conceptualizare, ceea ce le face mai puțin vizibile, prin urmare mai ușor de evitat sau de simulat. Dacă analizăm clasificarea pe care Havelock (1971, p. 98) o realizează asupra barierelor în calea schimbării, putem spune că școala își menține oarecum caracterul stabil
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
f) Toleranța scăzută la schimbare, manifestată, susțin psihologii, în special la persoanele foarte organizate care au tendința de a-și forma rutine; g) Nevoia de securitate, întărită de convingerea că schimbarea presupune reducerea personalului; h) Interpretări contradictorii, datorate fie insuficientei conceptualizări, fie ca urmare a distorsiunilor informaționale ce apar pe diferite canale de comunicare; i) Moment prost ales, rezistență manifestată fie de cei tineri, aflați la debutul carierei și care sunt lipsiți de o minimă experiență, fie de cei aflați la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
analiză a culturii organizaționale, aceasta operează cu anumite elemente, mai mult sau mai puțin conștientizate sau expuse analizelor, ce fac referire la conținutul acesteia. De altfel, aceste elemente permit nu doar analiza culturii organizaționale, ci și definirea sa. Încercările de conceptualizare a culturii organizaționale sunt multiple (J. Lorsch, 1973, W. Ouchi, 1981, H. Mintzberg, 1984) și evidențiază, în general, același conținut. Se pare că ea decurge din conceptul antropologic de "cultură", ceea ce explică și prezența elementelor caracteristice ale acesteia în conceptul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
afective care pot constitui un suport esențial pentru reușita acestor activități. Subiectivitatea accentuată a climatului unei organizații face uneori destul de dificilă definirea sa. Este nevoie de identificarea unor variabile constitutive care să permită înțelegerea acestei noțiuni. O primă încercare de conceptualizare este oferită de M. Vlăsceanu (2003, p. 139) care vorbește de existența unui mediu organizațional, definindu-l într-o accepțiune mai largă ca un ansamblu de "lucruri, persoane, condiții (resurse, constrângeri) sau influențe (culturale, politice, legislative) care interferează cu funcționarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un posibil indicator al eficienței la nivelul școlii. Ea devine astfel un concept și un principiu integrator al tuturor direcțiilor în care organizația școlară trebuie să-și concentreze eforturile. În înțelegerea nevoii de eficiență, primul obstacol îl reprezintă încercarea de conceptualizare a acesteia. Deși aparent conceptul de eficiență pare a fi ușor de definit, în realitate această încercare devine mult mai dificilă, probabil și datorită unui alt concept cu care este deseori corelat: eficacitatea. Deși ambele concepte reprezintă valori specifice activității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
competențe prospective, ceea ce va favoriza adoptarea unui comportament conștient, prosocial etc. c) La nivelul organizației școlare: * Abordarea schimbării educaționale într-o manieră pragmatică, realistă și prospectivă; * Diagnoza și analiza necesităților individualizate ale școlii; * Planificarea riguroasă a schimbării, ceea ce ar presupune: conceptualizarea schimbării, pilotarea schimbării și efectuarea eventualelor corecții, implementarea schimbării și evaluarea efectelor acesteia asupra cadrelor didactice, elevilor, școlii în ansamblu; * Orientarea către performanță, competiție și calitate în actul educațional; * Compatibilizarea ofertei de programe cu standardele educaționale din spațiul vest-european; * Asigurarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice: anarhic, contrarevoluționar, democratic etc. Investigarea vocabularului politic impune precizarea criteriilor de delimitare a acestuia, ca instrument al cunoașterii și comunicării politice și ca rezultat al efortului de conceptualizare a fenomenelor de pe scena politică. Specificul lexicului politic este configurat de funcțiile pe care le îndeplinește și de interferențele pe care le înregistrează cu alte tipuri de lexic, în special cu cel juridic-administrativ și cu cel publicistic. Analiza semantică debutează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că acesta nu este unul specializat și că, deși face apel la anumite vocabulare tehnice, cum este cel juridic de exemplu, limbajul politic recurge, de regulă, la vocabularul comun, care nu solicită eforturi deosebite la receptare 122. În demersul de conceptualizare, vizând descrierea și explicarea fenomenelor din viața politică, limbajul politic recurge atât la termeni specifici (partid, formațiune politică, senat, parlament, guvern, prezidențial, electoral etc.), cât și la elemente ale vocabularului comun, pe care le îmbogățește cu semnificații noi (dreapta, stânga
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși renunță la soluția afirmațiilor extrapolate, mintea își stăpînește totuși bine subiectul transcendent, îl poate cuprinde în tabloul dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
logică este interpretată în raport cu temporalitatea și din această perspectivă se poate spune că nu există nici o separare reală între posibilitatea reală și posibilitatea logică compatibilitatea cu actualitatea nu este doar o definiție a posibilității reale, ci este și criteriul pentru conceptualizare logică deoarece un gând consistent nu se poate referi doar la propria-i consistență 417. Hartshorne leagă modalitatea de structura proceselor temporale. Noi experimentăm prezentul după cum decurge dintr-un trecut stabilit și care se deschide într-un viitor care nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
constituind principalul motiv pentru care profesorul de la Santa Cruz va ajunge să afirme - asemenea majorității semanticienilor de orientare cognitivistă - că între metaforele lingvistice "convenționale" și cele propriu-zis literare ("poetice") există doar o diferență de grad, nu și una de substanță: "conceptualizările metaforice fundamentale ale experienței noastre ne constrâng modul în care gândim creativ și în care ne exprimăm ideile, atât în discursul cotidian, cât și în cel literar. Modul obișnuit în care vorbim și modul în care scriitorii creativi compun nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi"82. Clasificare realizată de Eriugena, folosind metoda reprezentării pătratului lui Boethius, are drept criteriu posibilitatea de a crea și ca urmare a acesteia apare și a patra formă a ființării care va fi dezvoltată de către mistică ajungându-se la conceptualizarea neființei așa cum va fi ea percepută de către Hegel. Ideea principală care domină gândirea filosofului scoțian constă în faptul că ceea ce poate fi conceptualizat există într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a întâmplat pentru sudul Europei. Acest lucru înseamnă că o analiză empirică corectă a modelelor de consolidare este dificilă și, dacă se efectuează, conduce la rezultate interesante, dar aproximative. În cele din urmă, mulți cercetători ai temei își pun problema conceptualizării procesului de consolidare, perceput în termeni de calitate democratică. Mai mult decât problema stabilității politice, specialiștii au tendința de a explora tema calității democrației, identificată efectiv ca o consolidare. Dacă păstrăm, în schimb, înțelesul adoptat la începutul acestui capitol, subliniind
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care indică satisfacția legată de funcționarea democrației, în privința elementelor de fond ale calității se cere un sprijin total, general pentru regimul care intenționează să atingă valorile invocate. De fapt, în țările europene acest lucru se întâmplă foarte rar, deși în conceptualizările democrației este remarcată frecvent eficiența și chiar responsabilitatea (accountability). În cel mai bun caz are loc o afirmare a libertății (care se rezumă la drepturile de bază) și a egalității (care include doar cele mai importante drepturi sociale)87. Astfel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aici observațiile făcute în ultimul paragraf al capitolului. 63 Asupra acestui punct a se vedea paragraful următor. 64 Promovărea democrației se realizează acum prin activități de lobby și prin finanțări acordate de ONU, SUA și alte democrații occidentale importante. Pentru conceptualizare și analiză a fenomenului, a se vedea Schmitter și Brouwer [2000: 187-226]. 65 Formal, Tibet este un teritoriu sub protecție chineză. 66 O discuție asupra acestor aspecte este facută de Huntington [1991: 294 ff.] și de Sartori [1995: 101-111]. Despre
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
despre angajați dau naștere la anumite structuri, politici și comportamente manageriale. Acestea conduc la dezvoltarea unui climat al injustiției și al tăcerii care este pus în practică/adoptat și reîntărit prin procesele colective de interpretare și înțelegere (sensemaking). Deși această conceptualizare se încadrează într-o perspectivă managerială de sus în jos, merită totuși o analiză mai detaliată. Modelul debutează cu frica managerilor de a primi feedback-uri negative, mai ales de la angajați/subordonați, deoarece aceștia consideră că feedback-ul primit se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au fost dezvoltate și testate empiric în Statele Unite ale Americii și Canada. Cu toate acestea, variația culturală a constructelor cheie din câmpul justiției organizaționale este afirmată în mod constant, pornindu-se de la supoziția că particularitățile culturale determină modalități specifice de conceptualizare a justiției și a dreptății în general, generând în consecință comportamente specifice 9. Universalitatea echității ca normă de alocare a recompenselor a fost pusă sub semnul întrebării imediat după elaborarea teoriei lui J.S. Adams, constatându-se că, în anumite spații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
afectivă “. Acum intelectul copilului preșcolar are în sfera sa structuri de ansamblu formate din grupări de operații care se perfecționează transformându-se în generalizări ale schemelor de acțiune. Psihologii apreciaza ca acest stadiu al operațiilor concrete este un stadiu al conceptualizării intensive și al construcțiilor propoziționale ce explicitează conceptele. La începutul venirii în grădință pentru surzi gestul mimic este mijlocul folosit de educatoare pentru a intra în relații cu micul preșcolar deficient de auz. Prin metode și procedee specifice se desfășoară
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
atingerea scopului formativ al mijloacelor de învățământ trebuiesc îndeplinite o serie de condiții psihopedagogice: - nivelul de satisfacere a obiectivelor cărora le este destinat mijlocul de instruire; materialul didactic trebuie să ajute la parcurgerea fără obstacole a fiecăruia dintre nivelele de conceptualizare pentru orice achiziție matematică, având un rol determinant în dobândirea nivelului concret, identificator și clasificator, de formare a reprezentărilor și conceptelor. Educatoarea trebuie să aleagă materialul didactic, mijloacele de învățământ utile în realizarea unui anume obiectiv, în funcție de etapele în care
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
perioada macedoneană, ivriții și-au modificat total pro-pria religie, proces ce a continuat pînă în secolul ll al erei noastre, religia filisteni- lor, egiptenilor, geților și parsismul lăsînd o amprentă distinctă asupra mozaismului în faza sa de formare și de conceptualizare. Zoroastrismul a avut un rol determinant în transformarea mozaismului dintr-un cult agrar-pastoral cu caracter idolatric într-un cult rigid, mort în ritual, înțepenit în dogme scoase din pălărie, împănat cu fel de fel de minciuni care nu mai are
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși renunță la soluția afirmațiilor extrapolate, mintea își stăpînește totuși bine subiectul transcendent, îl poate cuprinde în tabloul dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]